Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Piața Ovidiu, Constanta (2026)

18/08/2026

𝐑𝐞𝐯𝐢𝐬𝐭𝐚 „𝐀𝐧𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐢❞ – 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐚̆

O tradiție începută în urmă cu mai bine de un secol își găsește, în 2026, o nouă confirmare. În urma procedurii de evaluare desfășurate de Consiliul Național al Cercetării Științifice, revista „Analele Dobrogei” a fost clasată, în luna august 2026, în categoria C a publicațiilor din domeniul Istorie și studii culturale. Este o recunoaștere care se adaugă unui parcurs editorial îndelungat și unei contribuții considerabile la cercetarea și valorificarea istoriei și culturii spațiului dobrogean.

Revista „Analele Dobrogei” a apărut pentru prima dată în anul 1920, la inițiativa geografului și scriitorului Constantin Brătescu și a publicistului Ioan N. Roman. În primăvara acelui an, un grup de intelectuali constănțeni – profesori, magistrați, avocați, ingineri și medici – punea bazele Societății Culturale Dobrogene, al cărei program urmărea „studiul științific al trecutului și prezentului Dobrogei”. Printre obiectivele sale se numărau editarea unei reviste, organizarea de conferințe, înființarea unei biblioteci și, în egală măsură, „fondarea unui muzeu regional dobrogean”. Revista și muzeul au devenit, astfel, componente ale aceluiași proiect cultural, construit în jurul dorinței de a păstra, cerceta și valorifica patrimoniul Dobrogei.

Încă din primele decenii de apariție, „Analele Dobrogei” s-a afirmat ca un spațiu al cercetării interdisciplinare, reunind contribuții de istorie, arheologie, geografie, geologie, statistică, literatură și alte domenii. Printre momentele sale de referință se numără volumul aniversar din 1928, dedicat Semicentenarului Independenței și al Unirii Dobrogei cu România, intitulat „1878-1928. Dobrogea. Cincizeci de ani de vieață românească”, lucrare considerată până în prezent o monumentală monografie dedicată Dobrogei.

Prestigiul construit de revistă în timp se leagă și de personalitățile care i-au fost alături. La reluarea apariției sale, în 1995, Colegiul de redacție era alcătuit din Adrian Rădulescu, Doina Păuleanu, Enache Puiu, Octavian Georgescu, Actuan Murat și Gavrilă Simion, nume sonore ale culturii și cercetării dobrogene.

Din 2019, odată cu lansarea celei de-a treia serii, revista și-a asumat mai ferm deschiderea către spațiul sud-est european, sub coordonarea Consiliului Științific care reunește specialiști din România, Italia, Turcia și Bulgaria, între care Ioan-Aurel Pop, Constantin Ardeleanu, Ovidiu Cristea, Alberto Basciani, Alp Yücel Kaya, Krassimira Mutafova și Ivan Roussev. Componența sa internațională reflectă preocuparea pentru conectarea cercetării dobrogene la dezbaterile academice din această zonă a Europei.
În prezent, echipa editorială reunește specialiști ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, între care redactorul-șef, dr. Delia Roxana Cornea, și directorul revistei, dr. Aurel Mototolea, alături de specialiști ai Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, respectiv conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, editor. Apariția anuală a revistei este sprijinită și de activitatea întregului Colegiu de redacție, format din dr. Sorin Marcel Colesniuc, dr. Lavinia Dacia Dumitrașcu, dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, conf. univ. dr. Florin Anghel și dr. Constantin Cheramidoglu.

Prin activitatea sa de peste un secol, revista „Analele Dobrogei” a devenit un reper pentru studiul spațiului dobrogean, reunind generații de istorici și cercetători preocupați de recuperarea, înțelegerea și valorificarea trecutului acestei provincii. Evaluarea realizată de Consiliul Național al Cercetării Științifice marchează un nou moment important pentru publicație și îi consolidează prestigiul în mediul academic românesc.

