Muzeul Olteniei

13/06/2026

📸𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐩𝐫𝐚𝐟, 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐥 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜 𝐬̦𝐢 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐚𝐥𝐛-𝐧𝐞𝐠𝐫𝐮: 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐢𝐭𝐢𝐫𝐢, 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐁𝐮𝐠𝐢𝐮𝐥𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐬̦𝐢 𝐒𝐮𝐧𝐠𝐢𝐫
🗂️Din 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐅𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢, vă propunem, cu prilejul 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 (𝟏𝟐–𝟏𝟒 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔), o privire asupra arheologiei nu doar prin obiectele descoperite, ci și prin oamenii care au făcut posibilă cercetarea lor. Deschidem, astfel, un mic album cu aer de arhivă: șapte fotografii care ne duc înapoi în anii ’60, pe două șantiere importante pentru istoria cercetării paleoliticului – 𝐁𝐮𝐠𝐢𝐮𝐥𝐞𝐬̦𝐭𝐢 – 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐆𝐫𝐚̆𝐮𝐧𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮 𝐬̦𝐢 𝐒𝐮𝐧𝐠𝐢𝐫 (𝐔𝐑𝐒𝐒).
📖Acest mini-album foto reunește două momente semnificative pentru istoria cercetării paleoliticului românesc: vizita arheologului sovietic 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥 𝐁𝐨𝐫𝐢𝐬𝐤𝐨𝐯𝐬𝐤𝐢 la Bugiulești – Valea lui Grăunceanu, din 𝟕 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟔𝟐, și vizita efectuată în anul 𝟏𝟗𝟔𝟑 de 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐢𝐭𝐢𝐫𝐢 pe șantierul arheologic de la Sungir (URSS).
📸Primele patru fotografii au fost realizate la 𝐁𝐮𝐠𝐢𝐮𝐥𝐞𝐬̦𝐭𝐢 – 𝐕𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐆𝐫𝐚̆𝐮𝐧𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, sit emblematic pentru cercetările lui 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫 asupra începuturilor preistoriei în Oltenia. Ele surprind vizita cercetătorului sovietic 𝐏𝐚𝐯𝐞𝐥 𝐁𝐨𝐫𝐢𝐬𝐤𝐨𝐯𝐬𝐤𝐢, specialist în paleolitic, ghidat de C. S. Nicolăescu-Plopșor și Maria Bitiri într-un loc care avea să rămână legat de marile discuții privind vechimea prezenței și activității umane în Europa.
📸Următoarele trei imagini ne poartă la 𝐒𝐮𝐧𝐠𝐢𝐫, în anul 𝟏𝟗𝟔𝟑, unul dintre marile șantiere paleolitice ale Europei de Est. Aici îi regăsim pe 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫 și 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐢𝐭𝐢𝐫𝐢 vizitând șantierul și discutând cu reprezentanți ai arheologiei sovietice. În 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐧𝐫. 𝟕 apare și 𝐎𝐭𝐭𝐨 𝐍. 𝐁𝐚𝐝𝐞𝐫, conducătorul săpăturilor de la Sungir și una dintre figurile importante ale studiilor asupra paleoliticului din spațiul est-european.
Dar postarea aceasta nu este doar despre locuri. Este, mai ales, despre oameni.
👤Este despre 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫, legat indisolubil de Oltenia și de Muzeul Olteniei, cel care a deschis direcții de cercetare care continuă să provoace interes și astăzi. Și este despre 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐁𝐢𝐭𝐢𝐫𝐢 una dintre figurile importante ale cercetării paleoliticului din România, participantă activă la istoria unei discipline aflate, în acea perioadă, în plină consolidare.
📷Și mai este despre fotografie.
🔍Pentru că imaginile acestea nu păstrează doar chipuri. Păstrează momente. Păstrează felul în care se discuta o descoperire, cm se privea un profil stratigrafic, cm se construia cunoașterea înainte să ajungă în cărți, articole și muzee.
🏺Astăzi, de 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢, când privim aceste fotografii, vedem mai mult decât trecutul. Vedem memoria unei meserii. Vedem arheologia în forma ei directă, umană, vie.
📷 𝐅𝐨𝐭𝐨 𝟏-𝟒: C. S. Nicolăescu-Plopșor, Maria Bitiri și Pavel Boriskovski în vizită pe șantierul arheologic Bugiulești – Valea lui Grăunceanu, 7 octombrie 1962.
📷 𝐅𝐨𝐭𝐨 𝟓-𝟕: C. S. Nicolăescu-Plopșor și Maria Bitiri, alături de Otto N. Bader, în vizită pe șantierul arheologic Sungir, URSS, 1963.
✍️𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie
Muzeul Olteniei

