Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Piața Ovidiu, Constanta (2026)

13/06/2026

Atelierele creative organizate la Atelierul Gânditorului și Centrul Hamangia - Muzeul "Axiopolis" Cernavodă au transformat ziua de sâmbătă, 13 iunie 2026, într-o veritabilă întâlnire cu universul fascinant al preistoriei. Într-o atmosferă plină de curiozitate și entuziasm, copiii și tinerii participanți au descoperit patrimoniul culturii Hamangia prin lectură, joc, creație artistică și activități interactive. De la modelajul în lut și pictura pe pânză până la provocările arheologice din groapa cu nisip și tururile ghidate dedicate celebrului cuplu statuar „Gânditorul și Femeia șezând”, fiecare atelier a oferit ocazia unei apropieri autentice de trecut. Prin implicarea specialiștilor muzeului, patrimoniul arheologic a prins viață, devenind pentru cei prezenți o sursă de cunoaștere, inspirație și bucurie.

13/06/2026

✨ INSTANTANEE de la workshop „Dialog cu arheologia” ✨

Cercetător dr. Constantin Băjenaru, unul dintre cei mai experimentați arheologi din Dobrogea, le-a dezvăluit tinerilor de la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din tainele și frumusețea profesiei pe care o practică de peste trei decenii.

Activitatea s-a desfășurat în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei, organizate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

13/06/2026

Zeci de copii au luat parte, în dimineața zilei de sâmbătă, 13 iunie 2026, la activitățile organizate de Zilele Europene ale Arheologiei la Cetatea Carsium de la Hârșova. Cei mici au modelat lutul, au colorat reproduceri de vase din epoca greacă și romană, iar cei mai pricepuți și-au demonstrat măiestria în desen tematic după elemente de arhitectură antice.

Programul zilei a inclus și prezentarea rezultatelor cercetărilor arheologice desfășurate în necropolele de la Carsium de către prof. Constantin Nicolae, precum și două tururi ghidate: unul dedicat elevilor și celălalt unui grup de turiști din județul Galați, venit să descopere istoria cetății.

Ziua a fost marcată și de câteva momente cu adevărat speciale. Un patruped al străzii și-a găsit o familie și a primit numele „Dop”, iar Ștefan, un vizitator care tocmai a încheiat clasa a II-a, a scris pentru prima dată în Cartea de Onoare a cetății, sub privirile mândre ale surioarei sale mai mici. Cu emoția specifică vârstei, și-a imaginat că, peste ani, va reveni la Carsium împreună cu propriii copii și le va arăta rândurile așternute astăzi.

De asemenea, unul dintre voluntarii care ne sprijină constant și-a continuat activitatea de întreținere a aleilor de vizitare, contribuind la la păstrarea unui spațiu primitor pentru toți oaspeții noștri, iar pentru aceasta îi mulțumim cu căldură.
Pe tot parcursul zilei, vizitatorii beneficiază de acces gratuit și de tururi ghidate la cetate.

13/06/2026

✨️ În decorul spectaculos al Edificiului Roman cu Mozaic, printre zidurile încărcate de memorie ale vechiului Tomis, workshop-ul „Dialog cu arheologia” a oferit participanților o experiență cu adevărat aparte.
✨️ Sub impresionantele bolți ale încăperilor care, în urmă cu secole, adăposteau mărfurile sosite în portul antic, elevii Colegiului Național de Arte „Regina Maria” au aflat despre responsabilitățile, provocările și satisfacțiile profesiei de arheolog de la dr. Constantin Băjenaru, unul dintre cei mai experimentați specialiști în domeniu. Sub îndrumarea arheologilor de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, copiii și tinerii prezenți au descoperit parcursul fascinant al cercetării arheologice, de la primele etape ale unei săpături până la interpretarea vestigiilor care recompun poveștile trecutului.

Programul manifestărilor organizate de Zilele Europene ale Arheologiei:

https://minac.ro/zilele-europene-ale-arheologiei-la-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta/

Colegiul Național de Arte "Regina Maria" Constanța - pagina oficială

13/06/2026

✨ ️Bolțile Edificiului Roman cu Mozaic, unde timpul și-a pus amprenta în piatră, găzduiesc expoziția "Vestigii", care a deschis o fereastră către imaginația și talentul elevilor secțiilor de volumetrie din cadrul Colegiului Național de Arte "Regina Maria" Constanța.

