Muzeul National Peles

13/06/2026

OBIECTUL LUNII IUNIE

📌BRODERIE
Atelier Siegert, Viena, a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Broderie pe atlas, fir de mătase

La 7 octombrie 1883, în prezența regelui Carol I, a reginei Elisabeta și a unor personalități ale epocii, avea loc inaugurarea Castelului Peleș, leagănul dinastiei, opera desăvârșită și nepieritoare a suveranului României. Stilurile decorative diferite ale frumoaselor săli, bogat ornate cu lemn sculptat cu minuție de artiști talentați, covoarele încântătoare de dimensiuni generoase în culori armonioase, valoroasele obiecte de artă și instalațiile moderne ofereau edificiului un confort de excepție și un aspect unic, fermecător. Amenajarea interioarelor a continuat și după inaugurare, așa cm aflăm din jurnalul regelui Carol I al României, din ziua de 7/19 august 1884, când suveranul menționa, în stilul său concis: ,,sala turcească aproape gata”. Detaliile exoticei încăperi ne sunt relevate în lucrarea ,,Albumul Peleșu Sinaia”, publicată la București în anul 1889, în care apare fotografia Salonului turcesc, alături de alte imagini ale interioarelor reședinței regale de vară de la Sinaia, realizate în jurul anului 1885, de către Maria Szöllöszy.
Salonul turcesc, aflat la parterul Castelului Peleș, păstrat în forma din prima etapă de construcție (1875-1883), atrage în continuare admirația vizitatorilor. În monografia Castelului Peleș, publicată în anul 1924, Mihai Haret descrie minunatul Salon turcesc, care cuprindea ,,mobilier, pereți, plafon, îmbrăcați în oglinzi și admirabile broderii moderne turcești”. Peste ani, Alexandru Tzigara-Samurcaș, părintele muzeografiei românești, considera această sală, în care suveranii își invitau oaspeții de seamă, un adevărat ,,cuib oriental de umbră, odihnă și visare”.
Broderiile din mătase, lucrate în atelierele Siegert, în stil otoman, în cromatică albastru, roșu, galben, verde, negru, care îmbrăcau plafonul, pereţii şi mobilierul, au figurat în Expoziţia Universală, organizată la Viena, în anul 1873. Apreciate pentru calitatea și frumusețea compozițiilor, acestea au fost achiziționate după închiderea evenimentului de către suveranul român. Stilul pitoresc al Orientului etalat în cadrul expoziției vieneze a devenit o modă și o curiozitate, care s-a răspândit rapid în decorația reședințelor regale și princiare europene de la finele secolului al XIX-lea. Broderia plafonului din Salonul turcesc a suferit degradări, în urma unei inundații petrecută în jurul anilor 1920, fiind înlocuită în perioada restaurării Castelului Peleș (1975-1990), cu copia realizată la Întreprinderea Arta Textilă din Ploiești, ca și tapiseria mobilierului.
S-a păstrat broderia de mari dimensiuni, 340 cm x 230 cm, fixată pe peretele nordic al încăperii, lucrare restaurată între anii 1977-1978. Motivele ornamentale brodate cu fir de mătase policromă pe atlas negru și roșu, ce formează un ansamblu rafinat, sunt specifice lumii orientale și reprezintă flori, palmete, motive geometrice, lambrechine, cartușe de diferite forme închizând volute vegetale, scuturi heraldice și trofee militare. Inițial, această broderie era încadrată de oglinzi mari, care au fost ulterior reduse la două segmente marginale, restul suprafeței fiind acoperită de două fâșii înguste din mătase multicoloră, cu decorație identică cu a celorlalte piese din sală.
La solicitarea regelui Carol I au fost editate albume și monografii dedicate Castelului Peleș, pentru ca publicul român și străin să cunoască ctitoria regală de la Sinaia. Descrieri ale Salonului turcesc, însoțite uneori de imagini ale frumoaselor sale broderii, au fost publicate în monografiile din 1893, semnate de Léo Bachelin, Castel Pelesch, residence d’été du Roi Charles I-er de Roumanie, Editura Firmin Didot, din Paris și de către Jakob von Falke, Das rumänische Königsschloss Peles, Editura Druck und Verlag Carl Gerolds Sohn, din Viena. În anul 1910, suveranul român solicită președintelui Asociației Hanul Drumeților, Mihai Haret, să publice monografia castelului regal, proiect finalizat în 1924, la București, la Editura Cartea Românească S.A., intitulat ,,Castelul Peleș. Monografie istorică- geografică-turistică-pitorească- descriptivă a Castelelor regale din Sinaia cu împrejurimile lor.” În anul 1933, la București, a văzut lumina tiparului ultima monografie din perioada monarhică, semnată de Alexandru Tzigara-Samurcaș, denumită ,,Semicentenarul Castelului Peleș”, realizată cu ocazia aniversării a 50 de ani de la inaugurarea castelului regal de la Sinaia.

