Muzeul Presei „Sever Bocu”

Muzeul Presei „Sever Bocu” sau diasporă (Cernăuţi, Chişinău, Silistra etc.), fiind inventariată şi evidenţiată în registre: cotidiene, reviste etc.

Muzeul Presei „Sever Bocu” este o instituţie unicat în ţara noastră, deschisă în 2007 din iniţiativa şi cu eforturile poetului Petre Stoica (1931-2009), cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Jimbolia. Muzeul, cu o suprafaţă de cca 600 mp, poartă numele lui Sever Bocu (1874-1951), deoarece, în opinia iniţiatorului acestuia, „fruntaşul bănăţean a sintetizat la modul superlativ calităţile ga

zetarului (Tribuna – Arad, România Mare – Kiev, Vestul şi Voinţa Banatului - Timişoara), ale întregitorului de ţară, ale militantului politic”. Colecţia muzeului cuprinde publicaţii apărute de-a lungul timpului, începând cu prima jumătate a secolului XIX, pe teritoriul României şi în diasporă (Basarabia, nordul Bucovinei, Cadrilater, Banatul Sârbesc, Ungaria, Viena, Paris etc.), în limbile română, germană, maghiară, sârbă, franceză, engleză, bulgară, rusă, ucraineană, croată, italiană, turcă, ebraică etc., din diferite domenii (literatură, istorie, medicină, industrie, sport, modă etc.). Ea s-a îmbogăţit semnificativ prin donaţia făcută de Biblioteca Astra din Sibiu şi este structurată cronologic (secolul XIX, 1900-1950, 1951-1989, după 1990), în funcţie de limba în care a apărut publicaţia şi geografic - în ţară (oraşul în care a fost editată – Bucureşti, Arad, Timişoara, Cluj, Sibiu, Braşov, Blaj, Iaşi etc.) Deţinem cele mai vechi publicaţii de pe actualul teritoriu al României. Printre exponatele noastre din secolul XIX se află Albina românească (1837, 1839), prima publicaţie de limbă română din Moldova (Iaşi, 1829), Dacia literară, Albina (Viena, 1867), Higiena şi şcoala (Timişoara, 1876-1877; Gherla, 1878-1880), Dreptatea (Timişoara, 1894-1898; redactor responsabil Valeriu Branişte), Controla şi Gazeta poporului (Timişoara), Biserica şi şcoala (Arad), Foaia diecesană (Caransebeş), Tribuna, Telegraful Român şi Foaia Poporului (Sibiu), Foaie pentru minte, inimă şi literatură, revista Familia (Oradea), Gazeta Bucovinei (Cernăuţi), Democraţia (Ploieşti), Resboiul, Timpul, Epoca, Moftul român, Moş Teacă şi Steaua României, toate din Bucureşti etc. O parte semnificativă a colecţiei revine publicaţiilor din perioada 1900-1950: Neamul românesc, Luceafărul, Revista Fundaţiilor Regale, Convorbiri Literare, Transilvania, Bilete de papagal, Gândirea, Boabe de grâu etc., marile cotidiene bucureştene (Universul, Curentul etc.); Nădejdea, Monitorul Municipiului Timişoara (1924-1936), Primăvara (Sânnicolau Mare) etc.
Încă de la deschiderea sa, muzeul a fost gândit ca un spaţiu viu, un punct de documentare pentru elevi, studenţi, cercetători etc., un loc în care se organizează expoziţii tematice, sesiuni de comunicări, simpozioane, lansări de carte, tabere de jurnalism. Colecţia muzeului se îmbogăţeşte în permanenţă, sursele fiind abonamentele plătite, abonamentele gratuite, donaţiile făcute de redacţiile publicaţiilor, instituţii şi persoane fizice din ţară şi străinătate.

Prune durdulii stau alene pe crengile care abia își mai țin firea sub greutatea roadelor. Pisici pășesc tacticos pe trot...
11/08/2026

Prune durdulii stau alene pe crengile care abia își mai țin firea sub greutatea roadelor. Pisici pășesc tacticos pe trotuarele înfierbântate de soarele lui gustar, căutând un loc umbrit. Câini bine educați caută joaca în privirile fiecărui trecător. Gardurile din hibiscus, proaspăt tunse, arată ritmul ordinii firești. Șopârlele grăbite îți atrag atenția către vreo cărămidă bine-nfiptă în identitatea locală ori spre ancadramente surprinzătoare. În amiaza zilei, când totul pare că încremenește sub mrejele liniștii, lumea satului bănățean arată contrariul. Cete de oameni îți dau ție, necunoscutului ce te perinzi pe străzile lor, salutul primordial al convivialității.

Când te trezești din această reverie începi să cauți ceva, dar încă nu știi precis ce. Și-atunci, îți ațintești ochii spre o clădire ce iese din tiparul locuințelor. Deasupra unei ferestre își duc veacul doi îngeri dolofani care flanchează un butoi. Ceva mai într-o parte, apare o scenă cu personaje și un ciorchine de strugure. Ce-o fi fost aici?!