✨ ️Elevii expozanți au fost coordonați de profesorii Crinela Popescu, Marcel Grigore, Claudia Cernagor și Aurelian Busuioc.

✨️ Vernisajul s-a desfășurat în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei, organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

https://minac.ro/zilele-europene-ale-arheologiei-la-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta/

Colegiul Național de Arte "Regina Maria" Constanța - pagina oficială

13/06/2026

𝟏𝟑 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 - 𝐋𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐧𝐝𝐚...

Acest calendar și-a propus ca în fiecare zi să cuprindă câte o filă din istoria orașului Constanța, să prezinte evenimente reale, personalități ale așezării sau artefacte deosebite ale extrem de bogatului patrimoniu cultural. Istoria unui oraș are însă și mai mult farmec atunci când este dublată de legende străvechi, în măsură să-i dea culoare. De aceea, ne-am decis ca astăzi să prezentăm mitul fondator al cetății Tomis, legenda care ne vorbește despre originea numelui antic.
Povestea spune că acum mii de ani, de pe meleagurile vechii Elade au plecat la bordul corabiei Argo cei mai de seamă eroi, Argonauții, conduși de prințul Iason. Misiunea lor: să fure Lâna de Aur, aflată într-un regat nordic numit Colchida. Grecii au avut parte de o călătorie plină de peripeții. Au ajuns în Pontul Euxin (Marea Ospitalieră), apoi în regatul Colchidei, identificat undeva în vestul Mării Negre, pe teritoriul Georgiei de astăzi. Din țara regelui Aetes (Uliul) și după numeroase primejdii, cu ajutorul frumoasei prințese Medeea, grecii au furat Lâna de Aur a străvechiului berbec înaripat și au pornit apoi spre casă. Medeea și fratele ei, prințul Absyrtos, îi însoțeau...
Prădat de comoară și rămas fără doi dintre copiii săi, regele Aetes a pornit în urmărirea grecilor. A fost foarte aproape să îi ajungă, dar atunci, Medeea, îndrăgostită de Iason, a pus la cale un plan diabolic. I-a convins pe eleni să îl omoare pe micul prinț Absyrtos, să îl taie în bucăți și aceste bucăți să le arunce în mare. Planul diabolic a reușit: Profund îndurerat, tatăl Aetes s-a oprit din urmărire, a strâns rămăsițele nefericitului său copil și a înălțat un rug funerar pe țărmul unei țări necunoscute. Grecii au profitat de moment și au reușit să fugă spre patria Elada, fără a mai p**ea fi prinși vreodată
Se spune că ritualul incinerării lui Absirtos a fost îndeplinit pe o limbă subțire de pământ, care se aventura în apele mării. Tomei, în greaca veche, se traduce drept despicătură, bucată, tăietură sau după unii lingviști, lamă de cuțit. Mitul ne-a parvenit grație scriitorilor antici. Însuși Ovidiu, poetul exilat la Tomis în urmă cu două milenii a scris rândurile:
„Miletul își trimise colonii într-acoace/Și ei descălecară aice, între geți/Dar locul are-un nume mai vechi decât orașul/I-l dete, așa se zice, Absirt, când fu ucis/Când impia Medeea fugi de-al său părinte/Pe vasul după sfatul Minervei făurit... Obrazul ei pălește și iute a încremenit/Pierdută sunt, își zice/Dar tot am să-l întîrzii cu viclenia mea./ Și căutând în juru-i să vadă ce să facă/ Deodată dă cu ochii de fratele Absirt/Și cm îl vede, îndată și strigă: Biruit-am/Căci moartea lui acuma va fi scăparea mea/Ea pieptul i-l străpunge cu sabia și apoi/ Îi sfârtecă și trupul.../De-atunci, îi zice Tomis acestui loc fiindcă/O soră pe-al său frate aice l-a tăiat.”
(Publius Ovidius Naso, Tristele, Scrisori din Pont, traducere-Teodot Naum, ediție bilingvă îngrijită de Livia Buzoianu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2013, Tristia IX, p.197-198)
Promontoriul unde regele Aetes și-a incinerat fiul, este, spune legenda, chiar Peninsula, zona veche a orașului nostru. Evident, dacă vei întreba un specialist, acesta îți va spune că mitul Argonauților și al Lânei de Aur nu are nicio bază reală. Tot ei vor afirma că numele de Tomis vine de la o realitate pur geografică: grecii din Milet au întemeiat orașul în sec.VI î.H. pe un promontoriu ascuțit, care intră în apele Pontului Euxin asemenea unei lame. Această Peninsulă a fost mereu inima urbei, fie că aceasta s-a numit Tomi, Tomis, Constanția, Kiustenge, Kostence și într-un final Constanța. Iason, Medeea și argonauții au scăpat și au ajuns în Elada lor. Sacrificarea lui Absyrtos a intrat în legendă și odată cu ea, și locul unde s-a petrecut fapta... În legendă a intrat și Locul Sacrificiului...
Povestea s-a încheiat. Istoria unui oraș era însă abia la început...

