Muzeul Amintirilor din Comunism

18/04/2025

RO: Dragi prieteni, muzeul este in continuare inchis pentru relocare. Speram sa venim in curand spre voi cu vesti bune despre unde si cand vom redeschide. Pana atunci vizitati-ne online la www.madc.ro . Va dorim tuturor Sarbatori fericite si zile frumoase.

EN: Dear friends, the museum is still closed for relocation. We hope to bring soon news about where and when we will reopen. Until then, please visit us at www.madc.ro. We wish you all Happy Easter and beautiful days while traveling!

18/04/2025

RO: Dragi prieteni, muzeul este in continuare inchis pentru relocare. Speram sa venim in curand spre voi cu vesti bune despre unde si cand vom redeschide. Pana atunci vizitati-ne online la www.madc.ro . Va dorim tuturor Sarbatori fericite si zile frumoase.

EN: Dear friends, the museum is still closed for relocation. We hope to bring soon news about where and when we will reopen. Until then, please visit us at www.madc.ro. We wish you all Happy Easter and beautiful days while traveling!

O campanie curajoasă de aducere aminte, cu un impact puternic asupra emoțiilor cetățenilor, dar și asupra culturii, istoriei și turismului din România/ A brave act of rembrance, with a strong impact on people, but also on the culture, history and tourism of Romania.

01/04/2025

RO: Împlinim azi 3 ani de la deschidere. Mulțumim din inimă celor care au fost alături de noi în acești 3 ani, celor care ne-au trecut pragul știind că vor intra într-o lecție de istorie atipică, spusă nu de cărți ci chiar de oamenii care au trăit în comunism, celor care descoperind obiecte vechi prin case le-au donat muzeului împreună cu amintirile vieții lor de atunci, celor care au crezut în misiunea muzeului de a educa și a transmite mai departe povești de viață.
Ziua ne-a prins în plin proces de relocare (nu e păcăleală) așa că până ne deschidem iarăși porțile pentru voi, vă invităm să ne vizitați online, într-un tur virtual care aduce muzeul fizic mai apropape de dumneavoastră oriunde vă aflați. Mai multe detalii vor veni în zilele următoare.

EN: We celebrate today 3 years since the opening. We give a big thank you to all the people that were right there with us on our journey, to all the people that visited the museum, knowing that they are stepping into an atypical history lesson, told not by books but by the people who experienced communism, to everyone who discovered old objects around their homes and they donated them to the museum along with their memories of their life during those years, to everyone who belived in our mission to educate and pass further stories of life.
Today caught us in full process of relocation (not April’s fool), so until we open our doors again, we invite you online, on a virtual tour that brings the physical museum closer to each of you, no matter where you are. More details about it in the next few days.

14/03/2025

“În urma unei sesizări anonime primite, șeful Miliției din raionul Drăgășani (n.r. - pe teritoriul actualului județ Vâlcea) ordonase să îi fie adusă ”la sediul organulul” o persoană care ar fi fost reclamată că e gravidă și că ar vrea să-și provoace avort. De acolo, femeia era „condusă” la o comisie medicală. Medicii stabileau că nu era gravidă și că nu-și provocase avort. Mai mult, în ziua următoare, persoana acuzată venea la Miliție și cu un certificat care arata că e de fapt virgină.

După alte patru zile, locțiitorul comandantului, deși cunoștea rezultatele verificărilor anterioare, o cheamă din nou la miliție și în fața comisiei medicale pentru a se convinge că acel certificat e autentic.

În documentul Ministerului de Interne sunt înșirate și alte situații umilitoare pentru femeile cercetate. Unii milițieni chemaseră la medicul legist femei gravide- „dintre care multe căsătorite” – pentru a fi controlate. Acestora li se ceruseră declarații-angajament că urmau să își păstreze sarcina” (interviu realizat în cadrul proiectului Jurnalul Decretului)

Politica demografică a regimului Ceaușescu viza creșterea accelerată a populației. În toamna anului 1966 sunt interzise avorturilor la cerere, prin Decretul nr. 770. Prin acest act normativ, Ceaușescu pune bazele a ceea ce avea să constituie unul dintre cele mai represive și dure regimuri pronataliste din istorie.