12/06/2026

𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚, 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐢𝐚 𝐚 𝐈𝐈-𝐚
🗓️ Pe 𝟏𝟗 𝐬𝐢 𝟐𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞, la 📍Cula Izvoranu Geblescu - Brabova Dolj - Muzeul Olteniei - unul dintre cele mai frumoase locuri din 𝐃𝐨𝐥𝐣, Consiliul Județean Dolj vă invită la un eveniment deosebit care îmbină muzica tradițională, folclorul autentic, meșteșugurile, gastronomia locală și bucuria de a petrece o zi de vară în natură.
👉🏻 Imaginează-ți o după-amiază petrecută pe iarbă, la umbra copacilor, pe covoare și baloți de paie, cu sunetul tarafului în fundal, meșteșugari care dau viață tradițiilor și copii care descoperă jocurile de altădată.
🎤 𝐏𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚 𝐯𝐨𝐫 𝐮𝐫𝐜𝐚:
✨ Constantin Lătărețu
✨ Taraful Fane Dumitrache
✨ Lavinia
✨ Diana Matei & Taraful Cleante
✨ Casual Band by Bogdan Uță
✨ Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”
✨ Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti”
🏺 𝐒𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬𝐮𝐠𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫:
✨ ceramică și roata olarului
✨ opincărit
✨ sculptură și prelucrarea lemnului
✨ costume populare
✨ păpuși tradiționale
✨ meșteri invitați din Serbia
👨‍👩‍👧‍👦 𝐒𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚𝐫𝐢𝐞𝐢:
✨ jocuri de altădată
✨ ateliere creative
✨ activități inspirate din tradițiile românești
✨ experiențe pentru întreaga familie
🥘 Gusturi autentice, produse locale, zone de relaxare, decoruri tradiționale și multe surprize pregătite într-un cadru de poveste.
📍 Cula Izvoranu Geblescu - Brabova Dolj - Muzeul Olteniei
📅 19–20 iunie 2026
🕐 𝟏𝟑:𝟎𝟎 – 𝟐𝟐:𝟎𝟎
🎟️ 𝐀𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭
Ia-ți familia, prietenii și buna dispoziție și vino să petrecem împreună două zile în care tradițiile, muzica și comunitatea se întâlnesc într-un loc cu adevărat special.
❤️ Ne vedem la 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚!
Festivalul de Muzică Tradițională Brabova Consiliul Județean Dolj Discover Dolj&Craiova Cula Izvoranu Geblescu - Brabova Dolj - Muzeul Olteniei
Sursa info - Festivalul de Muzică Tradițională Brabova

𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚, 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐢𝐚 𝐚 𝐈𝐈-𝐚
𝟏𝟗-𝟐𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

🎻🌿 Două zile în care timpul încetinește, muzica răsună printre dealuri, iar tradițiile prind din nou viață.

🗓️ Pe 𝟏𝟗 𝐬𝐢 𝟐𝟎 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞, te invităm la 𝐂𝐮𝐥𝐚 𝐈𝐳𝐯𝐨𝐫𝐚𝐧𝐮-𝐆𝐞𝐛𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚, unul dintre cele mai frumoase locuri din 𝐃𝐨𝐥𝐣, pentru o experiență care îmbină muzica tradițională, folclorul autentic, meșteșugurile, gastronomia locală și bucuria de a petrece o zi de vară în natură.

👉🏻 Imaginează-ți o după-amiază petrecută pe iarbă, la umbra copacilor, pe covoare și baloți de paie, cu sunetul tarafului în fundal, meșteșugari care dau viață tradițiilor și copii care descoperă jocurile de altădată.

🎤 𝐏𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐌𝐮𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚 𝐯𝐨𝐫 𝐮𝐫𝐜𝐚:

✨ Constantin Lătărețu
✨ Taraful Fane Dumitrache
✨ Lavinia
✨ Diana Matei & Taraful Cleante
✨ Casual Band by Bogdan Uță
✨ Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”
✨ Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti”

🏺 𝐒𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬𝐮𝐠𝐚𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫:

✨ ceramică și roata olarului
✨ opincărit
✨ sculptură și prelucrarea lemnului
✨ costume populare
✨ păpuși tradiționale
✨ meșteri invitați din Serbia

👨‍👩‍👧‍👦 𝐒𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚𝐫𝐢𝐞𝐢:

✨ jocuri de altădată
✨ ateliere creative
✨ activități inspirate din tradițiile românești
✨ experiențe pentru întreaga familie

🥘 Gusturi autentice, produse locale, zone de relaxare, decoruri tradiționale și multe surprize pregătite într-un cadru de poveste.

📍 Cula Izvoranu-Geblescu, Brabova
📅 19–20 iunie 2026
🕐 𝟏𝟑:𝟎𝟎 – 𝟐𝟐:𝟎𝟎
🎟️ 𝐀𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭

Ia-ți familia, prietenii și buna dispoziție și vino să petrecem împreună două zile în care tradițiile, muzica și comunitatea se întâlnesc într-un loc cu adevărat special.

❤️ Ne vedem la 𝐁𝐫𝐚𝐛𝐨𝐯𝐚!