Revista „Analele Dobrogei” poate fi consultată pe site-ul https://analeledobrogei.ro/

18/08/2026

✨ Până pe 4 octombrie, vă invităm să vizitați expoziția „Muzeul Muzeelor” la Muzeul Național de Artă al României și să vă întâlniți cu unul dintre cele mai fascinante exponate ale patrimoniului constănțean: celebrul Șarpe Glykon. ✨

18/08/2026

𝟏𝟖 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 - 𝐈𝐨𝐧 𝐈𝐨𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚𝐝, 𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐬̗𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟖𝟓𝟎

Revoluționar pașoptist, agronom, economist, savant și scriitor de seamă, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) a lăsat posterității pagini extrem de importante cu privire la Dobrogea, așa cm arăta tărâmul dintre Dunăre și Mare la jumătatea secolului al XIX-lea. După înăbușirea Revoluției de la 1848 din Țările Române, Ion Ionescu de la Brad a fost exilat în Turcia, unde a rămas timp de opt ani și patru luni. În acest timp, el s-a consacrat preocupărilor științifice, a fost expert și consilier imperial pe probleme de agricultură și a scris lucrări extrem de importante în domeniu. A putut vizita Dobrogea, timp de trei luni și jumătate, pământul udat de apele Pontului și de cele ale Mării Negre fiind încă, în acea vreme, parte a Imperiului Otoman.

Rezultatul călătoriei sale dobrogene este bine-știut: a publicat în 1850, la Constantinopole, lucrarea „Excursion agricole dans la Dobrudja“, în care oferă numeroase informații despre viața și realitățile provinciei. De la Brad rămăsese însă, în ciuda exilului, un patriot desăvârșit, care credea în visul că, într-o bună zi, toate pământurile în care se vorbește românește vor fi părți componente ale unei singure țări, independente și suverane. De aceea, în materialul de astăzi ne vom concentra asupra unui text mai puțin cunoscut, publicat în 1855, în revista ieșeană „România literară“, nr. 2, sub titlul „Românii din Dobrogia“. Aici, el reia unele idei deja publicate în lucrarea „Excursion agricole...”, dar pune mai puțin accentul pe realitățile agricole ale provinciei, și mai mult, în premieră, pe românitatea acestui teritoriu. Astfel, el scoate în evidență elementul românesc, prezintă situația românilor ce trăiesc în Dobrogea și le comunică românilor din Moldova (prin intermediul slovei și indirect) că o viitoare unire a Dobrogei cu Moldova și Țara Românească ar fi extrem de benefică pentru ambele „țări” despărțite de tulburările istoriei. Scrie Ion Ionescu de la Brad următoarele: „De la mare la Dunăre și pe malul ei până la Silistra, punctul unde m-am oprit cu călătoria mea, se află șeapte-zeci și unul de sate românești. Românii sunt așezați la poalele codrilor și pe malul apelor, căci lor le place umbra de codru verde și răcoarea de apă limpede, la alt loc să nu-i cauți, că nu-i găsești...

Statistica arătătoare de numărul sufletelor și de averea celor 3650 de familii de români este următoarea: 4603 bărbați, 4728 de femei, 6789 băieți, 8637 fete, 1800 juni feciori, 1744 fete mari. Aceștia au o avere în vite, în miere și oloiu (n.a. ulei), ce se poate estima la 15 milioane 410 mi și 5 sute de lei...(n.a. și trage imediat o concluzie...), căci în îmbelșugare se înmulțesc oamenii”.
Ion Ionescu de la Brad scrie că Dobrogea este „cea mai curioasă adunătură de neamuri deosebite”, unde însă românii și turcii împreună „figurează mai mult de jumătate”, având ambele neamuri peste 15.000 de familii, în timp ce restul națiilor conlocuitoare (toate împreună) totalizează un număr similar. Autorul explică faptul că românul dobrogean o duce foarte bine din punct de vedere economic, deși se află sub stăpânire otomană, și prezintă și motivul acestei îmbelșugări: "Deși nu este mai roditoare ca Moldova, însă în privirea îndemânării negoțului, Dobrogea este cu mult mai favorită decât dânsa: de o parte Dunărea și de alta Marea Neagră formând pentru o țeară așa de mică - o mare întindere de țermuri... În adevăr, românul în Dobrogia este într-o prosperitate de care niciun țeran de pe fața pământului nu se bucură.

