Muzeul Castelul Corvinilor

Call Directions Website Contact the museum

Muzeul Castelul Corvinilor Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie.

Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de constructie diverse, a prezentei unor inovatii în plan militar si civil, precum si vietii tumultoase de curte care l-a animat vreme de peste 400 de ani. CASTRUL REGAL
Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor însecolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de râu, direct pe stânca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca în zona nordica au existat doua încaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii în zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV. CASTELUL DIN SECOLUL XV
Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare vizând transformarea cetatii într-un castel, prima etapa cuprinzând ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat în fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice în spatiul german. Turnurile rectangulare plasate în zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, gândite atât pentru arme cu coarda cât si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise în castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile. Un punct de interes în castel îl reprezinta fântâna, sapata în spatiul dintre curtina veche si cea noua. Se admite, în general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se încheie înainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, în sensul cresterii ponderii constructiilor civile. Castelul_Hunedoarei_-_Josephinische_Landesaufnahme_1769-73
Una dintre cele mai interesante constructii datate în aceasta perioada o reprezinta capela, plasata pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos, deasupra caruia este sprijinita pe stâlpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de arhitectura gotica locala. Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala si reprezinta un exemplu unic în spatiul transilvanean de arhitectura civila de un rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate în doua nave cu cinci piloni octogonali din marmura, cu nervuri în cruce si console ornamentate, cu chei de bolta în stil gotic, faza târzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila transilvaneana, cua analogii în spatiul german. O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor sârbi, aflati în garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste 33 m, galerie ce se sprijina pe stâlpi masivi, din calcar dolomitic. A doua faza de constructie înceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu începerea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar. Probabil ca, dupa 1458, se initiaza lucrari, în zona nordica a castelului, rezultând asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect laic existenta aici fiind un unicat. Se admite, în general, faptul ca finalizarea lucrarilor la castel înceteaza în jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare si fast. CASTELUL ÎN SECOLUL XVI
De aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate în zona turnului vechi de poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare. CASTELUL ÎN SECOLUL XVII
În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica în spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate atât de necesitati civile cât si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot în plan civil, Sala Dietei este reamenajata, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezultând încaperi cu functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat în urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi în fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de fortificatii ale vremii. Si aspectul interior al capelei a fost modificat substantial în vremea lui Gabriel Bethlen. Astfel, sunt înlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate într-unele rectangulare prin îngroparea partii lor superioare în molozul de egalizare din pod; de asemenea este deschis un pasaj de legatura între aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe bârne de lemn si deschideri pentru arme de foc. Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme grele de foc. Tot în secolul al XVII-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana si fânat. CASTELUL ÎN SECOLUL XIX
Acest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare în castel în paralel cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla glazurata, mult mai înalte decat cele originale. Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot acum o serie de elemente decorative din piatra sunt înlaturate si înlocuite cu piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice.

19/10/2026
2026 - Anul Iancu de Hunedoara 18 octombrie 1409 - Donația posesiunii HunedoaraPrin actul, datat la 18 octombrie 1409, r...
18/10/2026

2026 - Anul Iancu de Hunedoara
18 octombrie 1409 - Donația posesiunii Hunedoara

Prin actul, datat la 18 octombrie 1409, regele Sigismund de Luxemburg (1384-1437), donează posesiunea regală Hunedoara (lat. possessionem nostram regalem Hwnyadwar) lui Voicu, fraților Mogoş şi Radu, vărului Radu şi lui Ioan, fiul lui Voicu.

