Muzeul Presei „Sever Bocu”

Muzeul Presei „Sever Bocu” sau diasporă (Cernăuţi, Chişinău, Silistra etc.), fiind inventariată şi evidenţiată în registre: cotidiene, reviste etc.

Muzeul Presei „Sever Bocu” este o instituţie unicat în ţara noastră, deschisă în 2007 din iniţiativa şi cu eforturile poetului Petre Stoica (1931-2009), cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Jimbolia. Muzeul, cu o suprafaţă de cca 600 mp, poartă numele lui Sever Bocu (1874-1951), deoarece, în opinia iniţiatorului acestuia, „fruntaşul bănăţean a sintetizat la modul superlativ calităţile ga

zetarului (Tribuna – Arad, România Mare – Kiev, Vestul şi Voinţa Banatului - Timişoara), ale întregitorului de ţară, ale militantului politic”. Colecţia muzeului cuprinde publicaţii apărute de-a lungul timpului, începând cu prima jumătate a secolului XIX, pe teritoriul României şi în diasporă (Basarabia, nordul Bucovinei, Cadrilater, Banatul Sârbesc, Ungaria, Viena, Paris etc.), în limbile română, germană, maghiară, sârbă, franceză, engleză, bulgară, rusă, ucraineană, croată, italiană, turcă, ebraică etc., din diferite domenii (literatură, istorie, medicină, industrie, sport, modă etc.). Ea s-a îmbogăţit semnificativ prin donaţia făcută de Biblioteca Astra din Sibiu şi este structurată cronologic (secolul XIX, 1900-1950, 1951-1989, după 1990), în funcţie de limba în care a apărut publicaţia şi geografic - în ţară (oraşul în care a fost editată – Bucureşti, Arad, Timişoara, Cluj, Sibiu, Braşov, Blaj, Iaşi etc.) Deţinem cele mai vechi publicaţii de pe actualul teritoriu al României. Printre exponatele noastre din secolul XIX se află Albina românească (1837, 1839), prima publicaţie de limbă română din Moldova (Iaşi, 1829), Dacia literară, Albina (Viena, 1867), Higiena şi şcoala (Timişoara, 1876-1877; Gherla, 1878-1880), Dreptatea (Timişoara, 1894-1898; redactor responsabil Valeriu Branişte), Controla şi Gazeta poporului (Timişoara), Biserica şi şcoala (Arad), Foaia diecesană (Caransebeş), Tribuna, Telegraful Român şi Foaia Poporului (Sibiu), Foaie pentru minte, inimă şi literatură, revista Familia (Oradea), Gazeta Bucovinei (Cernăuţi), Democraţia (Ploieşti), Resboiul, Timpul, Epoca, Moftul român, Moş Teacă şi Steaua României, toate din Bucureşti etc. O parte semnificativă a colecţiei revine publicaţiilor din perioada 1900-1950: Neamul românesc, Luceafărul, Revista Fundaţiilor Regale, Convorbiri Literare, Transilvania, Bilete de papagal, Gândirea, Boabe de grâu etc., marile cotidiene bucureştene (Universul, Curentul etc.); Nădejdea, Monitorul Municipiului Timişoara (1924-1936), Primăvara (Sânnicolau Mare) etc.
Încă de la deschiderea sa, muzeul a fost gândit ca un spaţiu viu, un punct de documentare pentru elevi, studenţi, cercetători etc., un loc în care se organizează expoziţii tematice, sesiuni de comunicări, simpozioane, lansări de carte, tabere de jurnalism. Colecţia muzeului se îmbogăţeşte în permanenţă, sursele fiind abonamentele plătite, abonamentele gratuite, donaţiile făcute de redacţiile publicaţiilor, instituţii şi persoane fizice din ţară şi străinătate.

18/06/2026

Am ajuns la ultimul reel din seria dedicată lui Petre Stoica 🎥, dar cu siguranță mai sunt multe de spus despre personalitatea complexă a poetului ✍️.

Azi vorbim despre abnegația sa și vă invităm să urmăriți paginile noastre de social media 📱 pentru a putea descoperi moștenirea importantă pe care ne-a lăsat-o. ✨

04/06/2026

📰Oare cm era descris Constantin Brâncuși de presa românească în 1906? Dar mai târziu, în anii ‘20? Toate acestea și multe altele le vei descoperi în noua serie a Muzeului Presei.
‼️ Urmărește-ne ca să nu ratezi primul episod. ‼️

📰 Și până atunci, îți lăsăm un scurt fragment din 2 februarie 1924:
„La Paris trăește de multă vreme unul din artiștii noștri de rasă, unul care e el în toate privințele, unul care la noi, acasă, n-ar fi putut niciodată să străbată, fiindcă strigătele sale cioplite în piatră nu au cocarde naționale. E sculptorul Constantin Brâncuși — iubit de francezi, admirat de germani, cumpărat de americani...”
‼️Ce crezi despre aceste rânduri? Scrie-ne în comentarii ‼️

24/05/2026

Am găsit în „Albina” 🐝📰 – Revistă Populară, din 24 „fevruarie” 1908, un articol care spune că cei mici nu pot fi obligați să citească lecții plictisitoare despre geografie sau domnitori. 📚😴
Sună cunoscut? 👀

Voi ce credeți: în aproape 120 de ani s-au schimbat obiceiurile copiilor sau nu chiar atât de mult? 🤔

‼️Aflăm și din ziarul Viitorul, 30 august (12 septembrie) 1908, următoarele: 📰 🗞️ „La muzeul zoologic, lumea pricepe ușo...
18/05/2026

‼️Aflăm și din ziarul Viitorul, 30 august (12 septembrie) 1908, următoarele:

📰 🗞️ „La muzeul zoologic, lumea pricepe ușor cele expuse, își asimilează cu aceeași ușurință cunoștințele ce oferă acest muzeu modern, și pleacă fără îndoială cu un plus însemnat de cunoștințe.[... ]Sălile mari, luminoase, curate, și chiar frumoase, dar mai ales sistema cu care sunt așezate obiectele, a căror denumire e scrisă și limpede spre a putea fi înțeleasă și reținută de ori-cine, formează un mijloc puternic de atragere a atenției omului simplu.”

