23/04/2026
> Știați că...
Astăzi, în zi de Sf. Gheorghe, instituția noastră sărbătorește și ea un moment foarte important în istoria proprie?
23 aprilie 1976 - 23 aprilie 2026
Se împlinesc 50 de ani de când Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică din Vatra Dornei a fost redeschis pentru public în clădirea actuală (Str. Unirii, nr. 3) și în formatul actual, ca muzeu cu profil Științele Naturii.
> Ce face un muzeu, atunci când este temporar închis pentru public și își dă seama că se apropie o dată importantă în istoricul instituției?
> Răspuns (sperăm noi, corect 🙂): Pe lângă activitățile obișnuite care continuă întotdeauna într-un muzeu, indiferent dacă există sau nu activitate cu publicul (exemple: monitorizare și ajustare parametri de microclimat în săli, folosind acum și noile sisteme de încălzire și ventilație nou montate, conservarea preventivă obișnuită, comunicare și colaborare cu echipele care răspund de implementarea proiectului de renovare energetică, primire donație și introducere în circuitul de carantină și evaluare, "update" privind situația speciilor de vultur pleșuv din România, luând în calcul veștile bune din presă privind activitatea recentă a fundației Conservation Carpathia - vești care vor modifica puțin poveștile spuse la noi în muzeu în cadrul ghidajului, pe lângă vitrina vulturului pleșuv brun...)
..În zi de sărbătoare, curios din fire, muzeul se întoarce puțin "în sine", asupra arhivelor și mărturiilor privind propria existență, încercând să înțeleagă mai bine contextul și semnificația momentului 23 aprilie 1976 - redeschiderea sa în forma și clădirea actuală. Iată ce a ieșit:
Înființat pentru prima dată în 1952, sub denumirea de "Muzeul Raional Vatra Dornei", cu o mică colecție mixtă, muzeului i se alocă inițial, după cm aflăm chiar din actul de înființare, un spațiu format din 3 camere în imobilul situat str. 6 Martie (actuala str. Luceafărului), nr. 15.
Spațiul respectiv este folosit mai mult pentru organizarea provizorie a muzeului și a colecției - la prima deschidere pentru public, în data de 5 mai 1957, muzeul fiind deja găzduit în alte 3 încăperi, ale unui imobil din str. Dobrogeanu Gherea (actuală str. Vasile Lițu) - unde funcționează până în anul 1962.
Între anii 1962-1964, regăsim din nou Muzeul mutat, funcționând în incinta Casei de Cultură din Vatra Dornei (str. Gării).
În jurul anilor 1964-1965 colecțiile sunt mutate din nou, a patra oară, iar muzeul se redeschide în clădirea Consiliului Popular, din str. 7 Noiembrie nr. 17 (sediul Primăriei, în prezent str. Mihai Eminescu nr. 17), unde va funcționa până în anul 1974.
În jurul anilor 1969-1970 dispare din evidențe denumirea de "Muzeul Raional Vatra Dornei", aceasta fiind înlocuită de "Muzeul Orășenesc Vatra Dornei". O călătorie separată de documentare ne arată, acelora dintre noi care nu am trăit acele vremuri, faptul că acest detaliu este efect al unor schimbări privind organizarea administrativ-teritorială a României (dispariția raioanelor și a regiunilor, inlocuirea acestora cu județe, conform Legii nr 2 din anul 1968). În această perioadă, diferitele colecții ale muzeului se dezvoltă foarte mult, în special prin achiziții și colectări din teren - deja în jurul anului 1971 apar unele discuții despre necesitatea unei noi relocări a muzeului.
La sfârșitul anului 1972, în mediul muzeal național se discută deja despre faptul că majoritatea muzeelor mixte din România vor trebui să devină muzee specializate - adică să fie încadrate, în conformitate cu specificul colecțiilor deținute, în anumite profile de activitate.
Puțin mai târziu, Decretul nr. 703 din anul 1973 oferă cadrul legal pentru operarea acestor modificări de statut, oferind instrucțiuni pentru noua organizare a muzeelor existente și pentru înființarea de muzee noi. "Decretul nr 703/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile cultural-educative" oferă, de asemenea, o listă de 8 tipuri (profile) în care se vor încadra muzeele din România, între care: a) muzee de istorie și arheologie, b) muzee de etnografie sau artă populară (...) e) muzee de științe ale naturii.
Tot în anul 1973, pentru relocarea muzeului se alocă inițial o clădire de pe str. Dobrogeanu Gherea (o altă clădire, mai mare decât cea în care muzeul funcționase în perioada 1957-1962.) Analizându-se, însă, posibilitățile de adaptare a acestui imobil pentru necesitățile muzeului și amenajarea expoziției noi, se constată că varianta propusă nu corespunde pentru crearea circuitelor de vizitare. Astfel, la sfârșitul anului 1973 se alocă imobilul din str. Unirii, nr. 3 (clădirea actuală a muzeului), imobil în care funcționase până atunci Casa Pionierilor (echivalentul din acea perioadă al Clubului Copiilor din prezent).
În perioada 1974-1975 au loc lucrări de reamenajare a clădirii din str. Unirii, nr. 3, simultan cu planuri pentru crearea unei expoziții de profil Științe ale Naturii.
Pentru amenajarea expoziției permanente în noua clădire, colectivul muzeului local colaborează cu numeroși specialiști biologi și muzeografi din alte muzee din județ și din țară, dar și cu vânători și specialiști din domeniul silvic, pentru partea de Cinegetică a expoziției.
Foarte interesant este faptul că din unele notițe ale specialiștilor, păstrate din perioada respectivă, aflăm că au existat variante în care expoziția ar fi putut să arate destul de diferit: spre exemplu, s-a dorit la un moment dat o variantă în care să existe și o parte introductivă despre peisajul zonei, cu informații despre relief, floră și geologie, sau o altă variantă, în care să fie incluse în expoziție elemente de anatomie comparată între cele mai importante specii de mamifere prezentate (ex: diferențe privind scheletul piciorului și numărul de degete la copitate vs animale carnivore).
Rezultatul final: o expoziție pe două etaje și ocupând o suprafață de aproximativ 200 mp, împărțită în 2 secții (secțiuni): "Floră și Faună locală", respectiv "Cinegetica județului Suceava". Exponatele sunt grupate după anumite criterii bine stabilite, urmând un fir logic, sală după sală, astfel încât să fie onorat cm trebuie și rolul educativ al unui muzeu. Iar expunerea speciilor în nișe și diorame ce recreează o parte din mediul natural reușește să mai aducă puțină culoare și să alunge orice urmă de monotonie în expunere.
Mai jos, la ceas aniversar, câteva fotografii vechi și noi cu Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică Vatra Dornei
Surse și metode pentru documentare:
- actul de înființare al muzeului;
- analiză și corelare diverse date din evidențele de specialitate ale muzeului;
- istoric muzeu - L. Olaru și S. Haja, 2008;
- articol de presă: S. Haja, "Municipiul Vatra Dornei sărbătorește 60 de ani de activitate muzeală" - ziar Monitorul de Dorna, 26 aprilie 2017;
- fotografii vechi din arhiva Muzeului de Științele Naturii și Cinegetică
Documentare și text: Bucșă Cristina (muzeograf)
