Muzeul Memorial „Nicolae Iorgaˮ

29/07/2026

🇷🇴🎼 Imnul Naţional – motiv de glorie şi mândrie pentru naţiunea română 🎼🇷🇴

În fiecare an, la 29 iulie, se celebrează Ziua Imnului Național, sărbătoare proclamată prin legea nr. 99 din 1998.

Este bine cunoscut că simbolurile naționale: stema, drapelul și imnul fac parte și reprezintă identitatea națională a fiecărei națiuni.
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă în el. La data de 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, un grup de tineri entuziaști, avându-l în frunte pe Anton Pann, au cântat pentru prima dată cântecul „Deşteaptă-te române”, cântec ce avea să devină cântecul Revoluţiei de la 1848, iar mai târziu imnul de stat al României.
Marele savant Nicolae Iorga afirma că „Deșteaptă-te, române” are o asemănare ca mesaj cu „imnul revoluționar elin” (se referea la luptele eroice ale grecilor la Marathon și Salamina împotriva invaziei armatelor persane), dar și la „imnul patriotic francez”(Marseilleza). După cm sublimul ,,acum ori niciodată”, în concepția marelui nostru istoric, se găsește prezent, într-o formă sau alta, „în toate imnurile naționale”.

Încă din momentul apariţiei, „Deşteaptă-te, române” a fost un cântec menit să le fie alături românilor în cele mai grele momente ale istoriei lor , le-a insuflat curaj în momentele de cumpănă ale istoriei lor, așa cm au fost Războiul de Independenţă din 1877-1878, Primul şi Al Doilea Război Mondial, ori în anii teribil de grei ai regimului comunist.

„Toată lumea trebuie să-și amintească, nu din cărți, nu din lecțiuni, ci să-și amintească din turnarea în sufletul său a trecutului de faptele mari pe care întreg poporul le-a săvârșit în curs de mai multe veacuri.ˮ Nicolae Iorga

șef secție Mihaela Voicea

10/07/2026

OBIECTUL LUNII IULIE
Bancă pentru rugăciuni, din lemn masiv negru, decorat. Bancile din biserici sunt adaptate pentru a îngenunchia cu usurință, asa cm se poate observa în imagini, capacul și partea inferioară fiind căptușite cu catifea grena.
Obiectul face parte din expoziția permanentă a Muzeului de Artă Religioasă.

26/06/2026

„Când naţia e în arme, eu nu văd decât steagul ţării şi steagul ţării îl apăr.” Nicolae Iorga

Ziua de 26 iunie a fost declarată, prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, Ziua Drapelului.
Tricolorul a devenit un simbol al naţiunii româneşti încă de la începutul secolului al XIX-lea când s-a putut remarca prezenţa celor trei culori în drapelul răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu și în cadrul căreia li se atribuie pentru prima dată următoarele semnificaţii: „Libertate” (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăţie (roşul sângelui)”. Însă începutul adoptării oficiale a tricolorului pe pământ românesc va avea loc în anul 1834, atunci când domnitorul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a obținut din partea Imperiului Otoman permisiunea de a pune vaselor românești steagul tricolor compus din culorile roșu, galben și albastru. Astfel, tricolorul va fi folosit pentru identificare încă din deceniul al patrulea din secolul secolului al XIX-lea, deși ca simbol național, avea să fie folosit cel mai mult în Revoluția de la 1848, când pe lângă cele trei culori, drapelul folosit de revoluționari avea inscripționată și lozinca: „Dreptate și Frăție”. Tricolorul se va impune ca drapel național în anul 1859, odată cu alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, atunci când culorile drapelului vor fi dispuse pe orizontală, având culoarea albastră plasata în partea de sus a steagului. Abia după venirea lui la domnie a regelui Carol I, drapelul va avea benzile dispuse pe vertical, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de drapelele principalelor țări europene ce aveau steagul împărțit în mod egal, pe verticală. Actualul drapel național al României este un tricolor cu benzi verticale, începând de la lance cu culoarea albastră, apoi galben și roșu, cu o proporție de 2:3 între lățime și lungime.
Simbol naţional – drapelul României este un reper care a contribuit la unitatea naţiunii, este un mic crâmpei din sufletul fiecăruia, însufleţind momentele de cumpănă dar şi de bucurie ca însemn al statului sau ca dovadă de patriotism, însoţindu-i pe români de aproape două secole. Steagul e semnul izbănzii, el e purtat de un soldat căzut la datorie sau de un sportiv atunci când câștigă. Drapelul va rămâne un simbolul de bucurie și speranţă al unei întregi naţiuni, ce se transformă în momentele cheie din destinul ţării și al vieților noastre. Când s-a produs o înfrângere, steagul nu se predă, afirmă Nicolae Iorga, ci pânza lui se înfăşoară în jurul inimii.
Pe Nicolae Iorga l-a preocupat toată viața ideea unității naționale, a menținut trează, mai mult decât înaintașii săi, conștiința poporului în lupta pentru libertate, dreptate, independență și unitate românească.
Adresându-se în 1914 celor care cad pe câmpurile de luptă străine, tot istoricul Nicolae Iorga zicea:
„Să fiți voioși aceia care sub steag străin muriți. Undeva un alt steag se ridică, în măsura în care voi vă cheltuiți vitejia, vă dați sângele tânăr, fără să-l vedeți. Să știți că urmașii voștri, în ciuda tuturor puterilor lumii, sub acest steag pe care în neștiință, în durere și în întuneric voi l-ați înălțat, desfășurat și sfințit, vor fi toți împreună”.
Această profeție s-a împlinit când Monarhia austro-ungară s-a prăbușit în război. La Alba Iulia, în decembrie 1918 s-a deschis testamentul celor ce au luptat pentru și s-au jertfit pentru unirea tuturor în statul național din cuprinsul pământului românesc dezrobit.