Reclama zilei – Hotel Central, strada Traian colț cu Vasile Alecsandri. Propietatea Frangopol. Hotel modern cu tot confortul, situat în centrul orașului și în fața gărei. Electricitate, apă în continu, curățenie exemplară și liniște desăvârșită. Hotel absolut familiar. Prețuri moderate. (1924)

Sursă foto: The Golden Fleece - Herbert James Draper, https://artuk.org/discover/artworks/the-golden-fleece-23299, Bradford Museums, Galleries & Heritage

https://minac.ro/13-iunie-la-inceput-a-fost-legenda/

12/06/2026

✨ Șarpele Glykon, piesă emblematică din patrimoniul antic al Dobrogei și una dintre cele mai valoroase artefacte aflate în colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, este expus pentru prima dată într-o expoziție națională.

✨ Acesta poate fi admirat în cadrul proiectului expozițional „Muzeul Muzeelor”, organizat de Muzeul Național de Artă al României.

✨ Vă invităm să descoperiți această impresionantă mărturie a trecutului antic sub cupola fostului Palat Regal, până la 4 octombrie 2026.

https://minac.ro/sarpele-glykon-piesa-emblematica-a-patrimoniului-antic-dobrogean-in-expozitia-muzeul-muzeelor-de-la-mnar/

12/06/2026

𝐙𝐈𝐋𝐄𝐋𝐄 𝐄𝐔𝐑𝐎𝐏𝐄𝐍𝐄 𝐀𝐋𝐄 𝐀𝐑𝐇𝐄𝐎𝐋𝐎𝐆𝐈𝐄𝐈. 𝐎 𝐳𝐢 𝐜𝐮 𝐳𝐚̂𝐦𝐛𝐞𝐭𝐞, 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̗𝐭𝐢 𝐬̗𝐢 𝐩𝐚𝐬̗𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢

Momente pline de căldură, joacă și lumină la 𝗔𝘁𝗲𝗹𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗚𝗮̂𝗻𝗱𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝘀̗𝗶 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗛𝗮𝗺𝗮𝗻𝗴𝗶𝗮 – 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 „𝗔𝘅𝗶𝗼𝗽𝗼𝗹𝗶𝘀❞. Zilele Europene ale Arheologiei au adus la Cernavodă vernisajul expoziției „𝑭𝒓𝒂𝒈𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝑮𝒂̂𝒏𝒅𝒊𝒕𝒐𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊❞, organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Primăria Cernavodă.

Într-o atmosferă animată de entuziasmul copiilor, elevii claselor a II-a și a IV-a de la Școala Gimnazială Nr. 4 „Mircea Eliade” Cernavodă au explorat lumea neoliticului, fiind curioși să afle mai multe despre oamenii care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu mii de ani, precum și despre impresionanta cultură Hamangia. Au privit îndeaproape imaginile și documentele reunite în expoziție, au vizitat Centrul Hamangia și au descoperit povestea fascinantă a celebrului cuplu statuar „Gânditorul și Femeia șezând”.

Între jocuri și momente petrecute în cadrul „Bibliotecii Gânditorului”, ziua a căpătat farmecul unei călătorii în timp.

