05/10/2026
𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞. 𝐕𝐫𝐞𝐦𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐮𝐥𝐛𝐮𝐫𝐢 - 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝟏𝟗𝟒𝟐-𝟏𝟗𝟒𝟑
Bătrâna urbe tomitană a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în anii cumplitei conflagraţii mondiale suferind numeroase distrugeri şi pierderi de vieţi omeneşti. Modernul oraş Constanţa, o perlă turistică a Europei în epoca interbelică, a devenit începând din 1942 un punct strategic militar deosebit de important. Viaţa sa a avut mult de suferit pe toate planurile (economic, social, cultural etc.), urbea a cunoscut ocupaţii străine şi atacuri devastatoare... Faţa sa, altădată atât de frumoasă, a fost mutilată, clădirile impozante i-au fost distruse, iar populaţia, decimată. Din 22 iunie 1941, după ce mareșalul Antonescu a dat ordinul „Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul!”, România, aliată a Germaniei Naziste şi implicată în război din dorinţa de a elibera Basarabia şi Bucovina de Nord, a devenit ţinta bombardamentelor ruseşti. Una dintre ţintele preferate ale Rusiei sovietice a fost evident Constanţa, a cărei importanţă era deosebită datorită portului său. În ciuda tuturor problemelor şi distrugerilor, viaţa la Constanţa a continuat, iar oamenii urbei au rămas fermi pe poziţii, continuând să lupte pentru salvarea oraşului. Informaţii oficiale extrem de preţioase ne spun povestea Constanţei în anii 1942-1943 şi ne ajută să reconstituim imaginea sa din acea perioadă.
Un document extrem de important în acest sens este darea de seamă din 1943, practic un raport întocmit de primarul municipiului Constanţa, colonelul N. Oprescu, pentru perioada 1 aprilie 1942-1 aprilie 1943. Din acesta aflăm date legate de problemele administrative, economice şi sociale, pe care le întâmpinau în acele timpuri autorităţile locale. Se muncea intens, într-o epocă în care resursele economice ale Dobrogei şi ale întregii Românii erau aprig exploatate, iar multe dintre aceste bunuri ajungeau la armata aliată, Germania nazistă. Darea de seamă a primarului Oprescu ne relevă faptul că autorităţile locale au efectuat controale la 174 de întreprinderi industriale şi comerciale, care aveau împreună un număr total de 4.346 de salariaţi. Durata muncii era de 8, maximum 10 ore pe zi, la micile ateliere şi de 10-12 ore la întreprinderile cu comenzi urgenţe, pentru MAN. S-au inspectat 294 de ateliere de ucenici şi în urma verificării s-a constatat că aceştia erau, în general, bine trataţi. Zilnic erau controlate şi toate cele 34 de brutării de pe teritoriul municipiului, căci pâinea era un produs indispensabil. În urma controalelor, statul a aplicat şi numeroase amenzi, trimiţând în judecată 1.142 de persoane care comiseseră contravenţii economice, încălcând prevederi penale, legea administraţiei, legea sanitară sau pe cea a comerţului ambulant.
Au fost inspectate cantine ce ţineau de societăţi petroliere precum Concordia, Rom-An, Columbia, Astra Română, dar şi cantina Muncitorilor din Port, cea a Șantierului Naval, Cantina Căminului Domniţa Ileana şi cea de la Serviciul Salubrităţii. Scopul acestor controale era acela de a vedea dacă mâncarea oferită acolo era de bună calitate şi servită în condiţii legale de igienă.
Constanţa fusese grav avariată în timpul bombardamentelor din vara lui 1941. Din acest motiv, un an mai târziu, Primăria dispune dărâmarea clădirilor grav avariate, iar înlăturarea acestor ruine moderne sunt un prim pas făcut pentru reînfrumuseţarea oraşului.
În plin război, asistenţa socială este un domeniu extrem de important. Unul din forurile implicate la nivel local în astfel de acţiuni era Comitetul Municipal de Patronaj. Acesta, în perioada 1942-1943, a acordat pentru locuitorii Constanţei ajutoare în valoare totală de 3.886.452 lei, 1,8 milioane din această sumă reprezentând numerar, iar restul, îmbrăcăminte şi alimente. Acelaşi Comitet Municipal a asistat şi sprijinit 1.772 de familii din municipiu. De asemenea, erau date alimente pentru funcţionarea a 13 cantine şcolare, zilnic oferindu-se gratuit masă pentru 1.400 de copii. Un instrument extrem de util în acţiunea de sprijinire a populaţiei de către acest Comitet Municipal de Patronaj era cel al colectelor pentru asistaţi. În urma colectelor s-au adunat 6.168.721 de lei, din care, 4,1 milioane erau în numerar, iar restul în efecte.