12/06/2026

🏦Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei
📌𝐅𝐚𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢𝐞 (𝐭𝐚𝐢𝐞𝐫), 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐨𝐥ă𝐫𝐢𝐭 𝐎𝐛𝐨𝐠𝐚-𝐎𝐥𝐭 /𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐣𝐮𝐦ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐗
ℹ️ 𝐌𝐞ș𝐭𝐞𝐫 𝐨𝐥𝐚𝐫: 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐢𝐮𝐧𝐠𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮: 𝐧. 𝟏𝟗𝟐𝟕 – 𝐝. 𝟐𝟎𝟎𝟖
Piesa a intrat în patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova, Secția de Etnografie, prin achiziție în anul 1989.
🔸 𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥: lut, angobă, humă de diferite culori, smalț plumbifer.
🔸 𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚̆: lut obținut prin săpare, îndepărtarea impurităților, lăsat la dospit peste iarnă, frământare prin călcare cu picioarele, modelat la roata mobilă, decorat cu gaița și cornul, smălțuit, două arderi oxidante.
🔸𝐂𝐫𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚: fond ocru, brun, verde, alb.
👉Farfurie smălțuită, de formă circulară, cu profil tronconic aplatizat, decor complex pe întreaga suprafața a vasului cu motive geometrice, vegetale și avimorfe stilizate.
🔸 Decorul este organizat concentric. Motivul principal, amplasat central sugerează o 𝐜𝐨𝐚𝐝ă 𝐝𝐞 𝐩ă𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭ă alcătuită din segmente evazate și alternată cu rozete florale. În jurul registrului central sunt pictate benzi ornamentale succesive, decorate cu cercuri, puncte și linii ondulate (motivul valului) care completează compoziția ornamentală și încheie decorul.
În simbolistica tradițională românească, este o pasăre cu o bogată încărcătură simbolică și spirituală - motivul ,, 𝐜𝐨𝐚𝐝ă 𝐝𝐞 𝐩ă𝐮𝐧” reprezintă un simbol al , , și , fiind asociat cu ideea de , și .
ℹ️ În tradiția populară, petele rotunde și colorate de pe penele cozii de păun, sunt interpretate ca niște ,, ” sugerând vegherea și protecția împotriva răului. Dispunerea radială a motivului evocă simbolistica solară, asociată vieții, regenerării și energiei benefice.
❗️Astfel, pe farfuria realizată de 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐢𝐮𝐧𝐠𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮, coada de păun poate fi interpretată ca un simbol al luminii și al ocrotirii. Cercurile asemănătoare ochilor sugerează ideea unei prezențe protectoare care observă și păzește, iar forma radială amintește de energia solară care se răspândește în toate direcțiile.
⚜️ Meșterul 𝐆𝐫𝐢𝐠𝐨𝐫𝐞 𝐂𝐢𝐮𝐧𝐠𝐮𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 a păstrat un echilibru în distribuirea și organizarea motivelor decorative. Centrul vasului și decorul său se află în deplină concordanță cu celelalte registre decorative, realizând o compoziție unitară și armonioasă, iar cromatica amintește de tradiția artistică bizantină.
✔️𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐃𝐮𝐫ă𝐮 𝐋𝐨𝐫𝐞𝐝𝐚𝐧𝐚, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟 - Secția de Etnografie, Muzeul Olteniei.
📚𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆: Barbu Slătineanu, Paul Stahl, Paul Petrescu/Arta populară în R.P.R. Ceramica/București/1958.
Vlăduțiu Ion/ Creatori populari contemporani din România/București/1981.

