Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

13/08/2026

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței
Celularul fostei închisori

foto: Szabolcs Linzenbold

13/08/2026

❗𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘃𝗶𝘂❗
▼ Născut în Coasta de Fildeș și stabilit ulterior la Paris, 𝗧𝗵𝗶𝗲𝗿𝗿𝘆 𝗪𝗼𝗹𝘁𝗼𝗻 este un istoric și scriitor care a documentat, de‑a lungul timpului, rana lăsată de comunism în secolul al XX‑lea.
▼ Cu prilejul prezenței istoricului și eseistului francez la Chișinău, în cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov, în colaborare cu Festivalul CHILL, 𝗡𝗶𝗰𝗼𝗹𝗲𝘁𝗮 𝗦𝗰𝗵𝗶𝘁̗𝗰𝗼 a discutat cu Thierry Wolton despre măsura în care ajutorul oferit de statele occidentale regimului, din frica de dezechilibru, a fost îndreptățit, despre posibilitatea realizării unui proces întîrziat al comunismului, despre artă drept cură pentru orbire și formă de rezistență, precum și dacă va supraviețui ea ­ într‑o lume în care dezvoltarea IA ne face să operăm tot mai mult cu noțiunea de raport calitate‑preț.

11/08/2026

La mulţi ani, Octav Bjoza!

Născut la 11 august 1938, la Iaşi. A fost membru în „Garda Tineretului Român”, iniţiată în 1956 de Nicolae … Read More

09/08/2026

10 august 1997: Majestăților Lor Regele Mihai și Regina Ana au vizitat Memorialul Sighet aducând un omagiu victimelor comunismului

Fotografii din arhiva foto a Memorialului Sighet

În 10 august 1997 Majestăților Lor Regele Mihai și Regina Ana au vizitat Memorialul Sighet aducând un omagiu victimelor comunismului … Read More

07/08/2026

Dragi vizitatori,

Memorialul Sighet are program normal de vizitare și în 15 august.

În perioada 15 aprilie 2026 – 14 octombrie 2026 Memorialul Sighet este deschis zilnic între orele 9.30 și 18.30 (intrarea ultimului vizitator – cu 30 de minute înainte de închidere).

Durata medie a unei vizite este de o oră.
Vă rugăm să vă programați vizita la Memorial astfel încât să aveți timp suficient pentru vizitarea muzeului.
Vă rugăm să ajungeți la muzeu cel târziu la ora 18.00. După ora 18.00 accesul vizitatorilor în muzeu nu mai este posibil.

Vă așteptăm la Sighet!

07/08/2026

Veronica Ungurean: Of, tare mi-aduc aminte! Mari greutăţi am petrecut! Eu aveam 13 ani şî fratele meu ave’ 18 ani.
D.P.: Îmi puteţi spune care au fost oamenii de aici care au fost împuşcaţi, care au murit?
V.U.: Da. Îi ştiu pi tăţi. Primu’, Davidean Ion. Chiar primu’ l-o împuşcat pi frati-meu, o fost împuşcat în cap. Lumea mi-o zâs că atunci când o văzut că o început să tragă, frati-meu o zâs: „Hai acasă, că nu-i di stat!” Ş-atunci când o zâs el „Hai acasă, că nu-i di stat!”, o tras fix în dânsu’. El era tinerel, ave’ o pălărie aşe… şî o căzut.

Fragment din interviul cu Veronica Ungurean realizat de Daniel Popa în octombrie 1999 (Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. interviu nr. 1024A2-B1) și publicat în ”Să ne răsculăm că pământu’ ne ține pi toți”. Revolte împotriva colectivizării din Nordul Moldovei. Mărturii culese de Daniel Popa și Zenova Pavlică, editor, studiu itnroductiv și aparat critic Virginia Ion, seria Recviem pentru țăranul român nr. 7 (serie inițiată de Romulus Rusan), Fundația Academia Civică, 2019

Veronica Ungurean: Of, tare mi-aduc aminte! Mari greutăţi am petrecut! Eu aveam 13 ani şî fratele meu ave’ 18 ani. … Read More

07/08/2026

În Frătăuţii Noi, ţăranii s-au revoltat la 7 august 1949, iar motivul a fost acelaşi cu cel al izbucnirii revoltei din Calafindeşti: strângerea recoltei la arie...Acţiunea represivă a autorităţilor s-a soldat cu patru morţi şi mai mulţi răniţi. În urma revoltei ţăranilor din Frătăuţii Noi au fost ucişi: Ion Davidean, de 17 ani; Ion Andrişan, de 17 ani; Ilarion Cuciurean, de 27 de ani, şi Vasile Isopescu, de 18 ani, acesta din urmă mort mai târziu, la Rădăuţi.(…)

Miliţia şi Securitatea au trecut la arestări, reţinând mai mulţi ţărani care încercau să fugă sau să se ascundă de organele de represiune. Cei arestaţi au fost îmbarcaţi în camioane, împreună cu morţii, şi duşi la Rădăuţi.

