10/10/2026
Trupele de Securitate din Tecuci, 1949–1956
În următoarele postări vom detalia organizarea Trupelor de Securitate din Tecuci, în perioada 1949–1989. Organ represiv al regimului comunist, Trupele de Securitate trebuie deosebite, fără a le disculpa, de Securitate, fiind a**e diferite. Securitatea a fost formată numai din cadre și era serviciu secret, „poliția politică”. Trupele de Securitate au fost formate aproape numai din militari în termen și au avut, ca și Janda**eria de după 1989, două misiuni principale: paza și intervenția.
La 1 aprilie 1949, Centrul 16 Instrucție Securitate Tecuci se transformă în Batalionul 12 Securitate Tecuci, fiind unul dintre cele 12 batalioane de intervenție (operative) ale Trupelor de Securitate, restul fiind unități de pază (mai ales a căilor ferate, anume Brigada de Securitate Comunicații) și de instrucție. Deși erau trupe de securitate, nu „Securitate”, unitățile trupelor (operative) s-au numit mereu de „Securitate”, fără „Trupe”. O primă misiune majoră în slujba noului regim așa-zis „popular” a Batalionului 12 Securitate Tecuci este în satul Marghita, județul Bihor, între 31 iulie și 12 august 1949, unde populația s-a revoltat din cauza cotelor mari impuse.
În anul 1952 se trece complet la sistemul sovietic de organizare a Trupelor de Securitate din R.P.R. Cele patru brigăzi de Trupe de Securitate din teritoriu (la București era deja, din 1949, un regiment de Securitate) sunt transformate în patru regimente, tot cu câte trei batalioane operative fiecare. La Tecuci este înființat, la 14 martie 1952, Regimentul 6 Securitate Tecuci, având în subordine trei batalioane operative de intervenție: Batalionul 1, la Tecuci, Batalionul 2, la Târgu Ocna, și Batalionul 3, la Botoșani. În afară de cele cinci regimente operative, Trupele de Securitate mai includeau opt regimente de pază. Comandamentul Trupelor de Securitate avea un efectiv de peste 60.000 de militari (ca și grănicerii). Trupele de Securitate și grănicerii aveau regimentele cu efectivele cele mai mari, la pace. Un regiment de pază avea peste 5.000 de militari.
Între noiembrie 1952 și martie 1953, un detașament din Regimentul 6 Securitate Tecuci, format din 20 de ofițeri, 25 de sergenți reangajați și 664 de militari în termen, este deplasat în zona Câmpulung Muscel pentru descoperirea și capturarea „bandelor” Arnăuțoiu–Arsenescu și Marinescu. Între 4 noiembrie 1953 și 14 ianuarie 1954, Batalionul 1 Securitate Tecuci, format din 31 de ofițeri, 45 de sergenți reangajați și 442 de militari în termen, se deplasează în misiune la nord de creasta Munților Făgăraș, pentru prinderea membrilor „bandei” Gavrilă. Aici însăși militarii batalionului tecucean sunt loviți de justiția nemiloasă a regimului: în noaptea Anului Nou, 18 camioane de tipul „Molotov” și un autoturism de tipul „GAZ” ale Batalionului 1 Securitate Tecuci, care se aflau parcate în localitatea Sâmbăta de Jos, au ars din cauza scurgerii de benzină de la unul dintre camioane. După finalizarea cercetărilor, mai mulți ofițeri și sergenți reangajați au fost condamnați la ani grei de închisoare.
Contrar ideii răspândite printre istorici sau în mentalul colectiv, nu Trupele de Securitate aveau rolul principal în capturarea luptătorilor din munți. Acestea erau trimise în efective mari pentru a asigura cordoane, dar, când existau informații sigure, se trimiteau cadre din Securitate și Miliție pentru capturarea „bandiților”. Cel mai bine este ilustrat acest fapt în volumul „Bande, bandiți și eroi”, unde există o listă cu cei decedați în misiuni contra „bandiților”: zeci de cadre de Miliție și Securitate și „doar” cinci militari în termen din Trupele de Securitate. Nici măcar regimul nu avea încredere în trupa în termen din Trupele de Securitate, contând mai mult pe cadrele din Securitate. Un militar în termen, odată liberat, putea povesti acasă ce văzuse în timpul stagiului. Unitățile de Trupe de Securitate erau trimise pentru capturare atunci când nu erau în zonă cadre ale Securității sau ale Miliției. Unul dintre cei cinci militari în termen uciși în lupte este soldatul Vălimăreanu Mihai, din Regimentul 6 Securitate Tecuci, Batalionul 3 Botoșani, aflat în urmărirea lui Gavrilă Vatamaniuc, în zona Bâtca Corbului, din Bucovina, la data de 18 ianuarie 1955.
În august 1956, Batalionul 12 Securitate (redenumit în acel an și devenit corp aparte) este mutat în actuala cazarmă a Detașamentului de Jandarmi Tecuci.
Foto: Militari din Compania 1, Batalionul 12 Securitate Tecuci, aflați la înmormântarea sergentului major post-mortem Belate Alexandru. Arhiva Inspectoratului de Jandarmi Județean „Dunărea de Jos” Galați.
Text: muzeograf Nicolae Adrian Alexe, Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov.