11/06/2026

𝗢𝗟𝗧𝗘𝗡𝗜𝗔 ș𝗶 𝘁𝗲𝘇𝗮𝘂𝗿𝗲𝗹𝗲 𝘀𝗮𝗹𝗲 ț𝗲𝘀𝘂𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶!
📌𝗖𝗵𝗶𝗹𝗶𝗺, 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲", 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝘁 𝗶𝗻 𝗰𝗮𝘁𝗲𝗴𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗙𝗢𝗡𝗗 (𝗢𝗿𝗱𝗶𝗻 𝗱𝗲 𝗰𝗹𝗮𝘀𝗮𝗿𝗲: 𝟮𝟮𝟯𝟭/𝟮𝟬𝟬𝟵), 𝗖𝗮𝘀𝗮 𝗕ă𝗻𝗶𝗲𝗶 - Muzeul Olteniei!
👉Povestea acestui chilim începe cândva, în ultimul sfert al secolului al-XIX-lea, în casa unei familii din localitatea , județul și, până să ajungă în colecția Muzeului Olteniei – Secția de Etnografie, în anul 1970, presupunem că țesătura a fost martorul discret al istoriei familiei, importanța ei simbolică fiind strâns legată de ritualurile majore ale viații, marcând întotdeauna trecerea prin , și .
ℹ️ Având de 2,85 m și de 1,65 m, dimensiunile chilimului pot fi considerate mari. Din punct de vedere tehnic, piesa a fost realizată din materiale de origine vegetală și animală, bumbac și lână, urzit bumbac și bătut lână, fiind țesută în război orizontal, utilizând tehnica țesăturii în două ițe, urzeală ascunsă.
ℹ️ Este un chilim într-o singură foaie, cu decor geometrizat dispus pe un câmp central și două chenare cu lățimi diferite, având o organizare pe principiul simetriei și alternanței.
🔸 În câmpul central, remarcăm o figură umană de mari dimensiuni iar în interiorul acestui motiv apar arborele vieții, motive avimorfe (păsări simple și bicefale) și skeomorfe (pieptenele).
🔸Culorile vii ale chilimului – fond roșu, câmp central roșu și bleumarin, chenar verde și roșu, motive colorate în roșu, verde, alb, galben, violet, consfințesc rolul major, relevant pentru originalitatea, sinteza cromatică și decorativă a țesăturii. Cromatica este realizată de coloranți de proveniență vegetală.
❗️Chilimul este unicat prin geniul creatorilor anonimi de a reinterpreta, din perspectivă proprie, motivele artei orientale și sud-dunărene.
❗️𝗖𝗵𝗶𝗹𝗶𝗺𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 au fost lucrate în partea de sud a Olteniei, în județele și , în centre ca Valea Stanciului, Gângiova, Gighera, Goicea, Bârca, Băilești, Măceșu de Sus, Amărăști, Celaru etc remarcându-se prin rafinamentul cromaticii și echilibrul compoziției.
📍Dacă noile detalii despre chilimul nostru v-au trezit interesul, vă invităm să vizitați și expoziția permanentă a Secției de Etnografie – Casa Băniei pentru a afla și alte povești despre scoarțele expuse într-un cadru de excepție.
❗️Această colecție importantă a Muzeului Olteniei și-a început istoria cuprinderilor sale încă din 1915, iar valoroasele țesături au fost prezente la expoziții internaționale organizate încă din secolul al XIX-lea, la Paris, Londra, Viena.
❗️În prezent, Secţia de Etnografie deţine circa 300 de scoarţe şi covoare - adevărate capodopere și modele ale artei tradiționale românești, multe dintre ele cu valoare de unicat. Detaliat, este vorba de scoarţe tradiţionale cu vergi, colorate în culori naturale, scoarţe alese cu decor geometric organizat în registre alternând cu vergi, scoarţe cu motivul geometric cel mai des întâlnit numit roata (sub formă de romb), dispuse pe întreaga suprafaţă a piesei.
❗️Un loc deosebit îl ocupă chilimurile de factură orăşenească lucrate în atelierele de „chilimagioaice” din Oltenia şi Craiova şi cele din centrele ţărăneşti de la Măceşu şi Gighera.
🏛️ În decembrie 2016, Comitetul Interguvernamental UNESCO a inclus „Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova” pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Conform UNESCO.
📌Această recunoaștere mondială de excepție a fost posibilă și implicării active a Muzeului Olteniei, patrimoniul deținut și specialiștii instituției având un rol fundamental în argumentarea și fundamentarea dosarului de candidatură către UNESCO, punând la dispoziție piese de o valoare inestimabilă din propria colecție etnografică „Scoarțe și Covoare”.
📌Prin tezaurul pe care îl adăpostește, Secția de Etnografie - Casa Băniei, Muzeul Olteniei nu este doar păstrătoare a tradiției, ci și un pilon central în salvarea, recunoașterea și promovarea internațională a identității culturale românești.
❗️𝗥𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝘂𝗹 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰 𝗮𝗹 𝗶𝗺𝗽𝗿𝗲𝘀𝗶𝗼𝗻𝗮𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗶 "𝗦𝗰𝗼𝗮𝗿ț𝗲 ș𝗶 𝗖𝗼𝘃𝗼𝗮𝗿𝗲" 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗗𝗶𝗮𝗻𝗮 𝗖ă𝗹𝗶𝗻, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 - 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 Muzeul Olteniei!

11/06/2026

📜 𝐀𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐥 𝐜𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐋𝐢𝐜𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐈”, 𝟏𝟗 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟖𝟗𝟑
🔶Expoziția „𝐎 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐛𝐢𝐜𝐞𝐧𝐭𝐞𝐧𝐚𝐫𝐚̆. 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 «𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐈» (𝟏𝟖𝟐𝟔-𝟐𝟎𝟐𝟔)”, organizată de 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 - Muzeul Olteniei, reunește documente, fotografii și obiecte de patrimoniu care ilustrează două secole de existență ale uneia dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ din România. De la înființare și până în prezent, Colegiul Național ”Carol I” Craiova a marcat profund viața culturală și intelectuală a orașului.
👉 📜Unul dintre documentele de referință expuse în cadrul expoziției este 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐥 𝐜𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐋𝐢𝐜𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐈”, 𝐝𝐚𝐭𝐚𝐭 𝟏𝟗 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟖𝟗𝟑. Documentul, emis în timpul domniei regelui Carol I și semnat de personalități marcante ale epocii, consemnează momentul punerii pietrei de temelie a edificiului care a devenit unul dintre reperele arhitecturale ale Craiovei. Actul provine din patrimoniul Arhivelor Naționale ale României și reflectă dezvoltarea urbană și culturală a orașului la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care educația era privită drept un element esențial al modernizării societății românești.
📍 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞, 𝐬𝐭𝐫. 𝐌𝐚𝐝𝐨𝐧𝐚 𝐃𝐮𝐝𝐮, 𝐧𝐫. 𝟏𝟒
🕘 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞: marți-duminică, 09:00-17:00 (ultima intrare 16:15)
📅 Expoziția „ 𝐎 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐛𝐢𝐜𝐞𝐧𝐭𝐞𝐧𝐚𝐫𝐚̆. 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐠𝐢𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 «𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐈» (𝟏𝟖𝟐𝟔-𝟐𝟎𝟐𝟔)”, poate fi vizitată pe tot parcursul verii, până la sfârșitul lunii septembrie 2026.
✍️ 𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐑𝐚𝐝𝐮 𝐆𝐚𝐛𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮, șeful Secției de Istorie-Arheologie, Muzeul Olteniei
📸 𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei

