Memorialul Închisoarea Pitești

11/10/2026

📖🖋️„Pe jos, o băltoacă de sânge, niște zdrenţe, un colţ de dinte, apoi altul, rămăseseră mărturie, ca să vorbească despre puterea de convingere a lui Ţurcanu. Ne-am așezat în poziţie. Un planton cu o bâtă în mână ne urmărea: mișcăm sau nu? Durerile ne săgetau la cea mai mică mișcare: încremeneam, amorţeam, înţepeneam. Ne dureau fesele, coastele. Capul făcut baniţă, ameţit de lovituri, frica ce se născuse în noi, toate căpătau contur de coșmar. Cum spunea cineva, trăiam groaza condamnatului la moarte, groaza morţii.
Și cine te tortura? Colegii tăi, prietenii tăi, cei care parcă mai ieri îţi fuseseră fraţi de luptă. Ei te torturau, preschimbaţi în executanţi fideli ai unei alte lumi, pe care nu o înţelegeam, nu o puteam încă înţelege. Cum deveniseră călăi? Cum ajunseseră la o astfel de animalizare?”
📌 „Urlă haita.Pitești, Canal, Gherla, Jilava, Aiud”, Nicolae Purcărea, Editura Manuscris

🖇️🗒️ „Nicolae Purcărea a fost unul dintre cei mai cunoscuți supraviețuitori ai detenției politice din perioada comunistă în România, petrecând 16 ani în detenție. A trecut prin numeroase închisori și lagăre, suferind torturi îngrozitoare în închisoarea de la Pitești în timpul „reeducării”. Memoriile lui sunt un urcuș de la chinuitoarea experiență a detenției spre devenirea sa ca persoană și artist, depășind cu seninătate experiențele trecute.”

📍🔗 Cartea o găsiți atât fizic, la Librăria Manuscris din incinta Memorialul Închisoarea Pitești , cât și online pe site-ul Editurii Manuscris: https://shorturl.at/A1UK9

05/10/2026

Dedicăm tuturor copiilor și tinerilor care au înțeles pericolul sovietizării și au decis să lupte pentru libertate și educație.

Chiar dacă elevii erau tineri și nu aveau prea multă putere în fața autorităților comuniste,
au existat mai multe licee în România unde elevii s-au organizat împotriva comuniștilor.

📌Un astfel de liceu a fost Liceul „Radu Negru” din Făgăraș. În 1948, câteva zeci de elevi și
profesorii liceului au luat atitudine împotriva comuniștilor. Câteva zeci de elevi și profesorii
lor au fost arestați și închiși. Alții au fugit și s-au alăturat grupurilor de rezistență din munți. În timp, mai mulți studenți, țărani și intelectuali s-au alăturat partizanilor, iar grupul a
crescut, purtând numele de „Grupul Carpatin Făgărășan". Așa cm s-a întâmplat cu toate
grupurile de rezistență, și acesta a fost capturat de Securitate după câțiva ani, iar sprijinitorii și familiile lor au fost arestați sau urmăriți toată viața.

📌În 1948, mai mulți elevi de la Liceul maramureșan „Dragoș Vodă” din Sighet au fost arestați alături de profesorul lor pentru că au creat un grup anticomunist ca reacție la sovietizarea României. 18 tineri au fost acuzați de „uneltire contra ordinii sociale” și condamnați la mulți ani de închisoare. Profesorul lor, Aurel Vișovan, a executat 17 ani de închisoare.

📌Tot în 1948, un grup de liceeni de la Liceul „Alexandru Roman”, Școala Normală Unită,
Liceul Industrial și Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea au creat „Organizația România
Independentă”. Aceștia încercau să se pregătească în cazul în care va izbucni un război al americanilor contra comuniștilor, așa că făceau întâlniri, încercau să păstreze legătura cu alți elevi cu aceeași gândire și strângeau bani. La scurt timp, elevii au fost însă arestați chiar de la școală, bătuți la Securitate și condamnați la închisoare.

📌În 1949 un grup de elevi de la Liceul de băieți nr. 7 și de la Liceul de fete nr. 12 din București au format organizația „Pătratul Roșu”. Aceștia încercau să ajute organizațiile din munți și îndemnau populația să lupte împotriva regimului comunist prin manifeste scrise de mână. Printre elevi se aflau copii din familii vechi precum Cantacuzino, Varlam, Sturdza, Miclescu, ale căror rude erau deja arestate. Elevii au fost arestați și anchetați, unii au fost condamnați la închisoare, iar alții eliberați.

De-a lungul celor aproape 50 de ani de dictatură comunistă, elevii de toate vârstele au continuat să creeze organizații, să scrie mesaje, să tipărească manifeste anticomuniste. Datorită lor, copiii de azi au o libertate de neimaginat în acele vremuri criminale.

Aflați mai multe despre viața copiilor și tinerilor în dictatura comunistă vizitând Muzeul Comunismului pentru Copii și Memorialul Închisoarea Pitești.

