What are the opening hours?

Monday 08:00 - 20:00 Tuesday 08:00 - 20:00 Wednesday 08:00 - 20:00 Thursday 08:00 - 20:00 Friday 08:00 - 20:00 Saturday 08:00 - 20:00 Sunday 08:00 - 20:00

Muzeul Astra, Strada Padurea Dumbrava, Sibiu (2026)

12/06/2026

Artă și Mister la Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia

Centrul Cultural Palatul Principilor din Alba Iulia împreună cu Muzeul ASTRA Sibiu,
prezintă la Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, expoziția Artă și mister. Ceramica habană și principii Transilvaniei, care reunește piese și documente provenite din colecții muzeale, instituții ecleziastice și colecții private din țară. În acest context sunt prezentate 62 de bunuri excepționale ale patrimoniului cultural național al României, din care 54 sunt clasate în categoriile Tezaur și Fond.
Piesele aparțin Muzeului Palatul Principilor Transilvaniei, Alba Iulia, Muzeului ASTRA Sibiu, Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeului Național Brukenthal Sibiu, Muzeului de Etnografie Brașov, Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat” din Făgăraș, Bisericii Unitariene Maghiare – Parohia Unitariană Roua, județul Mureș, Parohia Unitariană Vârghiș, județul Covasna. Discursul expozițional este completat de documente importante din colecțiile Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, Arhivei Arhidiecezane Romano-Catolice de Alba Iulia, Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca / Facultatea de Teologie Reformată și Muzică și colecții private.

Habanii stabiliți la Vințu de Jos, (localitate aflată pe raza actuală a județului Alba), în secolul al XVII-lea, au contribuit cu spiritul artistic, cunoștințele și îndemânarea lor la dezvoltarea meșteșugurilor din Transilvania. În Haushaben-ul de la Vințu de Jos au întemeiat unul dintre cele mai importante centre de olărit, unde au realizat, prin tehnici încă secrete, vase de o calitate excepțională, considerate astăzi adevărate opere de artă.

Pentru prima dată, un patrimoniu de excepție, simbol al rafinamentului recunoscut și apreciat de principii Transilvaniei, este reunit într-un spațiu expozițional unic, așa cm este Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia.
Vă invităm să descoperiți povestea „frumoaselor vase de porţelan din orăşelul Vinţ”, așa cm le menționa Johannes Tröster în anul 1666, precum și ceramica post-habană și сea din breslele sibiene, produsă sub influența meșterilor habani.

Vernisajul va avea loc vineri, 19 iunie 2026, de la ora 14.00.

Expoziția poate fi vizitată la Muzeul Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia (Centrul Cultural Palatul Principilor, str. Militari, nr. 4, Alba Iulia), în perioada 19 iunie 2026 – 17 ianuarie 2027.

Program de vizitare: de luni până duminică de la 09:00 la 19:00 (iunie – octombrie 2026) și 09.00 – 17.00 (octombrie 2026 – ianuarie 2027).

Concept expozițional Muzeul ASTRA
dr. Karla Roșca, dr. Mirela Crețu
Concept expozițional Centrul Cultural Palatul Principilor, Alba Iulia
dr. Gabriel Izdrailă, Simona-Loredana Bogdan, drd. Alexandra Paula Sicoe
Responsabil științific
dr. Karla Roșca

Concept design expozițional, prelucrare și mo***re on site, Muzeul ASTRA:
Iulia Teodorescu

Contribuție științifică
dr. Elena Băjenaru, Dácy Tibor, dr. Demjen Andrea, dr. Ligia Fulga, lect. prof. dr. Gudor Kund Botond, cercet. Kovács Maria, dr. Alina Mandai, dr. Mitu Ildiko-Melinda, Jason Stahl, Daniela Șerdan - Orga, dr. Tekla Tötszegi, dr. Claudia Urduzia, dr. Bernád Rita-Magdolna, dr. Tóth Krisztián, dr. Mihai Kovács, dr. Florin Bogdan
Traduceri
Dana Bercu, Teodora Verza, Iulian Ursaleș, Simona-Loredana Bogdan
Layout
Silviu Popa, drd. Alexandra Paula Sicoe, dr. Gabriel Izdrailă

Acţiunile Muzeului ASTRA sunt posibile cu finanţarea @ Consiliul Judetean Sibiu.