Cifrele statistice ne sunt o dovadă materială că starea țăranului român din Dobrogia, în alăturare chiar cu cea a românilor din Țările Române se poate socoti ca agiunsă la cel mai înalt grad de înflorire".

El povestește că ei, românii dobrogeni, își apără cu îndârjire limba, portul și obiceiurile. Mai mult, el scrie că, într-un sat, românii au adus un dascăl răpit din Muntenia, pe care l-au obligat să stea cu ei pentru a-i învăța carte pe copii. Răpirea era se pare una dulce pentru dascăl, care, potrivit autorului, trăia în acel sat"ca în sânul lui Avraam". Un alt aspect extrem de important prezentat de omul de știință este acela că românul dobrogean, la anul 1850, reușea să "românizeze "toate neamurile conlocuitoare cu care intra în contact. Astfel „...toate neamurile celelalte vorbesc limba românului, cu turcii și tătarii eu m-am înțeles în vorbă românește; în Biserică, chiar și pe unde sunt bulgari, popii tot în românește cântă și cetesc". În finalul articolului de la Iași, Ion Ionescu de la Brad are curajul să viseze la o viitoare unire a românilor, considerând că dobrogenii ar avea foarte mult de oferit într-o asemenea situație. Cum altfel am putea oare interpreta aceste rânduri de mai jos?: "Cum ar întrece el (n.a. românul din Dobrogea) pe românul din principate, când de acolo ar putea trage ceea ce îi lipsește, cultură sufletească și desvoltare națională...".

Trebuie spus că la 1850 comunitatea românească din Dobrogea era formată atât din persoane venite din alte provincii (Transilvania, Moldova, Țara Românească etc.), în general mocani, crescători de animale și agricultori, dar și din vechii români, așa-zișii "diceni","turcuieni", ale căror origini sunt pierdute în negurile vremurilor, ei fiind cel mai probabil urmașii geților și romanilor care trăiseră împreună pe aceste meleaguri pontice, în antichitate.
Autorul reia și ideea mai veche din "Excursion agricole dans le Dobrudja", scoțând în evidență romanitatea pământului pontic și bogăția sa extraordinară din punct de vedere cultural-istoric:"Nu este o țeară pe lume care, într-așa îngustă întindere de pământ să cuprindă mai multe monumente antice ca Dobrogia... Din distanță în distanță, foarte aproape una de alta, pe movile și pe dealuri se văzu ruinele cetăților romane atât pe țermurile mărei cât și pe malul Dunărei... am putea într-adevăr zice că Românul în Dobrogia calcă pretutindeni pe ruinele mărirei străbunilor săi..." Articolul publicat de omul de știință la Iași, în 1855, la cinci ani după călătoria sa în Dobrogea, reprezintă un manifest extraordinar cu privire la romanitatea pământului dintre Dunăre și Mare. De la Brad ne arată puterea neamului românesc într-o provincie stăpânită de peste patru veacuri de către Semilună. Scriitorul dă în același timp dovadă de un mare curaj, avansând ideea unei uniri a românilor de pretutindeni, cu 23 de ani înainte de marele eveniment din 14 noiembrie 1878, când Dobrogea avea să se alăture României.

𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 – 𝑫𝒐𝒂𝒎𝒏𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒔̗𝒊 𝑫𝒐𝒎𝒏𝒊𝒔̗𝒐𝒂𝒓𝒆𝒍𝒐𝒓❗ 𝑺𝒊𝒏𝒈𝒖𝒓𝒂 𝒄𝒓𝒆𝒎𝒂̆ 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒂̆𝒕̗𝒂̆ 𝒇𝒂𝒕̗𝒂, 𝒈𝒂̂𝒕𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒎𝒂̂𝒊𝒏𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒑𝒊𝒔𝒕𝒓𝒖𝒊, 𝒑𝒆𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒔𝒐𝒂𝒓𝒆, 𝒑𝒆𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒇𝒊𝒄𝒂𝒕, 𝒑𝒓𝒆𝒄𝒖𝒎 𝒔̗𝒊 𝒅𝒆 𝒂𝒓𝒔𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒔𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒄𝒓𝒆𝒎𝒂 𝑬𝒙𝒕𝒓𝒂𝒔𝒆 𝒅𝒖 𝑭𝒐𝒍𝒍𝒊𝒆 𝑩𝒆𝒓𝒈𝒆𝒓𝒆𝒔, 𝒑𝒓𝒆𝒑𝒂𝒓𝒂𝒕𝒂̆ 𝒅𝒆 𝑵𝒆𝒔𝒕𝒐𝒓 𝑺𝒕𝒆𝒇𝒂𝒏𝒐𝒕𝒐𝒔. 𝑵𝒖𝒎𝒂𝒊 𝒍𝒂 𝒅𝒓𝒐𝒈𝒉𝒆𝒓𝒊𝒂 𝑽𝒆𝒓𝒂 𝑽𝒊𝒐𝒍𝒆𝒕𝒕𝒆 𝑷𝒂𝒍𝒂𝒄𝒆, 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̗𝒂, 𝒔𝒕𝒓. 𝑪𝒂𝒓𝒐𝒍 29. (1923)

https://minac.ro/18-august-ion-ionescu-de-la-brad-dobrogea-si-romanii-dobrogeni-in-anul-1850/

17/08/2026

✨ Atelierele de vară de la Complexul Muzeal Tropaeum Traiani din Adamclisi le oferă copiilor ocazia de a descoperi istoria într-un mod creativ, prin activități în care învățarea se împletește cu joaca și bucuria de a face lucruri cu propriile mâini.

17/08/2026

✨𝐔𝐧 𝐯𝐢𝐬 𝐢̂𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐭 𝐥𝐚 𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐬𝐢𝐮𝐦✨

Nectarie Paul Zaiț este elev în clasa a VII-a la Școala Gimnazială „Teodor Bălan” din Gura Humorului, județul Suceava, și este pasionat de arheologie. În 10 august 2026, aflat în vacanță împreună cu familia, a ajuns la Cetatea Carsium, unul dintre siturile arheologice din administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

La momentul vizitei, șantierul arheologic se afla în plină activitate, iar Nectarie a urmărit cu mult interes lucrările și explicațiile oferite de specialiști. Impresionat de experiența trăită, a lăsat în Cartea de impresii a punctului muzeal un mesaj în care și-a exprimat dorința de a participa, ca voluntar, la activitatea de cercetare.

Pentru ca dorința lui să poată deveni realitate, părinții au decis să își prelungească șederea la Hârșova până la sfârșitul săptămânii. Astfel, în perioada 10–14 august 2026, Nectarie a avut ocazia să se alăture, în calitate de voluntar, colectivului de cercetare al Cetății Carsium și să descopere, direct pe teren, cm se desfășoară activitatea într-un șantier arheologic.

Este un gest care merită apreciat, atât pentru pasiunea și curiozitatea unui tânăr aflat la început de drum, cât și pentru sprijinul pe care familia i l-a oferit pentru a-și urma dorința. Venind de la aproape 500 de kilometri distanță, Nectarie a transformat o simplă vizită într-o experiență de învățare.

Îi mulțumim lui Nectarie pentru curiozitate, entuziasm și dorința de a învăța și le mulțumim părinților săi pentru încrederea acordată acestei experiențe.

17/08/2026

✨𝐈̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐒̗𝐜𝐨𝐚𝐥𝐚 𝐝𝐞 𝐕𝐚𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐂𝐚𝐫𝐬𝐢𝐮𝐦 – 𝐇𝐚̂𝐫𝐬̗𝐨𝐯𝐚✨

Cetatea Carsium devine, la sfârșitul lunii august 2026, loc de întâlnire și de învățare pentru tinerii interesați de istorie, arheologie și patrimoniu. În perioada 24-27 august 2026, la Hârșova se desfășoară cea de-a V-a ediție a Școlii de Vară de la Cetatea Carsium.

Programul se adresează elevilor, studenților și tinerilor pasionați de arheologie, istorie, antropologie sau patrimoniu natural și include activități practice și de teren, vizite la monumentele din zonă, conferințe și sesiuni de prezentare susținute la muzeul din localitate și la Primăria Hârșova.