Mai multe informații despre programul manifestărilor cuprinse în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei sunt disponibile pe site-ul muzeului: https://minac.ro/zilele-europene-ale-arheologiei-la-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta/

12/06/2026

𝐌𝐚̂𝐢𝐧𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢: 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐌𝐈𝐍𝐀𝐂

Într-o atmosferă plină de râsete, culoare și curiozitate, copiii de la 𝐒̗𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐆𝐢𝐦𝐧𝐚𝐳𝐢𝐚𝐥𝐚̆ „𝐕𝐢𝐜𝐞𝐚𝐦𝐢𝐫𝐚𝐥 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐌𝐮𝐫𝐠𝐞𝐬𝐜𝐮❞ 𝐝𝐢𝐧 𝐕𝐚𝐥𝐮 𝐥𝐮𝐢 𝐓𝐫𝐚𝐢𝐚𝐧 au pășit, pentru câteva ore, în fascinanta lume a arheologiei, la atelierele creative „𝑫𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒆𝒊 𝒊̂𝒏 𝒍𝒖𝒎𝒆𝒂 𝒄𝒐𝒑𝒊𝒊𝒍𝒐𝒓❞, desfășurate la sediul 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚. Înainte de a deveni mici creatori, ei au descoperit ce înseamnă munca arheologilor și cm vestigiile scoase la lumină ne ajută să înțelegem poveștile oamenilor care au trăit odinioară pe aceste meleaguri.

Atelierele creative au transformat patrimoniul dobrogean într-o sursă de inspirație și joacă. Participanții au reconstituit amfore antice din puzzle-uri, au recreat aedicula dedicată zeiței Nemesis prin tehnica colajului, au realizat din ipsos reprezentări ale celebrului Șarpe Glykon și au modelat în lut obiecte inspirate de descoperirile arheologice.

Experiența a fost completată de vizionarea unor secvențe din filmele de reconstituire istorică dedicate Cetății Capidava și Complexului Muzeal Tropaeum Traiani - Adamclisi, care au adus mai aproape universul roman. Au fost câteva ore în care istoria, creativitatea și entuziasmul copiilor s-au întâlnit, demonstrând că demonstrând că istoria prinde cel mai frumos contur atunci când este descoperită prin joacă, imaginație și bucuria sinceră a copilăriei.

Programul complet al manifestărilor organizate în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei este disponibil pe pagina web a muzeului: https://minac.ro/zilele-europene-ale-arheologiei-la-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie-constanta/

12/06/2026

𝟏𝟐 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 – 𝐎 𝐩𝐥𝐚𝐣𝐚̆ 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐮𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐜𝐚𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐢𝐮𝐛𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐛𝐚̆𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞

În vara anului 1927, pentru mulți dintre constănțeni o deplasare la plajă în Mamaia era un adevărat lux. Drumul dura două ore, iar un bilet de tren costa 30 de lei, după cm aflăm din amplul articol publicat în ediția din 12 iunie a ziarului „Dobrogea Jună”, intitulat „𝑩𝒂̆𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒎𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒊𝒏 𝒐𝒓𝒂𝒔̗❞.

Doritori de o baie în mare erau numeroși, însă cei mai mulți căutau un loc în apropiere, unde „să-și facă baia zilnică la repezeală, fie dimineața înainte de a merge la ocupațiune, fie în timpul prânzului și mai ales pe un preț derizoriu”. În acest context, vicepreședintele Asociației Comercianților de Cereale, I. Xantopol, descris drept „un distins cetățean al orașului nostru”, a propus amenajarea unei plaje în oraș, destinate, pe timpul verii, negustorilor și funcționarilor locali. Cea mai potrivită opțiune era considerată plaja Duduia – actuala zonă a portului turistic Tomis, cunoscut odinioară sub numele de Golful Pescarilor sau Golful Delfinilor.

Redăm, în rândurile următoare, situația plajei Duduia așa cm este descrisă în articolul menționat, text care păstrează autenticitatea faptelor relatate, precum și culoarea și expresivitatea limbajului gazetăresc interbelic:

„Dintre acestea cea mai accesibilă este plaja „Duduia”, unde și anul trecut au fost instalate cabine, iar locul de baie era așa de îngrijit încât îți făcea plăcere să vii acolo. Astăzi nu ai în oraș decât plaja „Trei papuci”, departe de Tataia – plaje la care cu greu ar p**ea scoborâ și urca chiar un alpinist încercat. Coborâșul mai merge, dar urcușul este ceva aproape imposibil de realizat.

