Muzeul de Pânze şi Poveşti

11/10/2026

Oare v-am mai povestit despre visul nostru de a face un festival de înălțat zmee pe dealurile din jurul satului? Dacă nu reușim în viața asta, avem cui să lăsăm visul moștenire:)

Ieri, un zmeu pasăre, plus câțiva copii din comunitate... despre văzduhuri fără granițe, îmblânzire, conectare cu natura, bucurie și libertate fără margini🤍

08/10/2026

𝗡𝗲-𝗮𝗺 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁 𝗰𝗮𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗪𝗵𝗮𝘁𝘀𝗔𝗽𝗽! 💚
Aici o să dăm de veste, uneori în exclusivitate, despre ce se mai întâmplă prin ecosistemul nostru creativ de la Mândra: proiectele Asociației Mândra Project , descoperiri magice din lumea Păstrătorilor de Rost & Urzeala Vremurilor, evenimentele de la Muzeul de Pânze şi Poveşti, călătoriile cu Suveica Mamei Ruţa în jurul lumii ++++ noutăți, colecții în premieră, cadouri și surprize Mândra Chic.

Abonează-te aici și nu uita să activezi clopoțelul pentru noutăți 👉 https://whatsapp.com/channel/0029Vb8rM3MA2pL6oV7q2Q0o

𝗡𝗲-𝗮𝗺 𝗳𝗮̆𝗰𝘂𝘁 𝗰𝗮𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗪𝗵𝗮𝘁𝘀𝗔𝗽𝗽! 💚

De ce? Pentru că e tot mai mult zgomot în jurul nostru, inclusiv vizual. Tot mai multe mesaje, imagini, informații care se înghesuie unele peste altele. Și, paradoxal, parcă ne auzim și ne vedem tot mai greu, nu vi se pare?

Așa că ne-am dorit un loc ceva mai liniștit, în care să vă dăm de veste simplu, scurt și fără prea multă gălăgie. L-am numit Mândra Chic & Co. și o să adunăm aici PoVești scurte despre ce mai punem la cale prin ecosistemul nostru creativ din Mândra. Plus noutăți, colecții, exclusivități și mici surprize Mândra Chic.

⁉👉 𝗖𝘂𝗺 𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗲𝗮𝘇𝗮̆?

Nu e un grup, deci fără conversații, mesaje de la necunoscuți sau numere de telefon la vedere. Noi trimitem veștile, voi le citiți când aveți chef. Puteți reacționa cu un emoji sau puteți trece mai departe, dar măcar aflați primii și în exclusivitate ce avem a vă spune.

Dacă vreți să fiți mai aproape de lumea noastră, vă invităm să urmăriți canalul aici: 👉 https://whatsapp.com/channel/0029Vb8rM3MA2pL6oV7q2Q0o

Și nu uitați să activați clopoțelul 🔔 dacă vreți să primiți notificări când avem ceva nou de povestit (noi avem mereu, după cm bine știți deja:)

04/10/2026

Asociația noastră, Mândra Project , ar putea deveni al doilea ONG din România acreditat UNESCO. Ne-am "declarat" intenția la "NGO Forum on Intangible Cultural Heritage" din Croația, o întâlnire dedicată organizațiilor din Europa de Sud-Est care lucrează pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

---

Mulțumim pentru susținere și încurajări Ioana Repciuc

De ani buni tot amintim aici, cu bucurie, că viețuim într-o comunitate în care sunt active trei elemente de patrimoniu UNESCO: Colindatul de ceată bărbătească (Ceata de feciori), Jocul fecioresc (“Ficioreasca”) și Mărțișorul (practicile culturale asociate zilei de 1 martie) În ultimul an am făcut încă un pas: la invitația Asociației Semne Cusute, am contribuit la documentarea unui alt element de patrimoniu viu: „Găteala tivurilor. Tehnici de înfrumusețare a tivurilor obiectelor de port tradițional (cu acul și croșeta)”, inclus în 2026 în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Apoi, România, Albania și Turcia au depus împreună dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, aflat acum în evaluare pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă UNESCO.