Pentru 10 participanți selectați, organizatorii asigură gratuit cazarea, masa și echipamentele necesare. Transportul până la Hârșova și retur va fi suportat de participanți.

Înscrierile se fac până miercuri, 19 august 2026, prin transmiterea CV-ului la adresele [email protected] și [email protected].

Organizatori: Institutul Național al Patrimoniului, Ministerul Culturii, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Primăria Hârșova, Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii, Universitatea din București și Institutul Yunus Emre.

Institutul Național al Patrimoniului
Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii
Yunus Emre Enstitüsü Constanta

https://minac.ro/inscrieri-pentru-scoala-de-vara-de-la-cetatea-carsium-harsova/

17/08/2026

𝟏𝟕 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 – 𝐉𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐦𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐬̗𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̗

În vara anului 1932, Jandarmeria Constanța trecea printr-un amplu proces de modernizare. Un articol publicat în ziarul „Dobrogea Jună”, în ediția din 17 august 1932, consemna modernizarea infrastructurii Jandarmeriei din județul Constanța, inclusiv construirea de spații noi pentru posturile de jandarmi din provincie. „La Constanța s-a înființat un inspectorat al jandarmeriei, pus sub comanda unui destoinic ostaș, d. colonel Tudoruț. Ultima realizare a d-lui general Dimitrescu este înzestrarea posturilor de jandarmi din județ cu localuri proprii. Până acum – sub supravegherea d-lui căp. Atanasescu, comandantul Legiunei Constanța – s-au construit localuri noi și moderne pentru posturile de poliție din com. Ferdinand, Ovidiu, Carol I, Domnești, Nuntași, Adamclisi și Cetatea. Materialul de construcție a fost fabricat de către soldații jandarmi și o mică parte donat de către locuitori” – este publicat sub titlul „Opere bune”.

Construirea acestor sedii se înscria într-un program mai amplu de modernizare a Jandarmeriei Rurale, inițiat după adoptarea statutului instituției din anul 1929. Instituția urmărea să asigure jandarmilor condiții corespunzătoare de serviciu și locuire, precum și să le consolideze prezența în mediul rural. Noile posturi nu erau doar sedii administrative. Ele deveneau puncte permanente ale autorității statului, de unde jandarmii asigurau ordinea publică și interveneau în situații care afectau viața de zi cu zi a locuitorilor.

De altfel, în aceeași ediție din 17 august 1932, „Dobrogea Jună” relata despre activitatea jandarmilor din Basarabi, care au arestat o bandă de hoți de cai care terorizau locuitorii județului. „Postul de jandarmi Basarabi a reușit să aresteze o periculoasă bandă de hoți de cai, care în ultimul timp a terorizat pe locuitorii județului. În urma plângerilor depuse au fost urmăriți vechii hoți Nenciu Belciu din com. Râmnicu de Jos, Andrei Nistor din satul Eschi-Baba, jud. Tulcea și Ion Gh. Marin, din comuna Valea Dacilor. Fiind aduși la postul de jandarmi au refuzat la început de a se da lămuriri, dar strânși cu ușa au declarat că în ultimul timp au furat șapte cai din satul Valea Dacilor și 3 din Alacap. Se crede că vor face și alte mărturisiri, deoarece în ultimul timp furturile de cai s-au ținut lanț. Capul bandei, Nenciu Belciu, a eșit de curând din pușcărie, unde a executat șase luni de închisoare tot pentru astfel de isprăvi. Cercetările continuă pentru a se afla unde s-au vândut caii furați”, este consemnat în știrea intitulată „Cai ieftini plătiți scump”.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐋𝐚𝐛𝐨𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞 𝐜𝐡𝐢𝐦𝐢𝐜𝐨-𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐂𝐚𝐥𝐝𝐞𝐫𝐢𝐦𝐢 – 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝟏𝟗𝟏𝟏 – 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 – 𝐬𝐭𝐫. 𝐍𝐞𝐠𝐫𝐮 𝐕𝐨𝐝𝐚̆ 𝟏𝟎 (𝐢̂𝐧 𝐝𝐨𝐬𝐮𝐥 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐑𝐞𝐠𝐚𝐥) – 𝐀𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚̆, 𝐬𝐚̂𝐧𝐠𝐞, 𝐦𝐢𝐜𝐫𝐨𝐬𝐜𝐨𝐩𝐢𝐞 𝐬̗𝐢 𝐮𝐥𝐭𝐫𝐚𝐦𝐢𝐜𝐫𝐨𝐬𝐜𝐨𝐩𝐢𝐞❞ (𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚, 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟑𝟐)