Câțiva pași mai târziu, ajungi într-un parc ce te împresoară cu binefăcătoare adieri și cu sunete ale zburătoarelor. Simți că ai lăsat deoparte lumea și ai ajuns într-o oază a trecutului. Chiar atunci în fața ta se ivește un monument, care-ți ghidează privirea spre bolta cerească și parcă în acea clipă începi să vezi și dincolo de stratul superficial.

Totul e mai limpede acum: trebuie să cauți miezul lucrurilor. E necesar să îți pui întrebări. Să te miri. Să cauți. Să afli. Să observi dincolo de percepția văzului. Să cunoști în așa fel încât să îți pese. Să acționezi cu blândețea unui protector și entuziasmul unui promotor.

Descrierea de mai sus e doar o frântură a ceea ce am văzut în câteva ore petrecute în Teremia Mare. O împletire de uimire, tihnă, istorie și firesc. Cu toții suntem imersați în timp și nu ne putem lepăda de apăsarea lui. Totuși, avem libertatea de a alege cm să-l facem să se scurgă.

În 30 august, de la ora 13:00, Muzeul Presei „Sever Bocu”, Restaurant Bun și Timișoara pe Bucăți vă invită la Șpațiren în Teremia Mare, un tur ghidat ce îmbină istoria cu arhitectura și gastronomia. Ne vom întâlni în parcul din centrul comunei pentru ca apoi să facem o plimbare prin identitatea locului. Vom aduce în prim-plan detalii ale unui trecut ce încă se propagă asupra actualității. Art nouveau sau baroc? Cu ce se deosebește un stil arhitectural de altul și care sunt elementele definitorii ale fiecăruia? Arhitectul Casian Avram va limpezi orice dubiu.

Cu siguranță n-avem noi toate poveștile-n desagă, dar scotocim prin ziarele Muzeului Presei ca să descoperim savoarea de altădată. E musai să zicem că după ce vom fi cutreierat de-ajuns, ne vom tolăni la adăpostul copacilor pentru a continua călătoria cu ajutorul papilelor gustative. Chef David Cioica va scoate din tolbă merinde inspirate din bucătăria Banatului. Zicem doar că sosul de gulie și cel de mere își vor face simțită prezența.

Sigur vom mai dezvălui câte ceva până-n 30 august, fiindcă nu ne lasă entuziasmul să ținem totul pentru noi, așa că n-ar fi rău să căutați paginile noastre de social media din când în când.

Locurile la acest eveniment sunt limitate, așa că vă sugerăm să vă înscrieți repejor accesând linkul alăturat: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeXfZTpNP2bskSZkXzaryaknZgQyshWXMaekdwfo1hgM4vkJQ/viewform

19/07/2026

Vernisajul expoziției „Cu toate țiglele pe casă” 🧱🏠, expoziție despre istoria industriei ceramice a Jimboliei 🏺🏭, va avea loc în 24 iulie 2026 📅, de la ora 10:00 ⏰, la Casa de Cultură a Orașului Jimbolia. Numeroase produse ceramice 🧱✨, povești 📖, fabrici 🏭, muncitori 👷‍♂️, industriași - toate se vor împleti în cadrul acestui eveniment de neratat! 🎟️🤩

📰 ⏳ Sfârșitul lui iunie 1940 aducea cu sine schimbări teritoriale. Descoperă în presa vremii cronologia evenimentelor de...
01/07/2026

📰 ⏳ Sfârșitul lui iunie 1940 aducea cu sine schimbări teritoriale. Descoperă în presa vremii cronologia evenimentelor de atunci!

❗️ Urmărește-ne pentru a descoperi articole inedite din presa veche.
❓Ce alte evenimente ai dori sa căutăm in arhivele noastre?

18/06/2026

Am ajuns la ultimul reel din seria dedicată lui Petre Stoica 🎥, dar cu siguranță mai sunt multe de spus despre personalitatea complexă a poetului ✍️.

Azi vorbim despre abnegația sa și vă invităm să urmăriți paginile noastre de social media 📱 pentru a putea descoperi moștenirea importantă pe care ne-a lăsat-o. ✨

04/06/2026

📰Oare cm era descris Constantin Brâncuși de presa românească în 1906? Dar mai târziu, în anii ‘20? Toate acestea și multe altele le vei descoperi în noua serie a Muzeului Presei.
‼️ Urmărește-ne ca să nu ratezi primul episod. ‼️

📰 Și până atunci, îți lăsăm un scurt fragment din 2 februarie 1924:
„La Paris trăește de multă vreme unul din artiștii noștri de rasă, unul care e el în toate privințele, unul care la noi, acasă, n-ar fi putut niciodată să străbată, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale. E sculptorul Constantin Brâncuși — iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani...”
‼️Ce crezi despre aceste rânduri? Scrie-ne în comentarii ‼️

24/05/2026

Am găsit în „Albina” 🐝📰 – Revistă Populară, din 24 „fevruarie” 1908, un articol care spune că cei mici nu pot fi obligați să citească lecții plictisitoare despre geografie sau domnitori. 📚😴
Sună cunoscut? 👀

Voi ce credeți: în aproape 120 de ani s-au schimbat obiceiurile copiilor sau nu chiar atât de mult? 🤔