La Mândra lucrăm, de peste 15 ani cu forme vii de patrimoniu cultural imaterial, susținând practicarea și transmiterea lor în comunitate. În același timp, documentăm formele mai vechi și schimbările prin care aceste elemente trec de la o generație la alta. Pentru a înțelege mai bine specificul local și legăturile dintre comunități, am extins treptat această cercetare și în alte sate din Țara Făgărașului. Alături de Asociatia "IIA Calatoare", Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Făgăraș Research Institute și alți parteneri, lucrăm cu peste 20 de comunități rurale, documentând cunoștințe, meșteșuguri, practici și povești încă vii și creând contexte pentru transmiterea lor mai departe, cu respect pentru formele și sensurile moștenite, dar și cu deschidere către felul în care comunitățile le adaptează și le recreează în prezent.

În acest context dr. Ioana Repciuc, etnolog și expert în patrimoniu cultural imaterial, reprezentant al țării noastre la UNESCO, ne-a propus să ne alăturăm, din partea României, pe 1 octombrie, la Rovinj, în Croația, “International NGO Forum on Intangible Cultural Heritage”, o întâlnire dedicată organizațiilor din Europa de Sud-Est care lucrează pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

“Pentru Mândra Project, întâlnirea de la Rovinj a însemnat schimb de experiență cu organizații din regiune, o mai bună înțelegere a mecanismelor Convenției UNESCO din 2003, deschiderea unor posibile colaborări internaționale precum și declararea intenției de a pregăti candidature pentru a deveni al doilea ONG din România, acreditat UNESCO. Ne întoarcem acasă cu multe idei și contacte, dar și cu confirmarea că munca făcută la firul ierbii, într-un sat din Țara Făgărașului, face parte dintr-o conversație mult mai largă despre comunități, identitate și patrimoniu viu.” Alina Zară, președintele Asociației Mândra Project

04/10/2026

Asociația noastră Mândra Project ar putea deveni al doilea ONG din România acreditat UNESCO

De ani buni tot amintim aici, cu bucurie, că viețuim într-o comunitate în care sunt active trei elemente de patrimoniu UNESCO: Colindatul de ceată bărbătească (Ceata de feciori), Jocul fecioresc (“Ficioreasca”) și Mărțișorul (practicile culturale asociate zilei de 1 martie) În ultimul an am făcut încă un pas: la invitația Asociației Semne Cusute, am contribuit la documentarea unui alt element de patrimoniu viu: „Găteala tivurilor. Tehnici de înfrumusețare a tivurilor obiectelor de port tradițional (cu acul și croșeta)”, inclus în 2026 în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Apoi, România, Albania și Turcia au depus împreună dosarul multinațional „Oya / Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare”, aflat acum în evaluare pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă UNESCO.

La Mândra lucrăm, de peste 15 ani cu forme vii de patrimoniu cultural imaterial, susținând practicarea și transmiterea lor în comunitate. În același timp, documentăm formele mai vechi și schimbările prin care aceste elemente trec de la o generație la alta. Pentru a înțelege mai bine specificul local și legăturile dintre comunități, am extins treptat această cercetare și în alte sate din Țara Făgărașului. Alături de Asociatia "IIA Calatoare", Fundația Comunitară Țara Făgărașului, Făgăraș Research Institute și alți parteneri, lucrăm cu peste 20 de comunități rurale, documentând cunoștințe, meșteșuguri, practici și povești încă vii și creând contexte pentru transmiterea lor mai departe, cu respect pentru formele și sensurile moștenite, dar și cu deschidere către felul în care comunitățile le adaptează și le recreează în prezent.