Acțiunile Centrului Cultural Palatul Principilor sunt posibile cu finanțarea Primăriei Municipiului Alba Iulia.

11/06/2026

🎭Mască și Dublă Față

📍 Muzeul ASTRA 📌 Gospodăria din Nereju
🗓 Sâmbătă, 13 iunie ⌚️10:30 – 17:30

ℹ️ Gospodăria din Nereju se deschide ca un spațiu de reîntâlnire cu straturile vii ale culturii tradiționale — un loc în care obiectul etnografic redevine prezență. Ridicată în 1890 după un tipar arhaic al locuirii montane — cu prispă purtată pe stâlpi subțiri, podea de pământ bătut și o încuietoare al cărei cifru îl păstrau doar cei ai casei — această gospodărie din județul Vrancea nu figurează în expoziție ca simplu artefact construit. Ea funcționează ca prag: între lumea celor care au locuit-o și lumea celor care o traversează astăzi, între memoria materială și experiența vie a patrimoniului.
Despre expoziție

Mască și Dublă Față propune o lectură etnografică și simbolică a universului cultural al satului Nereju — comunitate montană în care meșteșugul prelucrării lemnului și tradiția măștilor ritualice s-au transmis neîntrerupt, păstrând coerența unui sistem de valori și practici cu rădăcini adânci în substrat precreștin.

Obiectele reunite în acest cadru expozițional — donițe, cauce, linguri, mese joase, taburete — nu îndeplinesc o funcție decorativă. Fiecare piesă constituie o mărturie materială a unui mod de a locui întemeiat pe resursa locală: lemnul de esență moale, crescut pe malurile râului Zăbala, era totodată unealtă, adăpost și limbaj. A-l citi înseamnă a înțelege o civilizație a proximității, în care forma obiectului purta amprenta corpului, a gestului și a timpului.

Nucleul tematic: masca

Măștile din lemn și textile expuse reconstituie două registre complementare ale vieții ritualice : cel al sărbătorii de iarnă și cel al ritualului funerar. Cel din urmă se articulează în jurul Chipărușului — dans cu rădăcini precreștine, oficiat în fața casei celui decedat, în care doisprezece bărbați mascați, legați între ei cu „lanțul vieții", dansau în jurul focului pentru a alunga forțele malefice și a restitui comunității echilibrul ritual.

Masca nu era, în acest context, un simplu accesoriu scenic. Ea opera o translaţie identitară: purtătorul dobândea, prin actul mascării, o fizionomie provizorie și o putere care îi permitea să înfrunte frica, moartea, liminalul — asumându-le în chip ritual, pentru ca restul comunității să fie absolvit de ele.

Un gest pentru trecător

La poarta gospodăriei, merindarul — căsuță miniaturală în care se depunea mâncare și apă pentru drumeți — marchează granița dintre spațiul privat al familiei și spațiul public al drumului. Mic monument al ospitalității anonime, el vorbește despre o comunitate în care solidaritatea nu era declarată, ci practicată: gestuală, concretă, cotidiană.

✍️ Roberta Nicula, muzeograf Muzeul ASTRA
📸 Silviu Popa, fotograf Muzeul ASTRA

11/06/2026

📽 O zi de joi la muzeu

🔛 Ghidaj @ Casa Parohială din Spermezeu
🔛 Ateliere de pictat pe lemn @ Etno Tehno Parc

11/06/2026

De la fereastra casei, spre fereastra interioară. 40 de ferestre, 40 de povești — „ochii" satului românesc priviți prin ochii noștri.