https://minac.ro/17-august-jandarmeria-constanta-si-modernizarea-posturilor-din-judet/

16/08/2026

𝟏𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 – 𝐃𝐞𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐭𝐫𝐨𝐥 𝐥𝐚̂𝐧𝐠𝐚̆ 𝐜𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭̗𝐢𝐢. 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 „𝐂𝐨𝐥𝐨𝐦𝐛𝐢𝐚❞ 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐞𝐫𝐧𝐚𝐯𝐨𝐝𝐚̆, 𝐚𝐜𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆

În urmă cu mai bine de un veac, pe 16 august 1924, ziarul „Dobrogea Jună” relata despre cea mai recentă ședință a Consiliului de igienă a județului Constanța, întrunit în localul Serviciului Sanitar, sub președinția medicului primar Isăcescu și concluziile acesteia.

Pe masa consiliului s-au aflat mai multe probleme care priveau direct sănătatea publică a comunităților din județ. Printre acestea s-au numărat solicitări pentru deschiderea unor puțuri de apă, funcționarea unor depozite de petrol și autorizarea unei fabrici de ape gazoase.

Una dintre deciziile semnificative a vizat Societatea Petrolieră Franco-Română „Colombia”. Așa cm reiese din arhivele orașului Cernavodă, în anul 1913, rafinăria „Traian” a început colaborarea cu această organizație, numele acesteia păstrându-se până în prezent în denumirea zonei de la marginea orașului. Cu capital străin și instalații moderne, societatea a contribuit la dezvoltarea importantului centru petrolier de la Cernavoda.

În ședința respectivă, reprezentanții societatea solicitau autorizarea unui depozit de petrol la marginea orașului Constanța. Cererea le-a fost respinsă. Mai mult, s-a decis acționarea în judecată a societății, în urma unei sesizări transmise de „polițaiul” din Cernavoda, care reclama că depozitul de petrol fusese instalat lângă depozitul de muniții și nu pe amplasamentul pentru care primise autorizația de funcționare.

„A fost respinsă cererea societății „Columbia” prin care solicita autorizația de a instala un depozit de petrol la periferia orașului – cerere retrasă de altfel de d-l doctor zis Rozeanu.
Semnalându-se de un membru al consiliului că acest depozit al soc. Columbia funcționează de fapt și fără autorizație, consiliul a luat act delegând pe d-nii doctori Rădulescu și Frangopol ca împreună cu d. inginer-șef Arghirescu să verifice la fața locului afirmațiunea. (...) Luându-se în discuțiune cererea polițaiului comunei Cernavoda de a se ridica autorizațiunea de funcționare a depozitului de petrol al societății Colombia concesiunea Leon Stern din acea localitate, se admite și se ridică autorizațiunea întrucât nu numai că acest depozit de petrol este în vecinătatea depozitului de muniții, dar autorizațiunea în baza căreia acest depozit funcționează a fost dată pentru instalarea depozitului pe un alt loc decât pe acel pe care funcționează astăzi. Constatându-se aci un abuz, s-a hotărât darea în judecată a societății Columbia înaintea consiliului superior industrial”, se arată în articolul de presă menționat.