În acest context dr. Ioana Repciuc, etnolog și expert în patrimoniu cultural imaterial, reprezentant al țării noastre la UNESCO, ne-a propus să ne alăturăm, din partea României, pe 1 octombrie, la Rovinj, în Croația, “International NGO Forum on Intangible Cultural Heritage”, o întâlnire dedicată organizațiilor din Europa de Sud-Est care lucrează pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

“Pentru Mândra Project, întâlnirea de la Rovinj a însemnat schimb de experiență cu organizații din regiune, o mai bună înțelegere a mecanismelor Convenției UNESCO din 2003, deschiderea unor posibile colaborări internaționale precum și declararea intenției de a pregăti candidature pentru a deveni al doilea ONG din România, acreditat UNESCO. Ne întoarcem acasă cu multe idei și contacte, dar și cu confirmarea că munca făcută la firul ierbii, într-un sat din Țara Făgărașului, face parte dintr-o conversație mult mai largă despre comunități, identitate și patrimoniu viu.” Alina Zară, președintele Asociației Mândra Project

29/09/2026

Marțea și joia avem, pe contul special dedicat, Urzeala Vremurilor, povești din lumea magică a țesutului la război (unul dintre cele mai complexe meșteșuguri textile din viața satului) E absolut magică călătoria aceasta.

Avem și un newsletter. Vă lăsăm link în comentarii:)

Pe doamna Maria aproape ori de câte ori o vizităm o găsim țesând cu aceeași suveică. De nuc negru, făcută de soțul ei dintr un nuc rar, din fundul grădinii lor. Soțul nu mai este, dar suveica trece vitează dintr-o parte în alta a războiului, în fiecare zi lăsată de Dumnezeu!
---
Marțea, știți deja, e ziua când vă facem cunoștință, pe rând, cu țesătorii generoși care ne-au deschis ușile și porțile caselor din satele Țării Făgărașului, acolo unde meșteșugul încă își vede cuminte de treabă, cm se zice pe la noi. Ne-au lăsat să stăm lângă ei, la povești și la războaiele care țes, în pace, rostul unei lumi aproape pe cale de dispariție. Fără teamă că le „furăm meseria”, ba chiar provocându-ne s-o facem. 😊 Grea provocare!

Astăzi, despre doamna Maria cu ochi albaștri ca cerul și o minte ”brici”. Am fost la dânsa de mai multe ori vara asta, încercând să deslușim tainele lucrului cu lâna: torsul, urzitul, țesutul și toată rânduiala din jurul lor. La Vâltorile de la Lisa războiul nu se oprește decât în zilele de sărbătoare. Doamna Maria are mintea limpede și își amintește, în cele mai mici detalii, ce a învățat de la bunica ei pe când era copilă. Are o credință profundă că Dumnezeu rânduie toate urzelile lumii ăsteia și le primește ca pe niște binecuvântări.

Și mai e ceva important: dintre țesătorii pe care i-am întâlnit până acum, este singura la care am găsit meșteșugul trecut mai departe, în familie. Fiica și nora dânsei îi sunt alături și o ajută activ la urzit și la țesut.

Despre doamna Maria și fiica ei, Angelica, gazde desăvârșite pe tărâmul Vâltorilor de la Lisa, mai avem multe de spus. Vâltorile, considerate cel mai vechi ansamblu hidraulic țărănesc funcțional din România, sunt folosite încă din jurul anului 1850 pentru spălarea, îngroșarea și împâslirea țesăturilor din lână, iar noi am învățat enorm de multe aici. O să luăm însă lucrurile încet, în mici episoade, așa cm merită poveștile din universul acesta magic al țesutului la război.

Abonați-vă la newsletterul nostru ca să nu ratați continuarea. Link în comentarii.

27/09/2026

Astăzi, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești, finisajul expoziției „Dantela românească între lumini și umbre” va începe cu un moment în memoria unei dantelărese: Dana noastră🤍🙏

Mulțumim comunității La blouse roumaine și Andreei Tănăsescu pentru acest gând. Ultimele vorbe-testament ale Danei („Nu plec nicăieri!”) le-am legat cu fire trainice, care duc mai departe povestea implicării ei în procesul de salvgardare a unui meșteșug textil local pe care l-a iubit atât de mult.

Dantela românească între lumini și umbre

Vă invităm duminică, 27 septembrie, de la ora 12:30, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești, la finisajul expoziției „Partitura firului”. Programul începe la 12:45.