Expoziția de fotografie „Suntem vecini" semnată de Georgiana Marcu este o călătorie prin satele județului Sibiu, care invită deopotrivă la o descoperire etnografică și la introspecție. Fiecare pervaz este pragul spre o lume care se lasă greu descoperită — iar fotografia are darul de a o scoate la lumină, de a fixa pe clișeu ceea ce timpul ar fi înghițit.

Fotografia și etnografia sunt, în fond, complementare — fotograful și etnograful fiind arhivari ai aceleiași memorii colective. Rolul lor este acela de a documenta, de a scoate de sub anonimat fragmente de viață și obiecte cotidiene.

Expoziția va fi deschisă publicului în Pavilionul de Joc din Jina, Muzeul ASTRA, în perioada 12 iunie – 1 septembrie 2026. Vernisaj: 12 iunie 2026, ora 17:00 | Invitat special: Răzvan Pop, istoric

✍️ Alexandra Gruian, muzeograf Muzeul ASTRA

11/06/2026

Schimbare de program

Din cauza condițiilor meteo, suntem nevoiți să amânăm acest eveniment. Vom reveni negreșit cu detalii când vremea ne va permite!

10/06/2026

Povești, păreri, Păretar...

🔜 Ghidaj prin Gospodăria de morar ucrainean, Letea, județul Tulcea 📍 Muzeul ASTRA
🗓 Sâmbătă& duminică, 13-14 iunie
⌚️10-17

ℹ️ Păretarele ocupau un loc de cinste în bucătăriile ucrainenilor. Majoritatea datate, preponderent în anii ‘60-’70, toate păretarele expuse la Gospodăria de morar au câte o poveste de spus. De regulă, aceste păretare erau realizate de fete tinere și femei măritate, mai ales în perioada posturilor când se făcea acea clacă (cunoscută în alte zone ca și șezătoare), unde femeile se întâlneau și lucrau împreună. Aici, unele coseau, unele brodau, unele împleteau și croșetau și altele doar întrețineau atmosfera cu poveștile/știrile satului. Cel mai des se realizau aceste păretare în formă pătrată sau dreptunghiulară și erau cusute în culori vii. Pentru colorarea firului de lână se utilizau foi de ceapă roșii sau frunze de stejar. Datorită dezvoltării industriei coloranţilor, în perioada interbelică meşteşugul vopsitului „cu buruieni”, începe să dispară, locul vopsitului vegetal luându-l vopsitul cu „boieli” procurate din prăvălie, în cazul nostru din Sulina.

Pe materialul avut la dispoziție, fie că era bumbac, in, cânepă sau etamină, se desena în creion apoi se cosea în urma acului. Cea mai des întâlnită metodă de copiere a unui model deja existent era cu lingura de lemn. Fata lua o lingură din casă și se freca de păr. Punea materialul nou peste materialul cu model și se copia. Mai era o variantă de multiplicare, care costa însă: cu foaie de indigo copiai modelul apăsând cu lingura pe bucata nouă de material. Dacă rămâneau urme de indigo înafara modelului, nu era nicio problemă, se lua la prima spălare.

Pe margine, femeile făceau tiv ascuns sau în urma acului, de regulă alb. În unele case, mai înstărite, se folosea și mașina de cusut pentru tivit.

Mesajele cele mai întâlnite în aceste păretare sunt fie religioase (Fie casa aceasta binecuvântată; Dumnezeu să binecuvânteze casa aceasta; Fii binevenit în această casă), fie de dragoste (Toate păsările cântă durerea mea; Păunașul codrilor, spune-mi de cine mi-e dor?; În visul meu te văd într-o grădină de trandafiri) fie pacifiste (Pace și iubire între voi!) fie dedicate musafirilor (Bine ai venit musafir iubit!; Unde se gătește bine musafirul iute vine !) sau soților (Cine-i harnic și muncește /Soția mâncare-i bună gătește; Fripturică, cozonaci, bărbățelului să-i faci) sau simple mesaje pozitive, chiar și igienico-sanitare (O mână spală pe alta; Spălați fața în toată dimineața și mâinile în toate zilele; Poftă bună!)