În anii 1942-1943 multe dintre importantele evenimente culturale, religioase, sociale şi literare se desfăşurau la Căminul Cultural al municipiului. Bombardamentele din 1941 distruseseră localul bibliotecii şi pinacotecii municipiului. Cărţile şi tablourile salvate au fost adăpostite într-una din sălile Cazinoului Municipal. În ciuda vremurilor tulburi, constănţenii nu uitau să se bucure de o lectură bună sau de admirarea unui tablou de înaltă calitate artistică. Astfel, vizitatorii şi licitatorii au avut acces la biblioteca de la Cazino, în tot cursul anului 1942...
Erau vremuri tulburi, dar viața continua în milenara urbe a Tomisului, ajunsă acum, în timpuri moderne, să cunoască fața hidoasă a celei mai teribile conflagrații mondiale. Din punctul de vedere al stării demografice, între 1 aprilie 1942 și 1 aprilie 1943 (perioada de referință în darea de seamă a primarului N. Oprescu), în municipiul Constanța s-au înregistrat 1.371 de nașteri, 721 dintre noii născuți fiind de s*x feminin. S-au consemnat 1.143 de decese, 382 de copii murind din diverse cauze.
Constanța spera ca războiul să se încheie cât mai repede, iar locuitorii visau la un viitor liniștit și prosper. Tinerii își întemeiau familii având acest normal deziderat. S-au înregistrat astfel 763 de căsătorii, șase dintre acestea fiind efectuate prin procură. S-au consemnat și 116 divorțuri. Într-o perioadă în care, din cauza războiului, populația se confrunta cu mari lipsuri economice, starea sanitară era implicit una dintre marile probleme ale societății. Lipsa cadrelor medicale specializate (majoritatea aflate pe front), lipsa medicamentelor și nevaccinarea în rândul populației erau de asemenea alți factori ce conduceau la apariția a numeroase boli. Astfel, în perioada 1942-1943 sunt înregistrate foarte multe cazuri noi de tuse convulsivă, nu mai puțin de 148, 37 de cazuri noi de rujeolă (rugeolă), 28 de oreion (oreillon), 25 de scarlatină, 17 de varicelă, 14 de febră tifoidă, 18 de iripizel (eripizel - infecție bacteriană a pielii, numită popular brâncă).
De la 1 aprilie 1942 și până pe 31 martie 1943, administrația locală, prin instituțiile abilitate, a avut grijă să acorde asistență unui număr de 1.772 de familii, care aveau în componență 5.765 de persoane asistate. Dintre acestea enumerăm: 36 de văduve de război, 35 de invalizi de război, 475 de familii sărace de mobilizați, 461 de văduve nevoiașe, 38 de infirmi, 157 de bătrâni nevoiași, 426 de persoane de s*x feminin supuse protecției materne infantile, 184 de familii asistate medical, etc. Doar în 1942, pentru ajutorarea persoanelor sărmane din municipiu, s-au efectuat colecte publice și donații rezultând un numerar total de 4.168.721 lei și efecte în valoare de 2 milioane lei.
Aceste date statistice ne ajută să înțelegem realitatea acelor vremuri. Populația a rezistat, în ciuda tuturor problemelor. Războiul a continuat încă doi ani, dar sfârșitul său avea să aducă alți nori negri...
𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 - 𝑽𝑰𝑵𝑶𝑳 – 𝑫𝒓. 𝑨. 𝑼𝒓𝒃𝒆𝒂𝒏𝒖 – 𝑪𝒆𝒍 𝒎𝒂𝒊 𝒆𝒇𝒊𝒄𝒂𝒄𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒑𝒂𝒓𝒂𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒐𝒑𝒓𝒊𝒓𝒆𝒂 𝒇𝒊𝒓𝒃𝒆𝒓𝒊𝒊 𝒎𝒖𝒔𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊. 𝑷𝒓𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊𝒓𝒆𝒂 𝒃𝒐𝒍𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒗𝒊𝒏𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒔̗𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒓𝒗𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒍𝒖𝒊. 𝑷𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒍 𝒖𝒏𝒖𝒊 𝒃𝒐𝒓𝒄𝒂𝒏 𝑽𝒊𝒏𝒐𝒍 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒍𝒆𝒊 95 𝒔̗𝒊 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒔𝒖𝒇𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 1000 𝒅𝒆 𝒍𝒊𝒕𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒎𝒖𝒔𝒕 𝒅𝒖𝒍𝒄𝒆. 𝑹𝒆𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕𝒂𝒏𝒕 𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒍 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑫𝒐𝒃𝒓𝒐𝒈𝒆𝒂 – 𝑬. 𝑭𝒍𝒂𝒎𝒂𝒓𝒐𝒑𝒐𝒍. 𝑺𝒕𝒓𝒂𝒅𝒂 𝑻𝒓𝒂𝒊𝒂𝒏 𝒏𝒐.11. (1927)
Sursa foto: Biblioteca Națională Digitală
https://minac.ro/5-octombrie-vremuri-tulburi-constanta-in-anii-1942-1943/