Corina Dumitrache - muzeograf

12/06/2026

💥În cadrul proiectului educațional ,,Poveștile Peleșului”, organizat de Muzeul Național Peleș, elevii clasei a IV-a de la Școala Gimnazială ,,George Enescu” din orașul Sinaia, coordonați de doamnele Camelia Guzu, profesor-învățător primar, și Cristina Arhire, bibliotecar, împreună cu colega noastră, referent Magda Hoitan, au interpretat astăzi sceneta ,,Piatra Arsă”, inspirată de legenda cu același nume a reginei Elisabeta a României.

08/06/2026

Prietenilor Muzeului Național Peleș

Foto: Mihaela Hogea

06/06/2026

⚔️ 𝐏𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐩𝐞 🗓𝟐𝟖 𝐈𝐮𝐧𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐞𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐝𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐜𝐚̆, 🕣 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐨𝐫𝐚𝐫 𝟏𝟎:𝟎𝟎 - 𝟏𝟔:𝟎𝟎,📍𝐢̂𝐧 𝐬𝐚̆𝐥𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐂𝐚𝐬𝐭𝐞𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐏𝐞𝐥𝐞𝐬̦, 𝐯𝐚̆ 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐫𝐚𝐭̦𝐢 𝐦𝐚̆𝐢𝐞𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚, 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐦𝐨𝐬̦𝐭𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐮𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐨𝐦𝐨𝐫𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞! 🆓 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐬𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞!

05/06/2026

Imagini de la vernisajul expoziției ,, Persistențe" a artistei Mioara Mitu, deschisă astăzi în Holul de Onoare al Castelului Pelișor.

01/06/2026

30/05/2026

Sfârșit de lună mai...

Video: Mihaela Hogea

29/05/2026

📌Muzeul Național Peleș va deschide vineri, 5 iunie 2026, ora 13:00, în Holul de Onoare al Castelului Pelișor, expoziția temporară ,,Persistențe” a artistei Mioara Mitu.
Absolventă a Universitatății ,,Ovidius” din Constanţa, Facultatea de arte, cu specializarea Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative, Mioara Mitu a urmat un parcurs profesional care s-a împletit armonios cu studiile academice ale Domniei Sale, respectiv conservator la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Tulcea, galerist, cadru didactic și bibliotecar.
Membru titular al U.A.P.R., Filiala Tulcea, artista este autoare
a numeroase expoziții personale dintre care amintim: ,,Flori și Femei”, ,,Maternitate”, ,,Ipostaze”, ,,Pictură pentru speranţă” (proiect caritabil), paticipând însă și la expoziții de grup naționale și internaționale, bienale naționale și internaționale precum și la tabere de pictură.
Creația artistei este marcată de prezența discretă a sacrului, care îi conferă o dimensiune meditativă și trimite la o lirică a interiorizării.
Un rol aparte în creația Mioarei Mitu este dedicat seriei „Maternitate”, care ,,provoacă prin diversitatea și monumentalitatea reprezentării feminine – femeia însărcinată, mama în devenire, femeia alăptându-și pruncul, femeia strângându-și pruncul la piept, mama în etate privind cuminte, toate aceste ipostaze exprimă duioșie și grație, farmec și mister, blândețe, înțelepciune și asumare. De cele mai multe ori, siluetele lor se profilează pe un fundal tratat decorativ, în culori mai închise sau reci, inspirat de motive din scoarțele tradiționale țărănești, din care uneori se ivește icoana Fecioarei cu Pruncul, ca un însemn arhetipal.” – Dr. Cristina Gelan
De asemenea, artista se inspiră și din scoarțele tradiționale țărănești ,, într-un joc al liniilor, contrastelor cromatice, transparențelor și texturilor, înnobilat de prezența auriului, care indică prețiozitatea și care poate fi totodată însemn al epifaniei.” - Dr. Cristina Gelan
Expoziția va râmâne pe simeze până în data de 28 iunie 2026 și se vizitează în regim de gratuitate, de miercuri până duminică, conform programului de vizitare al Castelului Pelișor.