10/06/2026

🏛️𝐑𝐚𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 Muzeul Olteniei
𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐮𝐜𝐨𝐯𝐚̆𝐭̦ (𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐗𝐕𝐈-𝐥𝐞𝐚)
Descoperit în județul Dolj, tezaurul de la Bucovăț cuprinde podoabe medievale remarcabile prin finețea execuției și bogăția decorului.
✨ Printre acestea se află o pereche de 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭 𝐚𝐮𝐫𝐢𝐭, realizată prin cizelare, filigranare și incizare. Cerceii, cu diametrul de 3 cm și greutatea de 7,33 g, au formă circulară, fiind decorați pe margine cu filigran și cu 15 bumbi ornamentali dispuși radial, împodobiți cu granule fine, care conferă ansamblului aspectul unei flori.
Tezaurul de la Bucovăț include două perechi de cercei, două brățări, două inele și un cercel de tâmplă, mărturii ale rafinamentului artei orfevrăriei românești.
📍 Perechea de cercei este expusă în 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 a expoziției permanente
„𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞–𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 a Muzeului Olteniei.
✍️📸𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.
📚 Bibliografie: „𝐸𝑣𝑜𝑙𝑢𝑡̦𝑖𝑎 𝑝𝑜𝑑𝑜𝑎𝑏𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑖̂𝑛 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑒𝑙𝑒 𝑋𝐼𝐼𝐼–𝑋𝑉𝐼𝐼”, Muzeul Olteniei, Craiova, 2008, p. 55; R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., „𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒”, Craiova, 2013, p. 66

09/06/2026

❤Te răscolește smerenia lutului frământat de meșterul olar 𝗗𝗨𝗠𝗜𝗧𝗥𝗨 Ș𝗖𝗛𝗜𝗢𝗣𝗨, simplu, mai simplu ca orice ritual sau cuvânt, până acolo de unde încep toate, din pământ, din niște bucăți de lut, un lut ce crede cu încăpățânare că mai poate duce o vreme tot ce este nescris, nespus, netrăit…
Un vechi cocoș de lut, o impresionantă 𝐩𝐥𝐨𝐬𝐜ă 𝐜𝐞𝐫𝐞𝐦𝐨𝐧𝐢𝐚𝐥ă 𝐝𝐞 𝐧𝐮𝐧𝐭ă 𝐜𝐮 𝐨𝐩𝐭 𝐛𝐫𝐚ț𝐞, o ploscă cu 4 sau 6 brațe, oale de rând (folosite la gătit sau pentru praznice și sărbători precum „Moșii”), ulcioare, străchini, castroane, oale mari, toate reactivate într-un spațiu expozițional în care, s-au strâns oamenii din suflarea Olteniei să–și recunoască și să-și mărturisească melancolia frământării lutului de Vlădești -Vâlcea, rostuit frumos după cm s-a putut, atât cât a fost îngăduiala sufletului lor.
❗️Toate acestea le găsiți în 𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 „𝐒𝐞𝐦𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐭 – 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐞𝐧𝐚𝐫 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 Ș𝐜𝐡𝐢𝐨𝐩𝐮” – ce mai poate fi vizitată, până pe 15 iunie, la 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐁ă𝐧𝐢𝐞𝐢, 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚.
Proiectul expozițional - organizat de Muzeul Olteniei, în parteneriat cu Comitetul de Organizare a Centenarului „Dumitru Șchiopu” din comuna Vlădești, județul Vâlcea, și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, este dedicat ceramicii de Vlădești, la un veac de la nașterea lui 𝐃𝐔𝐌𝐈𝐓𝐑𝐔 𝐒̦𝐂𝐇𝐈𝐎𝐏𝐔 (𝟏𝟗𝟐𝟔-𝟐𝟎𝟐𝟔) - meșter exponențial al 𝐜𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐭 𝐕𝐥ă𝐝𝐞𝐬̦𝐭𝐢 – 𝐕â𝐥𝐜𝐞𝐚!
🔸𝗖𝘂𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗲𝘅𝗽𝗼𝘇𝗶𝘁̦𝗶𝗲: 𝗟𝗼𝗿𝗲𝗱𝗮𝗻𝗮 𝗗𝘂𝗿𝗮̆𝘂, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 - 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲, Muzeul Olteniei.
ℹ️Dumitru Șchiopu a fost un meșter de geniu care „punea suflet în pământ”. Astăzi, tehnica sa este dusă mai departe la Vlădești de fiica și ginerele său, Violeta și Eugen Pătru - recunoscuți oficial ca Tezaure Umane Vii, iar piesele create de el fac parte din colecțiile marilor muzee de etnografie din România, precum Muzeul Național al Țăranului Român sau Muzeul Olteniei.
Așadar, expoziția invită publicul să redescopere lumea olăritul de Vlădești care prin vechimea, autenticitatea și specificitatea sa – în morfologie, ornamentică și cromatică –reprezintă, alături de centrul Horezu, înscris, în anul 2012, pe Lista Elementelor de Patrimoniu Cultural Imaterial al Umanității – UNESCO, un eșantion autentic și valoros de patrimoniu cultural imaterial, reprezentativ pentru identitatea și perenitatea culturii populare din Vâlcea.
📌𝐍𝐮 𝐫𝐚𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞!
🏛️ Program de vizitare Muzeul Olteniei: 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶 - 𝗱𝘂𝗺𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 (𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃), 𝟎𝟗:𝟎𝟎–𝟏𝟕:𝟎𝟎 (ultima intrare: 𝟏𝟔:𝟏𝟓)
🔶 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐞𝐧𝐚𝐫 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐒̦𝐜𝐡𝐢𝐨𝐩𝐮 - o expoziție eveniment care impresionează prin rafinamentul și eleganța ceramicii lui DUMITRU ȘCHIOPU de la Vlădești, păstrată cu sfințenie - fond alb, ca de var sau de lapte, cu motive arhaice, pline de semnificații: soare/spirala simbolizând continuitatea, energia vitală și mișcarea timpului, s**c de grâu, brăduț - simbolul vieții veșnice!
Credit foto: Muzeul Olteniei