Redăm mai jos traducerea actului de donație:
Noi Sigismund, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., marchiz de Brandenburg, vicar general al Sfântului Imperiu Roman şi guvernator al regatului Boemiei. Dăm de ştire prin cele prezente tuturor celor cărora se cuvine, că noi, având în vedere fidelitatea şi serviciile fidele merituoase ale cavalerului nostru de curte Voicu, fiul lui Șerb, pe care le-a arătat şi demonstrat majestăţii noastre în locuri şi vremuri potrivite, dorind să stimulăm serviciile sale fidele, şi simţind gustul dulce al remunerării regale să servească şi mai fervent, posesiunea noastră regală numită Hunedoara, situată în comitatul Alba în părţile noastre transilvănene, împreună cu toate utilităţile sale, şi anume veniturile şi bunurile sale, cu terenurile arabile cultivate şi necultivate, cu pajişti, păşuni, păduri, crânguri, ape, heleșteie şi ape curgătoare, şi în general cu toate utilităţile ce aparţin de ea, între limitele sale adevărate şi vechi, împreună cu acordul consiliului prelaţilor şi baronilor, sub titlu de donaţie nouă şi cu toate drepturile ce ţin de noi, amintitului cavaler Woyk şi prin persoana sa fraţilor săi Magas şi Radol, respectiv lui Radol, fratelui dinspre tată, şi totodată fiului său Ioan şi tuturor moştenitorilor şi succesorilor săi dăm, donăm şi hărăzim pentru totdeauna şi irevocabil să le ţină şi să le stăpânească fără să lezeze drepturilor altora prin cuprinsul scrisorii de faţă, care după ce va fi readusă, o vom întocmi sub formă de privilegiu.

Dat în Visegrad, în ziua serbării Sfântului evanghelist Luca, în anul Domnului 1409.

Desen Radu Roșian

17/10/2026
BĂTĂLIA DE LA KOSOVOPOLJE 17-20 OCTOMBRIE 1448 👑⚔️Această bătălie soldată cu înfrângerea lui Ioan de Hunedoara, reprezin...
17/10/2026