muzeograf Mihaela Voicea

24/06/2026

24 Iunie – Ziua Universală a Iei

Ia românească este mai mult decât o piesă de vestimentație tradițională. Ea este un document de istorie cusut cu acul, un simbol al identității noastre și o mărturie a continuității culturii românești peste veacuri.

În fiecare model, în fiecare fir și în fiecare culoare se ascund povești despre oameni, comunități, credințe și obiceiuri. Femeile satului românesc nu coseau doar o cămașă, ci transmiteau prin motivele decorative un limbaj simbolic moștenit din generație în generație. Astfel, ia a devenit o adevărată expresie a sufletului românesc, purtată la sărbătoare, la marile momente ale vieții și păstrată cu grijă ca o moștenire de familie.

Astăzi, într-o lume aflată într-o continuă schimbare, purtarea și conservarea iei reprezintă un gest de respect față de înaintași și față de valorile care ne definesc ca popor. Fiecare ie păstrată în muzeu, în lada de zestre sau purtată cu mândrie la sărbători contribuie la protejarea unei moșteniri culturale de neprețuit.

De Ziua Universală a Iei, vă invităm să priviți această piesă de patrimoniu nu doar ca pe un obiect vestimentar, ci ca pe o pagină vie din istoria și etnografia României, o legătură între trecut și prezent, între memoria comunităților de odinioară și generațiile de astăzi.

Să purtăm ia cu mândrie și să o păstrăm cu responsabilitate, pentru ca frumusețea și semnificația ei să dăinuie peste timp.

04/06/2026

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova a vernisat azi, expoziția temporară: „Universul hărților”, organizată cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la nașterea marelui istoric, savant și om de cultură Nicolae Iorga.

Astăzi, cu ajutorul telefonului mobil și al sateliților, putem găsi în câteva secunde orice loc de pe glob. O simplă atingere a ecranului ne arată unde ne aflăm, ce drum trebuie să urmăm și cât avem de parcurs până la destinație.

Însă, cu doar câteva secole în urmă, lumea era descoperită altfel. Fiecare hartă era rezultatul unei munci uriașe, realizate cu instrumente simple, prin observații astronomice, măsurători, calcule și nenumărate ore de cercetare. Înainte ca lumea să încapă într-un telefon, ea trebuia mai întâi înțeleasă, măsurată și desenată.

În acest an, când comemorăm 155 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga, am ales să vă invităm într-o călătorie prin universul cartografiei istorice. Nu întâmplător. Pentru Nicolae Iorga, istoria și geografia erau inseparabile. Un popor, un eveniment, o civilizație nu pot fi înțelese fără spațiul în care au existat și s-au dezvoltat.

Hărțile expuse astăzi nu sunt simple reprezentări geografice. Ele sunt documente istorice, opere de artă și mărturii ale modului în care oamenii au privit și au înțeles lumea în urmă cu două-trei sute de ani. În fața lor descoperim nu doar continente, țări și orașe, ci și ambițiile, cunoștințele și limitele unei epoci.

Pentru a întregi această poveste, am recreat și un mic colț de lucru al unui cartograf din secolul al XVIII-lea. Schițele, calculele, măsurătorile și instrumentele expuse ne ajută să înțelegem că în spatele fiecărei hărți se aflau oameni care, asemenea cercetătorilor de astăzi, încercau să răspundă unei întrebări fundamentale: Cum arată lumea în care trăim?

Prin această expoziție aducem un omagiu marelui savant și, în același timp, tuturor celor care, prin studiu, curiozitate și perseverență, au contribuit la cunoașterea lumii.