09/06/2026

🔍🐕 𝗔𝘃𝗲𝗻𝘁𝘂𝗿𝗶 𝗺𝗮𝗿𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗲𝘅𝗽𝗹𝗼𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶 𝗺𝗶𝗰𝗶!
Unde se ascund cele mai mari secrete ale orașului? Fix sub ochii noștri... sau la firul ierbii! 🌿
🐞🐜În clipul de astăzi, vă invităm să faceți cunoștință cu o tânără tare curioasă și cățelușul ei neobosit ce transformă o simplă plimbare pe străzi într-o adevărată expediție urbană! Priviți cu atenție filmulețul: printre clădiri și parcuri, ei reușesc să descopere o lume fascinantă, plină de insecte colorate, ciudate și extrem de interesante - Buburuza Asiatică Multicoloră - Harmonia Axyridis.
✨Mămici, tătici și bunici, avem o provocare pentru voi și cei mici:
Data viitoare când ieșiți la plimbare, transformați-vă în detectivi ai naturii! Luați o lupă sau fiți foarte vigilenți și căutați „comoara” ascunsă din spatele blocului sau din parc. Ce insecte găsiți și mai ales ce fac ele atât de interesant?
Lăsați-ne în comentarii o poză sau povestea micii voastre descoperiri! Iar dacă vreți să aflați secretele din spatele acestor mici creaturi, vă așteptăm cu drag la muzeu, unde poveștile naturii prind viață pe înțelesul tuturor.
Apasă pe PLAY ▶️ și pornește în aventură alături de micul tău explorator!
🎥 𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝘃𝗶𝗱𝗲𝗼 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗗𝗿. 𝗟𝗶𝗹𝗮 𝗚𝗶𝗺𝗮, Șef Secția de Științele Naturii - Muzeul Olteniei