Din 1966 până în 1985, mortalitatea maternă aproape s-a dublat, 86% din decese fiind datorate avorturilor clandestine. Peste 10.000 de femei au murit ca urmare a decretului, iar o statistică pesimistã aproximează numărul victimelor la 20.000.

Vizitează madc.ro și află poveștile celor care au trăit în vremuri în care partidul era stăpân peste corpurile și deciziile femeilor.

Sursa foto: Revista Femeia

05/03/2025

✨ Oglinda mare din hol în spațiul Muzeului Amintirilor din Comunism, sediul vechi🪞dar si în toate amintirile din casele comuniste ✨

👉🏻 Din toate oglinzile care se găseau în casele comuniste, oglinda mare a văzut de la zâmbete și piruete, la cearcăne și îngrijorare. A văzut strungăreața primilor dinți căzuți și cucuiele copilăriei.

👉🏻 Ne-a văzut bunicele intrând cu prăjituri de casă, ne-a văzut mamele cm se pregăteau sã meargã la ședința cu părinții, ne-a văzut tații făcând un ultim retuș ținutei inainte de a pleca la fabricã, le-a văzut chipul îmbufnat când se trezeau prea devreme, ca sã stea la cozile zilnice.

👉🏻 Ne-a văzut pe noi, exersând figuri și expresii, imitând eroi din filme sau repetând cuvintele mamei vitrege din Albă ca Zăpada: „Oglindã, oglinjoara, cine e cea mai frumoasã din țară?”

👀Tu îți mai amintești cm te raportai la oglinda ta din hol?

03/03/2025

👀 Deşi în teorie emanciparea femeilor însemnă drepturi egale cu ale bărbatului, în practică femeilor din comunism le reveneau noi roluri, adăugate celor existente deja.

👉🏻 Femeia continua să aibă un rol tradițional, responsabilă de casă, familie şi mai ales de copii, dar se putea considera „liberă” deoarece putea să lucreze şi să aibă acelaşi salariu ca al bărbaţilor.

👉🏻 Nicolae Ceauşescu definea în 1973 rolul valoros al femeii în societate astfel:
„Cea mai mare onoare pentru femei este să nască, să dea viaţă şi să crească copii. Nu poate fi nimic mai scump pentru o femeie decât să fie mamă.”

👀 Chiar scump se dovedea a fi: încărca femeia din comunism cu responsabilitatea cât mai multor naşteri. Statul luase o serie de măsuri: înfiinţarea creşelor și apariția unor magazine tip „Gospodina”, unde se găsea mâncare preparată. Cu toate că măsurile erau luate special pentru a uşura munca femeilor în gospodărie, premisa era aceeaşi: aceste activităţi rămâneau în continuare responsabilitatea femeii, deşi acum avea aceleaşi îndatoriri ca bărbatul.

👉🏻 Mai târziu a apărut şi dominaţia din sfera politică. Chiar şi 8 martie pentru comunişti nu reprezenta ziua femeii, ci Ziua femeii comuniste, muncitoare, a “tuturor tovarășelor care munceau cu drag pentru partid”.
Participarea lor în activitatea partidului
devenea obligatorie, ceea ce înseamna un triplu rol al femeii în societate: activitatea domestică, activitatea profesională şi activitatea politică, toate în egală măsură.

👉🏻 Până la redeschiderea muzeului în formă fizică, vizitează-ne pe www.madc.ro 💥

28/02/2025

👉🏻 Vă aduceți aminte de mărțișoarele pe care le ofereați „tovarăşelor” învăţătoare de 1 martie?