Vă invităm să descoperiți această fascinantă călătorie prin istorie și cartografie.

01/06/2026

29/05/2026

Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, str. George Enescu nr.1-3, secție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova invită publicul, joi, 4 iunie 2026, ora 11.00, la vernisajul expoziției „Universul hărților”, organizată cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la nașterea marelui istoric, savant și om de cultură Nicolae Iorga.

Expoziția reunește o selecție de hărți istorice și documente cartografice ce ilustrează evoluția teritorială, politică și culturală a spațiului românesc și european, oferind publicului o incursiune vizuală în istorie și geografie. Prin această manifestare culturală, muzeul își propune să aducă în atenția vizitatorilor importanța patrimoniului cartografic și legătura acestuia cu cercetarea istorică promovată de Nicolae Iorga de-a lungul întregii sale activități.

Programul vernisajului va include prezentarea expoziției de către specialiști, intervenții ale invitaților, un moment dedicat evocării personalității lui Nicolae Iorga, una dintre figurile fundamentale ale culturii române și depuneri de flori la bustul istoricului din curtea muzeului.

Evenimentul este deschis publicului larg, accesul fiind gratuit.

Vă așteptăm să celebrăm împreună memoria lui Nicolae Iorga și să descoperim fascinanta lume a hărților istorice.

28/05/2026

Anunț important!

25/05/2026

De Noaptea Muzeelor, Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului a prins din nou viață prin oamenii care i-au trecut pragul, prin emoția redescoperirii frumuseții tradițiilor românești. 🌙

Printre costume populare, mobilier de altădată, țesături și meșteșuguri păstrate cu grijă peste timp, acordurile muzicii tradiționale au adus și mai aproape sufletul lumii de odinioară.🎶

Vă mulțumim că ați ales să fiți alături de noi și că, pentru câteva ceasuri, ați transformat muzeul într-un loc al memoriei vii, al emoției și al întâlnirii cu rădăcinile noastre. 🇷🇴

20/05/2026

Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova invită publicul de toate vârstele să participe sâmbătă, 23 mai 2026, în intervalul orar 17.00 – 22.00, la cea de-a XXII-a ediție a Nopții Muzeelor.

Cu această ocazie, vizitatorii vor avea acces gratuit în muzeele aflate în subordinea instituției, având posibilitatea de a descoperi patrimoniul cultural și istoric al județului Prahova prin expoziții permanente și temporare, activități culturale și momente artistice speciale.

Vor putea fi vizitate gratuit următoarele muzee:
1. Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ploiești, str. Toma Caragiu nr. 10
2. Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploiești, str. Nicolae Simache nr. 1
3. Muzeul „Casă de Târgoveț din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea”, Ploiești, str. Democrației nr. 2
4. Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploiești, str. Nicolae Bălcescu nr. 15
5. Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Ploiești, str. Nichita Stănescu nr. 1
6. Muzeul „Ion Luca Caragiale”, Ploiești, str. Kutuzov nr. 1
7. Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere”, Parcul Memorial „Constantin Stere” Bucov, str. Dacia nr. 13
8. Muzeul „Crama 1777”, Valea Călugărească, str. Muzeului nr. 32, sat Valea Largă
9. Muzeul „Conacul Bellu”, Urlați, str. Orzoaia de Sus nr. 12
10. Muzeul „Conacul Pană Filipescu”, comuna Filipeștii de Târg, nr. 868
11. Muzeul „Casa Domnească” Brebu, sat Brebu Mănăstirii, comuna Brebu
12. Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” din Bușteni, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 1
13. Complexul muzeal „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, format din:
* Muzeul Memorial „Nicolae Iorga”
* Muzeul de Artă Religioasă
* Muzeul de Etnografie al Văii Teleajenului
(str. George Enescu nr. 1–3)

În cadrul programului special pregătit pentru această ediție, la Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” va avea loc, începând cu ora 17.00, serata muzeală „Acorduri muzicale la ceas de seară”, organizată în colaborare cu elevii Colegiului de Artă „Carmen Sylva” Ploiești și vernisajul expoziției temporare „Repere din istoria înregistrării sunetelor. De la cilindrul metalic la discul din ebonitâ”, expoziție ce va putea fi vizitată până pe 23 iunie 2026.

De asemenea, la Muzeul Memorial „Constantin și Ion Stere”, publicul este invitat la proiecția de film „Moldova lui Stere”.

Prin această manifestare culturală, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova își propune să ofere comunității prahovene și nu numai, o experiență culturală diversă și accesibilă, promovând valorile patrimoniului istoric și artistic local.

Vă așteptăm să petrecem împreună o seară dedicată culturii, istoriei și patrimoniului prahovean.