Muzeul Olteniei

08/06/2026

❗️Pe 8 iunie, sărbătorim 🌏𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗠𝗼𝗻𝗱𝗶𝗮𝗹ă 𝗮 𝗢𝗰𝗲𝗮𝗻𝗲𝗹𝗼𝗿!
Este momentul perfect să celebrăm minunăția oceanelor și să ne amintim de responsabilitatea majoră de a le proteja!
📌𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗠𝗼𝗻𝗱𝗶𝗮𝗹ă 𝗮 𝗢𝗰𝗲𝗮𝗻𝗲𝗹𝗼𝗿 a fost instituită la data de 8 iunie 1992, cu prilejul summitului Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro. În baza rezoluției adoptate în anul 2008 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, acest eveniment a fost recunoscut oficial și sărbătorit în fiecare an, la această dată.
👉Reprezentând fundamentul vieții pe Pământ, 𝗼𝗰𝗲𝗮𝗻𝗲𝗹𝗲 legăturile interumane de pe întreg globul, cea mai mare parte a oxigenului pe care îl inspirăm, o cantitate însemnată din emisiile de dioxid de carbon, sunt un climatic dar și o majoră de hrană și nutrienți.
Pe fondul numeroaselor provocări cu care se confruntă acest imens ecosistem generate de poluarea globală și pescuitul excesiv, majoritatea speciilor de pești marini și oceanici sunt într-un uriaș declin numeric.
🏛️ Cu ocazia acestui eveniment ecologic, 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 Ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗲𝗹𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶, 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹 - 𝗲𝗱𝘂𝗰𝗮𝘁𝗶𝘃 "𝗠𝗲𝗱𝗶𝘂𝗹 ș𝗶 𝗦ă𝗻ă𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮", 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗶𝗻𝘂ă 𝘀ă 𝗽𝗿𝗼𝗺𝗼𝘃𝗲𝘇𝗲 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻ț𝗮 𝗽𝗮𝘁𝗿𝗶𝗺𝗼𝗻𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗮𝗹, ș𝗶 𝘃ă 𝗮𝗱𝘂𝗰𝗲 î𝗻 𝗮𝘁𝗲𝗻ț𝗶𝗲 𝗼 𝗽𝗶𝗲𝘀ă 𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗮𝗰𝘂𝗹𝗼𝗮𝘀ă 𝗱𝗶𝗻 𝗖𝗼𝗹𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗜𝗵𝘁𝗶𝗼𝗹𝗼𝗴𝗶𝗲.
❗️𝗣𝗘Ș𝗧𝗘𝗟𝗘 𝗩𝗘𝗡𝗧𝗨𝗭Ă - 𝗥𝗲𝗺𝗼𝗿𝗮 𝗿𝗲𝗺𝗼𝗿𝗮 (𝗟𝗶𝗻𝗻𝗮𝗲𝘂𝘀, 𝟭𝟳𝟱𝟴)
(𝗢𝗿𝗱. 𝗣𝗲𝗿𝗰𝗶𝗳𝗼𝗿𝗺𝗲𝘀, 𝗙𝗮𝗺. 𝗘𝗰𝗵𝗲𝗻𝗲𝗶𝗱𝗮𝗲, 𝗢𝗰𝗲𝗮𝗻𝘂𝗹 𝗔𝘁𝗹𝗮𝗻𝘁𝗶𝗰 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱-𝗘𝘀𝘁 - 𝗦𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹 𝗡𝗮𝗺𝗶𝗯𝗶𝗮)
🔎Este un pește care a stârnit curiozitatea cercetătorilor încă de la descoperirea lui, trăiește în apele tropicale până la adâncimea de 300 m, poate duce o existență de înotător liber, dar specialitatea lui particulară este de a însoți diferite specii de rechini, balene, broaște țestoase și pisici de mare, pe care se fixează cu discul falic, prin efect de ventuză, pentru a ajunge în alte zone temperate, lărgindu-și astfel arealul de răspândire.
Acest atașament este realizat printr-o modificare a înotătoarei dorsale, care formează un disc mare de atașare chiar în spatele capului. Discul este alcătuit din membrane viguroase, flexibile, care pot fi ridicate și coborâte pentru a genera fixarea. Când remora se fixează de animal, mușchii săi controlează lamelele pentru a crea un vid puternic. Acest sistem îi permite să reziste la viteze mari de înot și să se desprindă rapid și delicat. Nu este un parazit!!!!În schimb, se hrănește cu copepode parazite și resturi de mâncare de pe tegumentul gazdei, bucurându-se în același timp de protecție împotriva prădătorilor.
Datorită eficienței incredibile, ventuza este studiată intens de ingineri pentru a dezvolta dispozitive medicale și materiale adezive moderne pentru utilizare în mediul acvatic.
❗️În 𝗟𝗶𝘀𝘁𝗮 𝗿𝗼𝘀̦𝗶𝗲 𝗜𝗨𝗖𝗡 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗲 𝗻𝗲𝗽𝗲𝗿𝗶𝗰𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗮̆ (𝗟𝗖)- populațiile lor globale sunt în prezent mari, stabile și sigure. Deși peștii remora nu sunt pescuiți intens, supraviețuirea lor este legată direct de cea a animalelor mari. Dacă populațiile de rechini, balene sau țestoase mari scad dramatic din cauza pescuitului excesiv, remora își pierde mijlocul principal de transport și hrană.
✍️ Material documentar realizat de 𝐝𝐫. 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐥𝐢𝐚 𝐂𝐥𝐚𝐮𝐝𝐢𝐚 𝐆𝐨𝐠𝐚, muzeograf, Secția de Științele Naturii - Muzeul Olteniei.
📸 𝐂𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐭𝐨: 𝐀𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐦𝐚𝐧, referent de specialitate - Secția de Științele Naturii - Muzeul Olteniei și Getty Images.

08/06/2026

𝐈𝐏𝐎𝐒𝐓𝐀𝐙𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐌𝐎𝐓𝐈𝐕𝐔𝐋𝐔𝐈 𝐀𝐕𝐈𝐌𝐎𝐑𝐅 𝐈̂𝐍 𝐏𝐀𝐓𝐑𝐈𝐌𝐎𝐍𝐈𝐔𝐋 𝐓𝐄𝐗𝐓𝐈𝐋. 𝐒𝐈𝐌𝐁𝐎𝐋𝐈𝐒𝐓𝐈𝐂𝐀̆, 𝐓𝐄𝐇𝐍𝐈𝐂𝐀̆ 𝐒̦𝐈 𝐑𝐄𝐙𝐔𝐋𝐓𝐀𝐓𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐂𝐄𝐑𝐂𝐄𝐓𝐀̆𝐑𝐈𝐈 𝐏𝐄 𝐓𝐄𝐑𝐄𝐍