BĂTĂLIA DE LA KOSOVOPOLJE 17-20 OCTOMBRIE 1448 👑⚔️

Această bătălie soldată cu înfrângerea lui Ioan de Hunedoara, reprezintă sfârşitul fazei ofensive antiotomane, în care eroul hunedorean se purtase cu atâta curaj şi măiestrie.
Kosovopolje sau Câmpia Mierlei, este numele care se dă ţinutului din valea superioară a râului Sitnica, ce curge dinspre miazăzi către nord-nord-vest.
În vreme ce armata lui Ioan de Hunedoara aştepta sosirea lui Scanderbeg, în dimineaţa zilei de 17 octombrie, apărură pe neaşteptate avangarda armatei sultanului.
Pentru Ioan de Hunedoara, pus în faţa apariţiei neaşteptate a turcilor, existau două alternative: să se retragă înspre miazăzi, pentru a grăbi joncţiunea cu Scanderbeg, sau să reziste pe loc, aşteptindu-i pe albanezi, care nu puteau fi departe. Un singur lucru era limpede, că lupta avea să se dea pe Câmpia Mierlei.
Ca urmare, trimise grabnic cavaleria să închidă drumul către miazăzi, manevră reușită, însă cu preţul unor ciocniri sângeroase, care au durat în tot timpul zilei de 17 octombrie.
În acelaşi timp, Ioan de Hunedoara încropea, cu înfrigurare, întăritura de căruţe a taberei.
El își şi orândui armata în două părţi mari: cavaleria şi infanteria. Pe cea din urmă o aşeză în interiorul cetăţii de căruţe, unde mai erau plasate şi rezervele.
Planul de luptă al guvernatorului era să dea bătălia principală cu ajutorul cavaleriei. Dacă aceasta ar fi fost respinsă, pedestraşii dinăuntrul taberei aveau să stăvilească pe duşman, timp în care, în dosul căruţelor, cavaleria s-ar fi putut reface spre a relua lupta.
Acest plan, care ţinea seamă de necesitatea cooperării cavaleriei cu infanteria, de îmbinarea atacului cu apărarea, precum şi de utilizarea pe scară largă a a**elor de foc - tunuri, archebuze - fac din această ciocnire de pe Câmpia Mierlei, din 1448, una din primele bătălii de concepţie militară modernă.
În zorii zilei de 18 octombrie, vineri, armata se desfăşură pentru luptă. În centru, dar în a doua linie, însuşi Ioan de Hunedoara comanda banderiile regale şi cavaleria grea de mercenari. Turcii dădură primul atac cu aripa lor stângă, a trupelor din Rumelia. În faţa primei izbituri, linia întâia a aripii drepte maghiare, formată din călărime uşoară, se retrase fără a-şi împrăştia rândurile, lăsând loc cavaleriei grele. Aceasta intră, la rândul ei, în luptă şi o bătălie furioasă se încinse în toată partea răsăriteană a câmpiei. La aripa dreaptă, unde era centrul de greutate al bătăliei din acea zi, Ioan de Hunedoara decise lupta în favoarea sa. Turcii fuseseră respinşi cu pierderi grele; se vorbea de 10-15.000 leşuri îmbrăcate în alb, care ar fi rămas pe câmpul de luptă.
Ioan de Hunedoara, în acea noapte de 18 spre 19 octombrie, ţinu sfat de război. Imediat după miezul nopţii o parte din armată atacă tabăra turcească. Încercarea maghiară a fost descoperită din vreme și s-a dat alarma.
În zorii zilei de 19 octombrie, turcii atacară în această zi cu trupele din Anatolia, care suferiseră in ajun pierderi mult mai mici. Primul val al trupelor uşoare turceşti a fost respins. Atacară atunci spahiii din Anatolia, asupra cărora se azvârli cavaleria grea a lui Ioan Szekely. În momentul acela sultanul dezlănţui, atacul pe tot frontul.
Ioan de Hunedoara a trecut prin primejdie de moarte: căzut de pe cal a fost scăpat de un hunedorean de-al său, cu numele Todor, care îi împrumută calul. Mai târziu guvernatorul îl va dărui cu moşii pentru această faptă.
La aripa stângă se produsese însă dezastrul. Trupele lui Turakhan apărură în spatele frontului maghiar. Prinsă între două focuri, armata voievodului Dan fu măcelărită şi constrânsa să capituleze. Frânturile armatei maghiare se închiseră înăuntrul întăriturii formate de căruţe.
Pe la orele 3-4 dimineaţa un detaşament condus de Mihail Szilagyi simulă un fals atac, atrăgând asupra sa atenţia turcilor. Prin alt loc se strecură din tabără Ioan de Hunedoara cu o parte a oastei, ocoli rândurile turceşti şi retrase către Serbia.
În dimineaţa de 20 octombrie, turcii luară tabăra cu asalt, cucerind-o în câteva ore.
Tragedia se sfârşise.
Înfrângerea suferită a pus capăt atât ultimei campanii ofensive antiotomane a lui Ioan de Hunedoara, cât şi cruciadelor târzii. Autoritatea lui Ioan a avut de suferit din cauza acestui eşec, în 1452 renunţând la calitatea de guvernator al Ungariei.

Camil Mureșan, Ioan de Hunedoara și vremea sa, Editura Tineretului, București, 1957.

PORTAL - Expoziție de pictură a grupului Rod16 octombrie - 31 octombrie Portalul - fie că ia forma unei uși, a unui cori...
17/10/2026