Vom deschide întâlnirea cu un moment In memoriam Dana Mija, urmat de o introducere susținută de Andreea Tănăsescu, inițiatoarea și curatoarea expoziției din partea La blouse roumaine, și de Delia Stancu, parteneră și coorganizatoare din partea Galeria Stancu.

Bucharest Chamber Ensemble ne va oferi un concert pentru două viole, susținut de Marie Janne Măi-Antal și Maria Damiana Mușat.

Vom asculta apoi două prelegeri: Ioana Constantin, muzeograf, va vorbi despre istoria dantelei și colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, iar Ioana Sanda Avram, designer, va susține prelegerea „Firul care ține golul: de la dantela românească la lumea cuantică”.

Echipa de robotică Ro2D2 a Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Ploiești ne va prezenta proiectul „Dantela: de la fir la tehnologie”.

Artiști, designeri și colecții:

MIDORI MIWAURA (Japonia), Grupul AMIINA (Japonia–România), Petra Marian (Franța), Laura Karaman (România), Maria Amelian (România).

Colecții de familie: Delia Stancu, Bianca Brătuianu, Carmen Dumitrescu, Andreea Diana Tănăsescu.

Artist Ikebana - Alina Tătaru
SOGETSU Peony Study Group Bucharest

Vă așteptăm să încheiem împreună această expoziție, cu recunoștință pentru drumul pe care l-am parcurs împreună și cu speranță pentru ideile și oamenii care vor duce firul mai departe.

12:30–14:30 · Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploiești

Vă rugăm să confirmați prezența într-un mesaj privat. Mulțumim!

22/09/2026

Pentru cei care doresc să își ia rămas-bun de la draga noastră Dana Mijea, o pot face la biserica din Mândra:

Sărăcusta va avea loc marți, de la ora 19:00, iar înmormântarea miercuri, de la ora 12:30.

Dumnezeu să o odihnească în pace. 🖤

20/09/2026

Azi nu găsim cuvintele cu care să o petrecem pe Dana noastră dincolo de marginile acestei lumi... Niciunul nu ni se pare potrivit și îndeajuns astăzi! O să le spunem mai încolo, când o să reușim să le adunăm și să ne adunăm.

Îți mulțumim pentru călătoria minunată pe care am făcut-o împreună, aici... Pentru tot ce ai lăsat în urmă, în fiecare dintre noi! Am fost binecuvântați să te avem🤍

Suntem alături de familia îndurerată, în tăcere și rugăciune!

Foto: Patricia Marina Toma

15/09/2026

"Drumul Lânii pe înțelesul copiilor care nu l-au cunoscut și al adulților care l-au uitat". Mândra Project X NALBA
---
Ciobanul Niculaie și copiii din sat. Foto: Cristina Bobe

13/09/2026

Am primit zilele astea un mesaj tare fain: „Vă urmăresc de mult și mă bucur că nu comunicați cu noi prin texte scrise cu AI-ul. Asta va fi un maaare plus pentru proiectele autentice, pe viitor. Vă urmăresc de pe vremea în care scriați mai multe povești. Acum ați crescut, aveți multe activități și e firesc să scrieți mai mult despre ele, dar nu uitați să ne mai scrieți povești de acolo, din universul vostru d ela Mândra și din Țara Făgărașului. Le așteptăm cu dor!”

Chiar așa, mulțumim că ne mai trageți de mânecă așa frumos. În ultima vreme s-au întâmplat atât de multe, încât am ajuns să povestim mai ales despre proiecte, expoziții, ateliere, campanii și prea puține povești din universul nostru.

Și ne propunem să facem asta mai des! Și, să știți că tare ne-am dori să reușim să facem, cândva, când s-o nimeri bine, un festival de povești, aici la noi. Oamenii din sate sunt cei mai buni povestitori din lume!

---

O pernă din colecția de perne de zestre și podoabă din atelierul nostru de zestre contemporană Mândra Chic