👉🏻 Mărțișorul se sărbătorea și în timpul comunismului, iar accentul se punea pe folclor. Micile mărțișoare oferite reprezentau flori, ca simbol al renaşterii naturii, dar şi elemente populare străvechi, asociate prosperităţii şi norocului: potcoava, coşarul sau trifoiul cu patru foi. 🍀

👉🏻 Ca și acum, exista un comerț stradal pentru ele, iar majoritatea erau produse de cooperative de stat, precum “Cooperativa munca manuală” sau “Cooperativa munca populară”. Dar și studenții pregăteau mărțișoare pentru a face rost de bani, așa cm descrie Farkas Jenő în cartea “Mărțișorul. Ediție limitată”:

„În anii 1970, când eram student la franceză, i-am frecventat pe prietenii mei de la Institutul de Arhitectură de vizavi (...). Studenții confecționau cadouri pentru Crăciun, iar, cred eu, din materialul rămas
şi cu diverse textile au făcut mărțișoare care se vindeau ba în holul universităţii sau în afară, pe tarabe destul de numeroase, în oraș, în centru. (Şi studenții de la arte plastice făceau la fel)”

Din anul 1978 „se vând mărţişoare şi în stradă. Ies studenţii la Arhitectură şi la Arte Frumoase că să-şi facă bani pentru vacanţa de la 2 mai…”scria, la rândul său, Irina Nicolau (Povestea mărţişorului, în Cărţişor de mărţişor, Bucureşti, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, 2007)

Desi Mărțișorul nu este la fel de important ca 8 Martie pentru autoritățile românești, iar publicațiile vremurilor nu îl menționează, una din cele două extrageri extraordinare ale Loteriei Naţionale este “Extragerea Mărţişorului”.

26/02/2025

Tovarăși! Suntem nominalizați la Premiile Anului în Cultură Brașov, organizate de Consorţiul Cultural Corona!

Dacă vrei să ne susții, alege să ne votezi la categoria Organizația Culturală a Anului 2024.
🌐 Accesează formularul de vot: https://forms.gle/zToSM2AM7Cswno5k9
până pe 2 martie 2025.

19/02/2025

Pe 19 februarie 1876, se naște Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului XX.

Statul român îl decorează în 1930 cu ordinul “Meritul cultural pentru artă plastică”, însă, 20 de ani mai târziu, comuniştii nu acceptă donaţia lucrărilor lui, pe motiv că exprimă o viziune ”tipic burgheză”.

Academicienii timpului refuză categoric propunerea lui Brâncuşi de a dona statului bunurile din atelierul său din Paris, deoarece consideră că artistul nu respectă tiparele clasice ale artei, acuzându-l chiar că este “duşman al regimului” şi este influențat în mod negativ de lumea artistică pariziană.

În 1951 Brâncuşi renunță la cetățenia română. În acelaşi an, primarul din Targu-Jiu propune demolarea şi topirea Coloanei Infinitului. Din fericire pentru patrimoniu cultural universal, încercarea sa a eșuat.

În 1952 Brâncuşi primeşte cetățenia franceză şi donează Franței toate operele lui, precum şi obiecte din atelierul său.

Ulterior, percepţia oficială s-a nuanţat, iar în timpul lui Nicolae Ceaușescu au apărut mai multe lucrări de amploare dedicate lui Constantin Brâncuși, în care se realizau revizuiri semnificative față de retorica anilor ‘50.

Operele realizate de Constantin Brâncuși, clasate la categoria tezaur, pot fi văzute în Inventarul Bunurilor Culturale Mobile Clasate în Patrimoniul Cultural Național.

18/02/2025

📻 Pe data de 18 februarie 1929 a avut loc prima transmisie de teatru radiofonic la Radiodifuziunea Română, când s-a jucat, în direct, piesa într-un act
“Ce stia satul” de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului National Maria Filotti si Romald Bulfinski. Eugen Lovinescu aprecia la acea vreme ca aceasta piesa de teatru este „poate cea mai buna comedie într-un act din literatura noastră”
💡 Era debutul emisiunilor de teatru radiofonic care au devenit repede unele dintre preferatele publicului.
💡Popularitatea sa s-a stins treptat, până la sfârsitul anilor 1950, odată cu aparitia si dezvoltarea televiziunii.
S-a crezut, la un moment dat, că teatrul radiofonic va dispărea. Din fericire, indiferent de progresul tehnologic, a avut un public loial si a continuat sa existe, chiar daca nu a mai atins cote de audienta glorioase.

Părinții și bunicii voștri v-au adormit cu teatru radiofonic în copilărie?