06/09/2026

George Tomaziu a fost un pictor, grafician, memorialist și poet român, condamnat la 15 ani de închisoare de către autoritățile comuniste pentru legăturile sale cu diplomați și cetățeni străini.
Tinerețea și-a petrecut-o în mediile intelectuale și artistice din Viena, apoi la Paris, în atelierul artistului André Lhote, la recomandarea lui George Enescu, unchiul său. În Germania de vest decoperă arta expresionistă, interzisă de naziști, și începe să militeze împotriva fascismului. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial întreprinde activități de spionaj pentru britanici, motiv pentru care va fi arestat pentru scurt timp și anchetat în 1944.
După preluarea puterii de către comuniști, activitatea lui George Tomaziu pentru serviciile secrete britanice îi vor aduce o nouă condamnare pentru spionaj, în 1950. Timp de 13 ani trece prin mai multe închisori politice din România comunistă și petrece aproximativ 6 ani la Penitenciarul din Pitești, în două perioade diferite. În 1963 a fost eliberat, dar a fost constant supravegheat și șicanat de Securitate, astfel că reușește să plece din România în 1969, stabilindu-se la Paris. Aici își va scrie memoriile din tinerețe și din periplul său prin închisoare.

Surse: poetiiinchisorilor.ro, revistaramuri.ro, Nasui Collection&Archives

28/08/2026

Dl Sergiu Rizescu, fost deținut politic, a fost depus vineri, 28 august, la capela Bisericii Sfânta Vineri din Pitești. Slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă, 29 august, la ora 12:00, la Biserica Sfânta Vineri din Pitești.

Sergiu Rizescu:
,,Am fost arestat în 1952, la câteva luni după tatăl meu. Eram în celulă la teribila închisoare Piteşti, la câteva sute de metri de liceul pe care îl absolvisem şi la un kilometru de bunica mea care mă mângâiase pe cap. Tata nu a ştiut iniţial că am fost arestat. Au fost multe zile teribile, inclusiv zile în care ne era foarte foame şi am fi dat orice pentru o bucăţică de mămăligă... Erau zile în care printre zăbrelele de la celulă venea miros de sarmale şi cozonaci... îmi imaginam că mănânc... Cea mai frumoasă zi din detenţie şi una dintre cele mai frumoase zile din viaţa mea a fost pe 14 iunie 1954, când am fost scos din celulă şi dus în faţă cu o echipă de doi ofiţeri şi au vrut să mă facă informator. A fost cea mai fericită zi pentru că am refuzat să fiu informator al Securităţii şi deşi eram în celulă, mă simţeam liber”, a spus Sergiu Rizescu.
Sergiu Rizescu s-a născut la 23 iulie 1932 în Costești, Argeș și a fost arestat când era încă student. Arestat în decembrie 1952, a fost acuzat de ,,uneltire" și condamnat la 5 ani de închisoare pentru că a făcut parte dintr-o organizație anticomunistă. Tatăl său fusese arestat câteva luni mai devreme, în Săptămâna Patimilor. A trecut prin închisorile de la Pitești, Jilava, Dej, Cavnic.

Sergiu Rizescu a fost președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), filiala Argeș, și a locuit în Pitești.

Urmăriți interviul cu Sergiu Rizescu pe canalul nostru de YouTube:

https://youtu.be/I8CudUN8b_k?is=NH4FObSTIFtZlkFn

Seria ,,Supraviețuitori din închisori" prezintă poveşti reale ale ...

23/08/2026

"Avusesem, nu demult, 20 de ani. Ar fi trebuit sa fiu la facultate, dar nu mai eram. Soarta decisese pentru mine sa fiu unul dintre detinutii politici care trebuiau sa contribuie la construirea socialismului prin saparea Canalului." (Adrian Oprescu)

De Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare, Memorialul Închisoarea Pitești vă invită să vizionați, în premieră, pe canalul nostru de YouTube, filmul artistic inspirat de colonia de muncă forțată „Poarta Albă".

„Poarta Albă" este un film dramatic românesc din 2014, produs de Ager Film și regizat de Nicolae Mărgineanu.
Filmul este inspirat din cartea „Vărul Alexandru”, de Adrian Oprescu, iar acțiunea se petrece în anii 1950 în lagărul de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, din România comunistă.

Adrian și Ninel se numără printre deținuții înghesuiți în vagoanele de marfă care tocmai au sosit într-unul din lagărele de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În lagăr, periplul lor este dramatic. Printre cei condamnați alături de ei, se găsesc profesori, avocați, poeți, filozofi, țărani, artiști, oameni de știință. Cu toții își dau seama treptat că munca forțată la Canal nu are scopul construirii unei căi de transport între Dunăre și Marea Neagră, ci crearea unui loc al suferinței organizate unde cei indezirabili regimului comunist trebuie exterminați.

„Poarta Albă” a primit cinci nominalizări la Premiile Gopo 2015.

* Filmul este interzis copiilor sub 15 ani (15).

EN

"I had recently turned 20. I should have been in college, but I wasn't anymore. Fate had decided that I would be one of the political prisoners who were to contribute to building socialism by digging the Canal." (Adrian Oprescu)
“White Gate” is a 2014 Romanian drama film produced by Ager Film and directed by Nicolae Mărgineanu.