🏛️𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞
♦️𝐌𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐚𝐯𝐢𝐦𝐨𝐫𝐟 (𝑝𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎) în textilele tradiționale românești reprezintă o sinteză între spiritualitatea arhaică și viața omului de zi cu zi.
🔺De la pasărea-suflet și simbolul renașterii (𝑝𝑜𝑟𝑢𝑚𝑏𝑒𝑙𝑢𝑙) până la măiestria zoomorfă (𝑝𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒), aceste reprezentări decodifică o filozofie a legăturii dintre teluric și divin.
✨𝐈̂𝐧 𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐜𝐨𝐯𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐠𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐭𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐩𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐞𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯, 𝐜𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐫𝐭𝐚 𝐨 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆𝐫𝐜𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐦𝐚𝐠𝐢𝐜𝐨-𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱𝐚̆: 𝐏𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐌𝐚̆𝐢𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚̆/ 𝐏𝐚𝐬𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐜𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚, 𝐩𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐚.
✨𝐈̂𝐧 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐞, păsările stilizate (𝑎𝑑𝑒𝑠𝑒𝑎 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑐ℎ𝑒, 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆) reprezentau spiritul strămoșilor sau legătura sacră dintre Cer și Pământ.
🕊️𝐏𝐨𝐫𝐮𝐦𝐛𝐞𝐥𝐮𝐥 („𝑃𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑒𝑎 𝐷𝑢ℎ𝑢𝑙𝑢𝑖“) este simbolul Duhului Sfânt (𝑖̂𝑛 𝑖𝑐𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑛𝑎̆) și mesager al păcii.
🔸Pasărea bicefală, prezentă pe covoarele oltenești și moldovenești, preia atribute solare și de putere, făcând trimitere la dualitate (𝑠𝑎𝑐𝑟𝑢 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑎𝑛, 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡 𝑠̦𝑖 𝑐𝑒𝑟).
🔸𝐂𝐨𝐜𝐨𝐬̦𝐮𝐥, 𝐮𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥 𝐚𝐥 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐢𝐢, 𝐚𝐥 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐢̂𝐧𝐭𝐮𝐧𝐞𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐥 𝐯𝐢𝐠𝐢𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐥 𝐟𝐞𝐫𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢.
🔸𝐑𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐯𝐢𝐦𝐨𝐫𝐟 a impus o geometrizare riguroasă, adaptată la specificul fiecărui tip de țesătură. 𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 „𝑎𝑙𝑒𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖” (𝑝𝑒 𝑖𝑡̦𝑒𝑙𝑒 𝑟𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖) este cel mai des întâlnită în covoarele din Oltenia și Moldova. Liniile curbe ale păsărilor devin forme unghiulare, stilizate prin trepte sau romburi pentru a facilita țesutul cu fire colorate (𝑙𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐).
📌𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐝𝐞𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞 𝐟𝐢𝐫 (𝑝𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑧𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑏𝑢𝑚𝑏𝑎𝑐), întâlnită frecvent în decorarea capetelor de ștergarelor. Aici, siluetele avimorfe (𝑝𝑜𝑡𝑎̂𝑟𝑛𝑖𝑐ℎ𝑖, 𝑝𝑜𝑟𝑢𝑚𝑏𝑒𝑖) sunt redate cu o mai mare finețe și fluiditate prin cusături precum cea „𝑖̂𝑛 𝑐𝑟𝑢𝑐𝑖𝑢𝑙𝑖𝑡̦𝑒” sau „𝑝𝑒 𝑓𝑖𝑟𝑒”.
📌𝐓𝐞𝐡𝐧𝐢𝐜𝐚 „𝑛𝑎̆𝑣𝑎̆𝑑𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖”, joaca dintre urzeală și bătătură permite crearea de alternanțe care sugerează zborul sau aripile stilizate în motive schematice.
🔸Cercetările etnografice efectuate de-a lungul timpului scot în evidență o serie de concluzii relevante.
🔸Transmisia transgenerațională privind studiile pe teren din zonele etnofolclorice confirmă că simbolul „𝑝𝑎̆𝑠𝑎̆𝑟𝑖𝑖-𝑠𝑢𝑓𝑙𝑒𝑡” s-a menținut cel mai bine în memoria femeilor vârstnice și a meșterilor populari care păstrează vechile tipare.
📍În Oltenia, cromatica devine mult mai bogată pe covoare, iar contururile avimorfe interacționează puternic cu motivul „𝐏𝐨𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢𝐞𝐭̦𝐢𝐢”.
🔸La nivelul comunităților rurale, se remarcă tendința de a adapta formele avimorfe tradiționale în funcție de noile materiale și preferințe cromatice, fără a pierde însă „𝑠𝑐ℎ𝑒𝑙𝑒𝑡𝑢𝑙” simbolic arhaic.
📑𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝑑𝑟. 𝐿𝑖𝑣𝑖𝑢 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑎𝑛𝑢, Roxana Mihaela Cernat, muzeografi Muzeul Olteniei, Secția Etnografie.
📸𝐅𝐨𝐭𝐨: Cercetare și documentare teren, 31.05.2026, comuna Gogoșu, Județul Dolj.
📚𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚: Petrescu, Paul, Motive decorative celebre, București, Editura Meridiane, 1971.
Antonescu, Romulus, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, București, 2009.