28/05/2026

OBIECTUL LUNII MAI

MARIN HARALAMBIE GEORGESCU
(1892, Bucureşti -1932, Bucureşti)
,,Scenă de interior”
Ulei pe pânză
Semnat şi datat în dreapta jos, cu roşu: ,,M. H. Georgescu. 1924”
83 cm x 101,5 cm

💫O personalitate aproape necunoscută lumii artistice actuale a fost Marin Haralambie Georgescu, unul dintre pictorii preferaţi ai Regelui Ferdinand (1914-1927). Artistul se naşte la Bucureşti în anul 1892. În anul 1912, se înscrie la Şcoala Naţională de Belle-Arte. Un an mai târziu, în 1913, frecventează cursurile organizate de Ėcole Nationale des Beaux-Arts din Paris, unde se specializează în arhitectură, sculptură şi pictură. Descoperă pictura en plein-air datorită studiului intens al stilului pictorilor Şcolii de la Barbizon. Totodată, este sedus de pictura neoimpresionistă, care îi va defini întreaga operă. Dintre pictorii români, Nicolae Grigorescu (1838-1907) îi devine model artistic şi îi influenţează profund stilul. M.H. Georgescu se remarcă drept un excelent peisagist, autor de marine şi naturi statice. Expune la Salonul oficial şi întreprinde ample călătorii de studiu în Italia şi Elveţia, care îi oferă un bogat repertoriu de subiecte.
🎨În anul 1920, cu ocazia vernisării primei expoziţii personale, la Bucureşti, îşi semnează lucrările ,,Mehasgeorgescu” şi captează atenţia Regelui Ferdinand, mare iubitor de artă. În anul 1923, organizează a doua expoziţie de autor şi primeşte elogiile criticii de artă. Un an mai târziu, expune la Salonul oficial, iar în anul 1926, la Salonul Societăţii ,,Ileana”. Cu această ocazie, aduce în atenţia publicului, un număr impresionant de o sută patruzeci de lucrări. În anul 1930, înfiinţează Academia de Artă din Bucureşti, proiect temerar, la care visase zadarnic ilustrul său înaintaş, pictorul şi profesorul Theodor Aman (1831-1891). Moartea sa prematură pune însă capăt unei năzuinţe care se cristalizase ca intenţie încă din anul 1920 şi se materializase efemer, în scurtul interval al celor doi ani, până la dispariţia artistului.
Pânza din colecţia de pictură a Muzeului Naţional Peleş reprezintă una dintre achiziţiile Regelui Ferdinand. ,,Scenă de interior” imortalizează un colţişor intim, cu aer oriental, din casa autorului. M. H. Georgescu realizează – din mai multe unghiuri – lucrări cu tema budoarului său, în care se simte influenţa pictorului naţional. În pânza păstrată la Castelul Pelişor, interiorul este privit prin arcada semicirculară din prim-plan, pictată în cromatică rece, cu tuşă sigură şi desen viguros. Alături de divanul confortabil stau măsuţa orientală de cafea, încrustată cu fildeş, gheridonul de lângă fotoliul bergère şi pianina, pe care se înghesuie într-o dezordine deliberată, sfeşnice, ceasuri şi figurine de porţelan.

Dr. Macrina Oproiu - Muzeograf

26/05/2026

Arme din colecția regelui Carol I, expuse pentru prima dată, așteaptă să le descoperiți în expoziția temporară ,,Arsenalul Regal. Tradiție și Prestigiu".
Amenajată în sălile de expoziții temporare ale Castelului Peleș, expoziția se vizitează în regim de gratuitate, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 - 16:00 (ultima intrare).

Video: Răzvan Terecoasă