Hai în weekend la Muzeul ASTRA să le vezi!

✍️ Camelia Repede, muzeograf Muzeul ASTRA

10/06/2026

Frumoasa noastră casă albastră!

🔜 Ghidaj prin Casa parohială din Spermezeu, Bistrița-Năsăud
📍Muzeul ASTRA, lângă Biserica din Bezded
🗓 Sâmbătă& duminică, 13 și 14 iunie
⌚️ 10.30-17.30.

ℹ️ Muzeul ASTRA, pe aleile de monumente și pădure, poate fi în același timp uliță de sat, pridvor de biserică, un fir de mănăstire, un verde de pădure, o fereastră de casă, o plimbare de poezie, de primăvară, de iarnă, de noi înşine, de linişte, de poveste, de artă, de sănătate şi de păstrare a bine-lui…, în câteva cuvinte o respirație de frumos, prin care se povesteşte veşnicia…

În apropierea Bisericii de lemn din Bezded, cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, găsim casa tradiţională din Spermezeu, o veritabilă casă parohială, care a aparţinut străbunicilor Preasfinţitului Episcop Macarie Drăgoi al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.

Fiind un monument reprezentativ pentru arhitectura zonei Văii Ţibleşului, casa parohială, donată de Preasfințitul Macarie, aminteşte de perioada interbelică, atât prin structură şi stil constructiv, cât şi prin moştenirea patrimonială ce întregeşte interiorul etnografic al acesteia.
Icoanele pictate pe sticlă din interiorul casei dezvăluie prezenţele mângâietoare ale sfinţilor și versificaţia armonioasă a imaginii teologice.

✍️ Ada Maria Popa, muzeograf Muzeul ASTRA

10/06/2026

Joi și vineri pictăm pe lemn!

🗓11 - 12 iunie 2026⌚️11.00 – 14.00
Muzeul ASTRA 📌Casa Parohială din localitatea Spermezeu, Județul Bistrița – Năsăud

🔜 Ateliere de pictură pe suport de lemn

ℹ️ Pictura pe suport din lemn va fi inspirată după icoane aflate în patrimoniul Muzeului ASTRA. Casa Parohială din localitatea Spermezeu, Județul Bistrița – Năsăud, ilustrază în Muzeul în aer liber un tipar de arhitectură tradițională din preajma Primului Război Mondial. Ea a fost adusă în Muzeul ASTRA în perioada 2016 – 2017, fiind o donație din partea Preasfinţitului Părinte Macarie Drăgoi, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.

Alături de casă, obiectele din interior reflectă povestea familiei Drăgoi, reprezentată prin fotografii, obiecte religioase, veșminte preoțești și obiecte care au aparținut familiei. De asemenea, pot fi observate și două scaune episcopale. Toate acestea la un loc surprind secvențe din viața tradițională specifică românilor din zona Văii Țibleșului.

Vă așteptăm!

✍️dr. Raluca Andrei, Șef serviciu Educație și Interpretare Patrimoniu Muzeul ASTRA

10/06/2026

Ghidaj cu povesti din satul care nu mai există

📍Muzeul ASTRA 🗓 Duminică, 14 iunie
⌚️10:30-17:30

ℹ️ Complexul arhitectural Găleșoaia, compus din casa bătrână și casa cea nouă, ilustrează valori tradiționale ale satului gorjean. Așezat pe valea râului Tismana, pe o mină de cărbune, satul a avut un destin neașteptat și trist. În anii '90 puteam număra circa 130 de case, iar în momentul transferului în muzeu (2002) mai rămăseseră doar vreo 20. Localitatea din care provin gospodăriile a dispărut complet datorită exploatărilor carbonifere din zonă. Satul trăiește în prezent prin patrimoniul salvat în muzeu, conservând amintirea puternicului centru de olărit. Casele au preluat mesajul complicat al unui sat întreg. Găleșoaia înseamnă acum doar amintirea unui localități din care s-au pierdut casele și oamenii care le-au locuit, pădurile, dealurile și lutul din care se făceau vasele ce asigurau supraviețuirea economică a zonei. Toate au rămas în amintirea celor care își clădiseră un rost și o viață acolo.