‼️Aflăm și din ziarul Viitorul, 30 august (12 septembrie) 1908, următoarele: 📰 🗞️ „La muzeul zoologic, lumea pricepe ușo...
18/05/2026

‼️Aflăm și din ziarul Viitorul, 30 august (12 septembrie) 1908, următoarele:

📰 🗞️ „La muzeul zoologic, lumea pricepe ușor cele expuse, își asimilează cu aceeași ușurință cunoștințele ce oferă acest muzeu modern, și pleacă fără îndoială cu un plus însemnat de cunoștințe.[... ]Sălile mari, luminoase, curate, și chiar frumoase, dar mai ales sistema cu care sunt așezate obiectele, a căror denumire e scrisă și limpede spre a putea fi înțeleasă și reținută de ori-cine, formează un mijloc puternic de atragere a atenției omului simplu.”

📰 🗞️ „Muzeul Aman prezintă acelaș caracter general. Sălile distribuite sistematic, în ceea-ce privește genul tablourilor, numerotarea acestora și mai ales excelentul catalog, care instruește pe ori-cine, sunt elemente cari fac muzeul atractiv din toate punctele de vedere.”

📰 🗞️ „Mai avem în București un muzeu, cel mai vechi și poate cel mai bogat, dar în acelaș timp și cel mai puțin căutat: muzeul de antichități. E o priveliște tristă spectacolul acestor săli păzite de soldați.Rarii vizitatori, cari își obosesc privirea în întunerecul sălilor acestui muzeu, n’au nimic de văzut cu folos, fiind-că nu se găsește pe nicăieri un sprijin pentru cel care nu e pregătit de mai înainte, dar care totuși ar voi să învețe câte ceva dintr’o vizită la muzeu. Ar fi zadarnic să insistăm asupra defectelor technice ale muzeului de antichități. Ne mărginim la constatarea simplă, că popularitatea lui e neînsemnată. E însă neapărat necesar ca și acest muzeu, care reprezintă o avere științifică foarte mare, să se transforme în felul celor două muzee noi, care sunt atât de folositoare și cu cari ne putem cu drept cuvânt mândri.”
—————————

‼️📰🗞️Urmărește-ne pentru mai multe articole din presa veche ‼️

👑 10 Mai - o zi de mare însemnătate pentru istoria României! Anul acesta, de Ziua Regalității, vă invităm într-o călător...
10/05/2026

👑 10 Mai - o zi de mare însemnătate pentru istoria României!

Anul acesta, de Ziua Regalității, vă invităm într-o călătorie fascinantă în timp. 🕰️ Am răsfoit paginile ziarelor de epocă pentru a retrăi emoția marilor evenimente care au clădit România modernă.

📜 Ce spun „Progresul” din Iași (1866), „Curierul” (1881) sau „Românul” (1881) despre sosirea Regelui Carol I, independență și încoronare?

Descoperiți fragmente autentice din presă păstrate la Muzeul Presei „Sever Bocu”. 📰 Vedeți cm au relatat jurnaliștii vremii despre monarhie sau despre bucuria încoronării primilor Regi. 🤍👑

👇 Voi ce părere aveți despre cm era scrisă presa în secolul al XIX-lea? Credeți că limba română s-a schimbat mult? Lăsați-ne un comentariu! 🤔

📰 Libertatea preseiIeri a fost marcată Ziua Internațională a Libertății Presei, zi stabilită oficial la 3 mai 1991. Dinc...
04/05/2026

📰 Libertatea presei
Ieri a fost marcată Ziua Internațională a Libertății Presei, zi stabilită oficial la 3 mai 1991.

Dincolo de data din calendar, rămâne esențială recunoașterea rolului pe care informarea corectă îl are în societate și a sacrificiului celor care au apărat, de-a lungul timpului, acest drept.

📰 1 Mai în presa vremii (1886–1890)Cum reflectau ziarele de la sfârșitul secolului al XIX-lea lupta pentru ziua de muncă...
02/05/2026

📰 1 Mai în presa vremii (1886–1890)
Cum reflectau ziarele de la sfârșitul secolului al XIX-lea lupta pentru ziua de muncă de 8 ore? Imaginile alăturate ne oferă o perspectivă documentară asupra modului în care publicațiile românești au raportat evenimentele internaționale care au definit Ziua Muncii.

Dincolo de ideologie, paginile ziarelor Tribuna, Lupta, Gazeta Transilvaniei sau Adevărul surprind cronica unor evenimente importante: protestele din SUA și „Afacerea Haymarket”, decizia Congresului Internațional al Muncitorilor de la Paris de a organiza o manifestație anuală pe 1 mai, primele încercări de coordonare a grevelor europene pentru reducerea timpului de lucru, de la Viena și Praga până la Budapesta.

Vă invităm să parcurgeți aceste fragmente de istorie scrisă, care atestă rolul presei ca martor direct al transformărilor sociale globale.

Address

Strada Lorena, Nr. 35
Jimbolia
305400

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Presei „Sever Bocu” posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Museum

Send a message to Muzeul Presei „Sever Bocu”:

Shortcuts

Share

Category