Edilii noștri, cari au dat dovadă că poartă o dragoste deosebită pentru interesele publice ale cetățenilor, au priceput această lacună și au hotărât ca banda de pescari ce s-a aciuat la Duduia să fie evacuată. D. ajutor de primar Rizescu – mai activ – a și procedat la dărâmarea barăcilor (boala lui) pe care fără autorizarea nimănui, pescarii le construiseră acolo. Până aici toate bune și mai ales hotărârea municipiului pentru care nu găsim cuvinte de laudă mai ales că izgonindu-se de acolo pescarii, s-ar fi asanat cartierul întreg, care astăzi p**e de la distanță, constituind un indescriptibil focar de infecție pentru că tot malul mărei din acest loc, atât de curat vara trecută, a fost din nou transformat în rampă de gunoi. Banda de vagabonzi și pescari, care s-a instalat acolo, fără să întrebe pe nimeni, nu vrea să respecte hotărârea comunei. Ei nu vor să părăsească plaja (care este proprietatea municipiului) pentru că acea plaje fiind sitută în spatele restaurantelor din centru, transportul peștelui se poate face ușor pe ascuns, parcurgându-se un drum scurt și trăgându-se chiulul statului.

Am căutat să pătrund care este motivul ce face pe pescari să se încăpățâneze a se răsvrâi contra deciziei comunale și am aflat că cei ce-i îndeamnă la această răsvrâtire sunt chiar funcționarii de la revizoratul pescarilor, slujbași cari cred că au și ei interese comune cu pescarii contrabandiști.

Ori cari ar fi interesele cinstite sau necinstite ale pescarilor și protectorilor lor dubioși, nevoile higienice ale populațiunei unui întreg oraș nu trebuie să fie neglijate tocmai de cei ce au menirea de a le proetja și în numele acestei populațiuni cerem să se redea scăldătorilor plaja „Duduia”, pe care pescarii au ocupat-o fără nici un drept”.

𝗥𝗲𝗰𝗹𝗮𝗺𝗮 𝘇𝗶𝗹𝗲𝗶: „𝗢𝗰𝗵𝗲𝗹𝗮𝗿𝗶 𝗱𝗲 𝘀𝗼𝗮𝗿𝗲 – 𝗡𝘂 𝗰𝘂𝗺𝗽𝗮̆𝗿𝗮𝘁̗𝗶 𝗼𝗿𝗶 𝗰𝗲 𝗳𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝗼𝗰𝗵𝗲𝗹𝗮𝗿𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘁𝗿𝗶𝗰𝗮̆ 𝘃𝗲𝗱𝗲𝗿𝗲𝗮, 𝗰𝗶 𝗻𝘂𝗺𝗮𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗮𝗰𝗲𝗶𝗮 𝗰𝗲𝗻𝘁𝗿𝗮𝘁̗𝗶 𝘀̗𝗶 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗿𝗼𝗹𝗮𝘁̗𝗶 𝗹𝗮 𝗳𝗮𝗯𝗿𝗶𝗰𝗮 𝗱𝗲 𝗼𝗰𝗵𝗲𝗹𝗮𝗿𝗶 𝗣. 𝗦̗𝗮𝗽𝗶𝗿𝗮 – 𝗙𝘂𝗿𝗻𝗶𝘀𝗼𝗿 𝗮𝗹 𝗖𝘂𝗿𝘁̗𝗲𝗶 𝗥𝗲𝗴𝗮𝗹𝗲❞.

Sursa foto: Plajă din orașul Constanța - Biblioteca Națională Digitală

https://minac.ro/12-iunie-o-plaja-disputata-intre-pescari-si-iubitorii-bailor-de-mare/

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

13/06/2026

13/06/2026

13/06/2026

13/06/2026

13/06/2026

13/06/2026

12/06/2026

12/06/2026

12/06/2026

12/06/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Museum

Shortcuts

Share

Category