Casa veche-bătrână, cea în care este și atelierul de olar este de la jumătatea secolului al XIX-lea. Casa nouă, construită între anii 1922-1926 a fost prima casă din cărămidă și cu etaj în sat, cu pridvor și cu un brâu traforat în partea superioară, numit florar. Gospodăriile sunt completate de un fânar și de un șopru de pe vremea casei bătrâne și de un pătul de porumb din anii ridicării casei cele noi. Deși provin din orizonturi temporale diferite, ambele case au fost construite de același olar, de aici observându-se evoluția tradiției locale, a stării sociale și statutului economic la care ajunsese familia.

Obiectele păstrate în muzeu devin valoroase prin istoria lor, prin elementele care le leagă dar mai ales prin povestea pe care o spun și din care oamenii nu pot lipsi.

✍️Olga Popa, muzeograf Muzeul ASTRA

10/06/2026

În weekend vă arătăm două gospodării de seamă din muzeu! Vă vom ghida prin gospodăria-atelier pentru prelucrarea părului de capră din Musculești-Petrești, județul Gorj și prin gospodăria-atelier pentru prelucrarea borangicului din Croici-Mătăsari, județul Gorj

📍Muzeul ASTRA
🗓sâmbătă& duminică, 13-14 iunie
⌚️ 10:30-17:30

📌Gospodăria-atelier pentru prelucrarea părului de capră – Musculești-Petrești, județul Gorj

ℹ️ Meșteșugul prelucrării părului de capră în scopul confecționării unor produse de uz, de largă circulație (traiste, desagi, corturi, funii, guri de ham, preșuri etc.) s-a practicat în unele sate din Gorj, unul din centrele cele mai reprezentative fiind Musculești-Petrești. Casa păstrează, cu mici modificări neesențiale, caracteristicile vechii arhitecturi zonale, de la sfârșitul secolului al XIX (1881).

Atelierul de trăistar, constând, în principal, din roata pentru tors, platforma pentru bătut părul și pregătit caerul, ca și războiul de țesut vertical, cu groapa în dreptul său, este amenajat în spatele casei, protejat de o polată, în prelungirea acoperișului.

📌Gospodărie-atelier pentru prelucrarea borangicului – Croici-Mătăsari, județul Gorj

ℹ️ Construită în anul 1888, casa din Croici-Mătăsari, județul Gorj constituie un valoros monument de arhitectură populară gorjeană, provenit dintr-un centru rural specializat în cultura viermilor de mătase și prelucrarea firului de mătase naturală (borangic).

Firul de borangic obținut a fost valorificat la realizarea pieselor de port, a cârpelor pentru decorarea locuinței, sau comercializat în alte centre sau zone, ceea ce a conferit acestor sate caracterul de centre specializate în practicarea meșteșugului textil al producerii borangicului, fapt atestat și prin toponimul Mătăsari, dat comunei de satele învecinate localității de proveniență a monumentului.

✍️ Iulia Velțan, muzeograf Muzeul ASTRA

Muzeul Astra

12/06/2026

11/06/2026

11/06/2026

11/06/2026

11/06/2026

10/06/2026

10/06/2026

10/06/2026

10/06/2026

10/06/2026

Address

Opening Hours

Website

Alerts

Contact The Museum

Shortcuts

Share

Monday	08:00 - 20:00
Tuesday	08:00 - 20:00
Wednesday	08:00 - 20:00
Thursday	08:00 - 20:00
Friday	08:00 - 20:00
Saturday	08:00 - 20:00
Sunday	08:00 - 20:00