PORTAL - Expoziție de pictură a grupului Rod
16 octombrie - 31 octombrie
Portalul - fie că ia forma unei uși, a unui coridor, a oglinzii lui Alice sau a vizuinii iepurelui, a dulapului prin care se ajunge în Narnia, a peronului 93/4 sau a porților interdimensionale din Stargate, fie că se ascunde în pasaje secrete din castele medievale, în tuneluri, în suprafața apei sau în ecrànul de cinema-presupune o trecere dintr-un spațiu în altul,dintr-un timp în altul sau dintr-o stare de conştiință în alta. Poate fi invocat prin incantații şi formule magice, imaginat ca o gaură de vierme (wormhole) sau traversat prin teleportare. Poate lua forma unui loc învăluit în mister, precum Triunghiul Bermudelor sau Stonehenge, a Porții Infernului, a unei rame ori a unui tablou. Uneori, portalul se află chiar în mintea noastră. Suspendă distanțele şi granițele, făcând accesibil ceea ce părea îndepărtat sau inaccesibil, şși modifică perspectiva asupra realității, deschizând noi posibilități de interpretare.
La Castelul Corvinilor, unde trecutul şi prezentul se întâlnesc la intersecția dintre istorie și ficțiune, lucrările de pictură ale Grupului Rod, diferite ca limbaj plastic funcționează ca tot atâtea intrări în universuri personale. Legătura dintre ele nu ține de o temă unică, ci de posibilitatea unor traversări între real şi imaginar, între recognoscibil şi straniu, între experiențe colective şi individuale.
PORTAL deschide perspective asupra unor lumi posibile şi asupra unor moduri diferite de a privi realitatea.
Expozanți: Daniela Aron, Gabriela Auer, Ciprian Badiu, Dariana Baltador, Oana Bogorin-Predescu, Marius Cazan, Ileana Coca, Anca Costea, Ina Cristea, Felicia Drăghici, Patricia Drăghiciu, Ovidiu Dorin Hulea, Florentin Logigan (FLo), loana Claudia Mărgărita, Claudiu Peța, Marilena Popa, Lenuța Sandu, loana Urdea Curator: Cătălin Precup, profesor de pictură
Grupul Rod este un colectiv de artişti vizuali contemporani din Sibiu, care a organizat din 2019, data înființării, până în prezent, 18 expoziții colective şi a dezvoltat mai multe proiecte artistice în colaborare. Plecat de pe băncile Şcolii Populare de Arte și Meserii ,,Ilie Micu" Sibiu, coordonat de artistul şi profesorul Cătălin Precup, grupul a ajuns azi o apariție constantă în expoziții şi festivaluri, cu membri care expun individual şi contribuie la scena artistică locală şi națională.

𝐅𝐎𝐓𝐎 | 𝑷𝙖𝒓𝙖𝒅𝙖 𝙢𝒊𝙘𝒊𝙡𝒐𝙧 𝙘𝒂𝙫𝒂𝙡𝒆𝙧𝒊 𝒔𝙞 𝙙𝒐𝙢𝒏𝙞𝒕̧𝙚, 𝒊̂𝙣 „𝑨𝙣𝒖𝙡 𝙄𝒂𝙣𝒄𝙪 𝙙𝒆 𝑯𝙪𝒏𝙚𝒅𝙤𝒂𝙧𝒂” 🏰⚜️ Peste 150 de copii costumați în prințese ș...
17/10/2026

𝐅𝐎𝐓𝐎 | 𝑷𝙖𝒓𝙖𝒅𝙖 𝙢𝒊𝙘𝒊𝙡𝒐𝙧 𝙘𝒂𝙫𝒂𝙡𝒆𝙧𝒊 𝒔𝙞 𝙙𝒐𝙢𝒏𝙞𝒕̧𝙚, 𝒊̂𝙣 „𝑨𝙣𝒖𝙡 𝙄𝒂𝙣𝒄𝙪 𝙙𝒆 𝑯𝙪𝒏𝙚𝒅𝙤𝒂𝙧𝒂” 🏰
⚜️ Peste 150 de copii costumați în prințese și cavaleri, au oferit un moment plin de culoare și bucurie în centrul vechi al Hunedoarei. 🛡
⚜️ Parada a pornit din fața Primăriei, iar evenimentul a continuat cu teatru și dans în curtea exterioară a Castelului Corvinilor. ⚔️
🏰 Felicitări copiilor, părinților și educatoarelor pentru atmosfera de poveste creată! ✨
📸 Foto: Apostol George

16/10/2026

Address

Strada Curtea Corvineștilor Nr. 1-3
Hunedoara
331141

Opening Hours

Monday 12:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 17:00
Sunday 09:00 - 17:00

Telephone

+40786048718

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Castelul Corvinilor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Museum

Send a message to Muzeul Castelul Corvinilor:

Shortcuts

Share

Category