Din studiul introductiv din ”Să ne răsculăm că pământu’ ne ține pi toți”. Revolte împotriva colectivizării din Nordul Moldovei. Mărturii culese de Daniel Popa și Zenova Pavlică, editor, studiu itnroductiv și aparat critic Virginia Ion, seria Recviem pentru țăranul român nr. 7 (serie inițiată de Romulus Rusan), Fundația Academia Civică, 2019

În Frătăuţii Noi, ţăranii s-au revoltat la 7 august 1949, iar motivul a fost acelaşi cu cel al izbucnirii revoltei … Read More

06/08/2026

În spațiul expozițional de la etajul II puteți vizita în luna august 2 expoziții:
* Expoziția „Ultima privire: sub gloanțele comunismului” a artistei franceze Madeleine Melot prezintă 25 de portrete ale unor victime ale Marii Terori din URSS, din anii 1937-1938. Lucrările, realizate în ulei pe lemn, sunt inspirate din fotografiile descoperite în arhivele de la Moscova de jurnalistul și fotograful polonez Tomasz Kizny și publicate în albumul său Marea teroare din URSS (1937-1938), apărut în 2013 la editura Noir sur Blanc.

* ”Fericiții Episcopi Martiri Greco-Catolici Români”, este un proiect foto-documentar itinerant dedicat memoriei episcopilor greco-catolici români martirizați în timpul persecuției comuniste din România. Expoziția este organizată de Muzeul Județean Satu Mare, în parteneriat cu Arhiepiscopia Greco-Catolică de Alba Iulia și Făgăraș, Episcopia Greco-Catolică de Maramureș, Episcopia Greco-Catolică de Oradea, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, Episcopia Greco-Catolică de Lugoj, Episcopia Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București, Muzeul Arhiepiscopiei Majore din Blaj, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației, Protopopiatul Greco-Catolic din Satu Mare, Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare, Parohia „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Botiz, Editura Surorilor Lauretane din Baia Mare, Casa de Cultură din Sânnicolau Mare, Casa Colecțiilor din Turda, alături de alte instituții de cultură, parohii și protopopiate

***
Spațiul expozițional de la etajul II este parte componentă a proiectului „Memorialul Victimelor (Sighet)” derulat de Fundația Academia Civică și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Apel nr. 1, Pilonul IV – Coeziunea socială și teritorială, Componenta 11 – Turism și cultură, Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale.

Beneficiar: FUNDAȚIA ACADEMIA CIVICĂ
Proiect: Memorialul Victimelor (Sighet)
Proiectul nr. 4 / PNRR / Pilonul IV /Componenta C11 – Turism și cultură / Investiția I2 – Modernizarea/crearea de muzee și memoriale
Valoarea totală a proiectului: 10.274.690,37 lei (inclusiv TVA aferent)
Asistența financiară nerambursabilă: 8.599.604,76 lei
Data începerii și finalizării proiectului: iunie 2022-august 2026

06/08/2026

Vasile Popescu: Să povestesc că am stat închis să nu se ducă oamenii până la arii, că nu vrem colhoz şî că am dat cu pietre în miliție.
…O tras în oameni. Doar sunt îngropați la Rădăuți oamenii.
D.P.: Care sunt acei oameni care au fost omorâţi?
V.P.: Cacior Vasile, Alexei Filon, Irimescu Dumi-tru şî Diaconescu Filon a lu’ Pintilie.
D.P.: În urma acestor împușcături, ce au făcut oamenii?
V.P.: Oamenii au fugit. S-au împrăștiat, au fugit pi câmpuri, că era… na… păpușoaie pi câmp. S-au ascuns v’o trei zile, că umbla cu pistoalele așe, pi drum, trei înainte, trei pi-o parte șî trei pi-o parte. Tot așa cu puștili, di parcă o făcut cine știe ce omu’! Care-l prindea în drum, la Rădăuți! Dar câți oameni n-or stat acolo? Vreo 60 or’ 70 di oameni ne-o băgat la Miliție.
D.P.: Câți milițieni erau?
V.P.: Poate v’o 50 erau… Eu știu? Lângă gard era numai miliție.

Fragment din interviul cu Vasile Popescu realizat de Daniel Popa, în octombrie 1999 (Arhiva de istorie orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 1011B2-1012A-B1) și publicat în ”Să ne răsculăm că pământu’ ne ține pi toți”. Revolte împotriva colectivizării din Nordul Moldovei. Mărturii culese de Daniel Popa și Zenova Pavlică, editor, studiu itnroductiv și aparat critic Virginia Ion, seria Recviem pentru țăranul român nr. 7 (serie inițiată de Romulus Rusan), Fundația Academia Civică, 2019

Vasile Popescu: Să povestesc că am stat închis să nu se ducă oamenii până la arii, că nu vrem colhoz … Read More

06/08/2026

În Calafindeşti (comună din fostul judeţ Rădăuţi, aflată azi în judeţul Suceava) revolta ţăranilor împotriva colectivizării s-a desfăşurat la 6 august 1949.
Conflictul a pornit la Calafindeşti de la reţinerea, cu câteva zile înainte, a unui ţăran (Ion Diaconescu), care, potrivit Miliţiei, comisese o ilegalitate pentru că luase de pe propriul teren doi snopi de grâu ca să îşi hrănească animalele. Câteva sute de ţărani s-au adunat în centrul comunei şi au cerut eliberarea ţăranului.

Din Virginia Ion, Studiu introductiv în ”Să ne răsculăm că pământu’ ne ține pi toți”. Revolte împotriva colectivizării din Nordul Moldovei. Mărturii culese de Daniel Popa și Zenova Pavlică, editor, studiu itnroductiv și aparat critic Virginia Ion, seria Recviem pentru țăranul român nr. 7 (serie inițiată de Romulus Rusan), Fundația Academia Civică, 2019

În Calafindeşti (comună din fostul judeţ Rădăuţi, aflată azi în judeţul Suceava) revolta ţăranilor împotriva colectivizării s-a desfăşurat la 6 … Read More