24/08/2026
În cadrul întâlnirii din 20 august, ≪Past.Forward≫ | „Don't Enter the Wagons”, am continuat tema dedicată operațiunilor de salvare din timpul Holocaustului, pornind de la povestea familiei Steiner și de la memoriile celor doi frați, Marta Elian, născută Steiner, și Reuven Tsur.
Cele două volume, Don't Enter the Wagons și Menekülés a gettóból, au stat la baza unei prezentări care a urmărit istoria familiei Steiner, copilăria celor doi frați în Oradea, povestea brutăriei Steiner, una dintre afacerile care au făcut parte din viața orașului, și schimbarea radicală a destinului familiei odată cu ghetoizarea din 1944. Prin memoriile celor doi frați, istoria devine o experiență privită din interior, prin amintirile unei familii care a cunoscut Oradea de dinaintea războiului și apoi ruptura violentă produsă de persecuție și deportare.
Povestea familiei Steiner a deschis însă și o altă perspectivă, aceea a oamenilor care au intervenit pentru ca deportarea să nu aibă loc în cazul lor și al altor evrei aflați în ghetou. Printre cei care au contribuit la această operațiune s-au aflat dr. Kupfer Miksa, dr. Beöthy Konrád, Gheorghe Mangra și Gyula Ladi. Cu sprijinul lor, Marta, Reuven și părinții lor, Magda și Laszlo Steiner, au reușit să fugă din ghetou și să treacă, în cele din urmă, granița în România.
Această parte a poveștii este importantă și pentru că mută perspectiva de la ceea ce știm despre victimele Holocaustului către cei care, într-un context în care aproape toate opțiunile păreau închise, au ales să intervină. Nu este vorba doar despre acte individuale de curaj, ci despre o rețea de oameni și decizii care, în cazul familiei Steiner, au făcut diferența dintre deportare și supraviețuire.
Unul dintre punctele de plecare ale programului ≪Past.Forward≫ este tocmai această încercare de a privi istoria prin destine concrete. Documentele de arhivă capătă o altă forță atunci când pot fi puse în relație cu viețile oamenilor despre care vorbesc, iar materialele prezentate în cadrul întâlnirilor, de la articole de presă ale vremii până la documente provenite din arhive personale, contribuie la reconstruirea unei memorii locale care a rămas, în multe cazuri, fragmentară.
De la o întâlnire la alta, începe să se contureze și o comunitate de participanți care revine la ≪Past.Forward≫, iar Maia Teszler, creatoarea și coordonatoarea programului, observă că această continuitate schimbă felul în care sunt primite temele. Fiecare poveste nouă se așază peste cele discutate anterior și începe să existe o memorie comună a întâlnirilor, ceea ce dă programului o profunzime pe care nu ar putea-o avea fiecare ediție privită separat.
Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi la întâlnirea din 20 august și care aleg să revină pentru a descoperi, împreună cu noi, noi fragmente din istoria evreilor orădeni.