The film is inspired by Adrian Oprescu's book “Cousin Alexandru,” and the story takes place in the 1950s at the forced-labor camp on the Danube-Black Sea Canal in communist Romania.

Adrian and Ninel are among the prisoners crammed into the freight cars that have just arrived at one of the forced-labor camps along the Danube-Black Sea Canal. Their ordeal in the camp is dramatic. Among those sentenced alongside them are teachers, lawyers, poets, philosophers, farmers, artists, and scientists. They all gradually realize that the forced labor at the Canal is not intended to build a waterway between the Danube and the Black Sea, but rather to create a place of organized suffering where those deemed undesirable by the communist regime are to be exterminated.

“Poarta Albă” received five nominations at the 2015 Gopo Awards.

* The film is rated R (15).

"Avusesem, nu demult, 20 de ani. Ar fi trebuit să fiu la facultate,...

22/08/2026

Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare

21/08/2026

🎗️Pe 23 august este Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Regimurilor Totalitare.

Organizată de Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate (European Network Remembrance and Solidarity), campania din acest an se concentrează pe povestea dr. Stefania Perzanowska – o doctoriță poloneză care a organizat și condus un spital pentru deținute în interiorul lagărului de concentrare nazist german Majdanek, în condiții aproape totale de lipsă de medicamente, echipamente și condiții sanitare.
◾️ Povestea ei este cea a unei familii devastate simultan de ambele regimuri totalitare. În timp ce Stefania lupta să-și țină în viață colegele deținuțe la Majdanek, ea nu știa că soțul ei, dr. Zygmunt Perzanowski, fusese deja ucis în captivitatea sovietică, fiind una dintre victimele masacrului de la Katyn.

⁉️De ce 23 august?
🔗 Această dată marchează semnarea Pactului Molotov–Ribbentrop în 1939, care a declanșat cel de-Al Doilea Război Mondial și decenii de opresiune. Aflați mai multe despre această zi aici: https://enrs.eu/august23

📌Pe 23 august 1939, miniștrii afacerilor externe ai Germaniei, Joachim von Ribbentrop, și ai Uniunii Sovietice, Viaceslav Molotov, au semnat la Moscova un tratat de neagresiune cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin. Cea mai importantă componentă a acestuia era un protocol secret adițional care prevedea împărțirea Europei Centrale și de Est între cele două state totalitare.

Ca urmare, Germania și Uniunea Sovietică au atacat Polonia. Acest fapt a marcat începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. În lunile următoare, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Belgia și Franța au fost invadate, în timp ce Lituania, Letonia și Estonia, precum și o parte din România, au fost anexate ilegal.

20/08/2026

UPDATE!
Dl Sergiu Rizescu va fi depus vineri, 28 august, la ora 10:00, la capela Bisericii Sfânta Vineri din Pitești. Slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă, 29 august, la ora 12:00, la Biserica Sfânta Vineri din Pitești.

Sergiu Rizescu, fost deținut politic și cetățean de onoare al orașului Pitești, a plecat la Domnul.
,,Am fost arestat în 1952, la câteva luni după tatăl meu. Eram în celulă la teribila închisoare Piteşti, la câteva sute de metri de liceul pe care îl absolvisem şi la un kilometru de bunica mea care mă mângâiase pe cap. Tata nu a ştiut iniţial că am fost arestat. Au fost multe zile teribile, inclusiv zile în care ne era foarte foame şi am fi dat orice pentru o bucăţică de mămăligă... Erau zile în care printre zăbrelele de la celulă venea miros de sarmale şi cozonaci... îmi imaginam că mănânc... Cea mai frumoasă zi din detenţie şi una dintre cele mai frumoase zile din viaţa mea a fost pe 14 iunie 1954, când am fost scos din celulă şi dus în faţă cu o echipă de doi ofiţeri şi au vrut să mă facă informator. A fost cea mai fericită zi pentru că am refuzat să fiu informator al Securităţii şi deşi eram în celulă, mă simţeam liber”, a spus Sergiu Rizescu.
Sergiu Rizescu s-a născut la 23 iulie 1932 în Costești, Argeș și a fost arestat când era încă student. Arestat în decembrie 1952, a fost acuzat de ,,uneltire" și condamnat la 5 ani de închisoare pentru că a făcut parte dintr-o organizație anticomunistă. Tatăl său fusese arestat câteva luni mai devreme, în Săptămâna Patimilor. A trecut prin închisorile de la Pitești, Jilava, Dej, Cavnic.

Sergiu Rizescu a fost președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), filiala Argeș, și a locuit în Pitești.

Surse: Memorialul Închisoarea Pitești și Adevărul https://adevarul.ro/locale/pitesti/sergiu-rizescu-fost-detinut-politicin-infernul-pitesti-cea-mai-fericita-zi-fost-cea-incare-refuzat-fiu-informator-securitatii-1_5d8de753892c0bb0c601f9a5/index.html?fbclid=IwAR0hGfUY-I-zgmkFJQ-rGYkwIYouyE4oCDZxZU_NqhxC6YKEjwvBf0eJjvk

Foto: Sergiu Rizescu în 2018 și 2023 la Memorialul Închisoarea Pitești