📰 🗞️ „Muzeul Aman prezintă acelaș caracter general. Sălile distribuite sistematic, în ceea-ce privește genul tablourilor, numerotarea acestora și mai ales excelentul catalog, care instruește pe ori-cine, sunt elemente cari fac muzeul atractiv din toate punctele de vedere.”

📰 🗞️ „Mai avem în București un muzeu, cel mai vechi și poate cel mai bogat, dar în acelaș timp și cel mai puțin căutat: muzeul de antichități. E o priveliște tristă spectacolul acestor săli păzite de soldați.Rarii vizitatori, cari își obosesc privirea în întunerecul sălilor acestui muzeu, n’au nimic de văzut cu folos, fiind-că nu se găsește pe nicăieri un sprijin pentru cel care nu e pregătit de mai înainte, dar care totuși ar voi să învețe câte ceva dintr’o vizită la muzeu. Ar fi zadarnic să insistăm asupra defectelor technice ale muzeului de antichități. Ne mărginim la constatarea simplă, că popularitatea lui e neînsemnată. E însă neapărat necesar ca și acest muzeu, care reprezintă o avere științifică foarte mare, să se transforme în felul celor două muzee noi, care sunt atât de folositoare și cu cari ne putem cu drept cuvânt mândri.”
—————————

‼️📰🗞️Urmărește-ne pentru mai multe articole din presa veche ‼️

👑 10 Mai - o zi de mare însemnătate pentru istoria României! Anul acesta, de Ziua Regalității, vă invităm într-o călător...
10/05/2026

👑 10 Mai - o zi de mare însemnătate pentru istoria României!

Anul acesta, de Ziua Regalității, vă invităm într-o călătorie fascinantă în timp. 🕰️ Am răsfoit paginile ziarelor de epocă pentru a retrăi emoția marilor evenimente care au clădit România modernă.

📜 Ce spun „Progresul” din Iași (1866), „Curierul” (1881) sau „Românul” (1881) despre sosirea Regelui Carol I, independență și încoronare?

Descoperiți fragmente autentice din presă păstrate la Muzeul Presei „Sever Bocu”. 📰 Vedeți cm au relatat jurnaliștii vremii despre monarhie sau despre bucuria încoronării primilor Regi. 🤍👑

👇 Voi ce părere aveți despre cm era scrisă presa în secolul al XIX-lea? Credeți că limba română s-a schimbat mult? Lăsați-ne un comentariu! 🤔

📰 Libertatea preseiIeri a fost marcată Ziua Internațională a Libertății Presei, zi stabilită oficial la 3 mai 1991. Dinc...
04/05/2026

📰 Libertatea presei
Ieri a fost marcată Ziua Internațională a Libertății Presei, zi stabilită oficial la 3 mai 1991.

Dincolo de data din calendar, rămâne esențială recunoașterea rolului pe care informarea corectă îl are în societate și a sacrificiului celor care au apărat, de-a lungul timpului, acest drept.

📰 1 Mai în presa vremii (1886–1890)Cum reflectau ziarele de la sfârșitul secolului al XIX-lea lupta pentru ziua de muncă...
02/05/2026

📰 1 Mai în presa vremii (1886–1890)
Cum reflectau ziarele de la sfârșitul secolului al XIX-lea lupta pentru ziua de muncă de 8 ore? Imaginile alăturate ne oferă o perspectivă documentară asupra modului în care publicațiile românești au raportat evenimentele internaționale care au definit Ziua Muncii.

Dincolo de ideologie, paginile ziarelor Tribuna, Lupta, Gazeta Transilvaniei sau Adevărul surprind cronica unor evenimente importante: protestele din SUA și „Afacerea Haymarket”, decizia Congresului Internațional al Muncitorilor de la Paris de a organiza o manifestație anuală pe 1 mai, primele încercări de coordonare a grevelor europene pentru reducerea timpului de lucru, de la Viena și Praga până la Budapesta.

Vă invităm să parcurgeți aceste fragmente de istorie scrisă, care atestă rolul presei ca martor direct al transformărilor sociale globale.

Că lucrurile merg mai bine când ai alături oameni faini e deja știut. Pe drumul care duce «cultURA presei» din loc în lo...
22/04/2026

Că lucrurile merg mai bine când ai alături oameni faini e deja știut. Pe drumul care duce «cultURA presei» din loc în loc îi avem aproape pe prietenii noștri de cursă lungă de la Colț de Banat, cărora vrem să le mulțumim pentru sprijin, încurajări și zâmbetele pe care le avem pe chip când ne întâlnim. Mulțumim! ❤️

20/04/2026

🕖Mâine de la ora 19:00 ne vedem la Centrul de Cultură Urbană «Casino» la vernisajul expoziției «cultURA presei». 📰

Address

Strada Lorena, Nr. 35
Jimbolia
305400

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Presei „Sever Bocu” posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Museum

Send a message to Muzeul Presei „Sever Bocu”:

Share

Category