În aceeași ședință, o fabrică de ape gazoase din Topraisar a primit autorizație cu condiția folosirii, începând cu 26 noiembrie 1924, a sticlelor cu dopuri de sticlă pentru sifoane, măsură care urma să fie aplicată tuturor fabricanților din județ: „Cererea locuitorului C. Gheorghiu din Topraisar de a-și întemeia o fabrică de ape gazoase în această comună a fost admisă cu condițiunea ca dela 26 noiembrie 1924 să introducă în fabricarea sifoanelor sticle cu dopuri de sticlă și nu de metal ca la apele mineralizate. Această măsură fiind impusă atât prin vechiul regulament cât și de un nou ordin al consiliului sanitar superior, s-a hotărât de a se pune în cunoștință tuturor fabricanților de ape gazoase din județ că dela 26 noiembrie toți sunt obligați de a introduce sticle cu dopuri de sticlă pentru sifoane”.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐅𝐨𝐬𝐭𝐚 𝐛𝐨𝐝𝐞𝐠𝐚̆ „𝐀𝐯𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥❞ 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐭𝐫. 𝐂𝐚𝐫𝐨𝐥 𝐧𝐨. 𝟏𝟑𝟗 (𝐥𝐚̂𝐧𝐠𝐚̆ 𝐅𝐚𝐫𝐦𝐚𝐜𝐢𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭. 𝐂𝐢𝐨𝐦𝐮) 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐝 𝐧𝐨𝐮𝐚 𝐝𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐞 𝐝𝐞 „𝐕𝐚̂𝐫𝐟𝐮𝐥 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐫❞ 𝐬̗𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐮𝐛 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝-𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐢𝐜𝐮 𝐆𝐮𝐫𝐠𝐚̆𝐮 𝐬-𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐩𝐞 𝐳𝐢𝐮𝐚 𝐝𝐞 𝟐𝟕 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞. 𝐒𝐞𝐫𝐯𝐢𝐜𝐢𝐮 𝐢𝐫𝐞𝐩𝐫𝐨𝐬̗𝐚𝐛𝐢𝐥 – 𝐁𝐚̆𝐮𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐫𝐢𝐯𝐚𝐥 – 𝐏𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̗𝐚̆❞ (𝐃𝐨𝐛𝐫𝐨𝐠𝐞𝐚 𝐉𝐮𝐧𝐚̆, 𝟏𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟏𝟗𝟐𝟒)

Sursa foto: Carte poștală „Cernavodă, vedere generală” – Diana Crimu, www.imagoromaniae.ro

https://minac.ro/16-august-depozit-de-petrol-langa-cel-de-munitii-societatea-colombia-din-cernavoda-actionata-in-judecata/

15/08/2026

𝟏𝟓 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 - 𝐒𝐞𝐫𝐛𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐌𝐚̆𝐫𝐢𝐢, 𝐛𝐮𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐄𝐦𝐢𝐧𝐞𝐬𝐜𝐮 𝐬̗𝐢 𝐜𝐮𝐫𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐢

Pe data de 15 august 1934 au fost organizate, conform tradiției, numeroase acțiuni nautice, culturale și sportive, reunite sub cupola Serbărilor Mării, celebrate mereu la Constanța de Sfânta Maria. Cea de a 32-a ediție a acestor Serbări a fost una specială, întrucât s-a bucurat de o participare record, nu mai puțin de 30.000 de persoane, vilegiaturiști și localnici, participând la marele eveniment.
La ora 16:00 au început concursurile nautice, la ele asistând Regele Carol al II-lea, Voievodul Mihai și Principele Nicolae, precum și numeroase alte oficialități, locale și naționale. Publicul a asistat la concursurile de înot care au avut loc în bazinul portuar, între danele 0 și 9. Încă din startul amiezii, de-a lungul cheurilor s-au aliniat în formă de potcoavă navele militare ale Marinei Române, precum și vapoarele comerciale ale Serviciului Maritim Român. Concursurile au început după ce o navă a dat semnalul, o lovitură de tun. S-au desfășurat curse de înot pentru domni și doamne, curse ștafetă, sărituri, jocuri tradiționae marinărești, curse de bărci și meciuri de polo, toate aceste întreceri terminându-se seara, la orele 20.00.
Zona portului nu a fost singura care a găzduit întreceri. După ce a asistat la startul jocurilor din port, regele a mers la hipodromul Palas, în curtea Regimentului 9 Cavalerie, unde se desfășura Concursul Național de Hipism. Aici au avut loc curse de cai dobrogeni și de rasă, dar și curse de căruțe dobrogene – o întrecere care a smuls asistenței hohote de râsete, prin ineditul ei.
Tot în acea după-amiază, dar de la orele 18.15, toate oficialitățile prezente la Constanța (în frunte cu cei trei membri ai familiei regali și cu membrii Guvernului) s-au mutat pe Faleza Cazinoului pentru a lua parte la un moment extrem de important – dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu, opera de geniu a sculptorului Oscar Han. Au fost depuse coroane de flori iar Corul Cântul de la Mare, sub coordonarea maestrului Pinelis, a intonat Mai am un singur dor. Episcopul Gherontie al Tomisului a oficiat un serviciu divin iar apoi au ținut cuvântări comandantul general al Marinei și președinte al Comitetului Pro Eminescu, amiralul Ion Bălănescu, ziaristul Emil Ciuceanu, academicianul Ioan Bianu, Al O. Teodoreanu (Fundațiile Regale), Horia Grigorescu – primarul Constanței, precum și ziarista și militanta britanică Sylvia Pankhurst. Primarul Grigorescu le-a oferit membrilor familiei regale câte un exemplar din volumul Constanța Pitorească cu împrejurimile ei, volum publicat în 1908 de regretatul Ioan Adam. Fiecare carte-cadou era legată în piele bleu și avea încrustată cifrul regal, în litere de aur. Seria cuvântărilor de la statuie a fost încheiată chiar de rege, cel care a evidențiat importanța acestei statui și a recitat și o strofă din poezia La Steaua. Dezvelirea statuii a smuls ropote de aplauze. Din păcate, a existat un mare absent de la această ceremonie: avocatul, publicistul și politicianul Ioan N.Roman, fost primar al Constanței, cel care a inițiat ideea unei statui a Luceafărului și care a condus, până la moartea sa din 12 iulie 1931, comitetul Pro-Eminescu.
Serbările Mării din 15 august 1934 s-au încheiat târziu în noapte, în acordurile muzicii ce a răsunat în întreaga Peninsulă a Constanței...

𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊 - 𝑱𝒖𝒄𝒂̆𝒓𝒊𝒊, 𝑻𝒂𝒃𝒍𝒐𝒖𝒓𝒊, 𝑪𝒂̆𝒓𝒕̗𝒊 𝑷𝒐𝒔̗𝒕𝒂𝒍𝒆, 𝑰𝒍𝒖𝒔𝒕𝒓𝒂𝒕𝒆 𝒔̗𝒊 𝒂𝒍𝒕𝒆 𝒎𝒂̆𝒓𝒇𝒖𝒓𝒊 𝒅𝒆 𝒔𝒆𝒛𝒐𝒏, 𝑨𝒓𝒕𝒊𝒇𝒊𝒄𝒆 – 𝑩𝒐𝒈𝒂𝒕 𝒂𝒔𝒐𝒓𝒕𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕 𝒔̗𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒗𝒆𝒏𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆 – 𝑳𝑨 𝑷𝑨𝑷𝑬𝑻𝑨̆𝑹𝑰𝑨 𝑫𝑶𝑩𝑹𝑶𝑮𝑬𝑨𝑵𝑨̆ – 𝑴𝒂𝒏𝒈𝒂𝒍𝒊𝒆𝒊 44 (𝒍𝒐𝒄𝒂𝒍𝒖𝒍 𝑽. 𝑷𝒊𝒓𝒖𝒍𝒂). 𝑬𝒏-𝑮𝒓𝒐𝒔 𝒔̗𝒊 𝑬𝒏 𝑫𝒆𝒕𝒂𝒊𝒍. 𝑳𝒊𝒃𝒓𝒂̆𝒓𝒊𝒆, 𝑷𝒂𝒑𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊𝒆, 𝑴𝒂̆𝒓𝒖𝒏𝒕̗𝒊𝒔̗𝒖𝒓𝒊. 𝑫𝒆𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕 𝒑𝒆𝒓𝒎𝒂𝒏𝒆𝒏𝒕 𝒅𝒆 𝒉𝒂̂𝒓𝒕𝒊𝒆. 𝑽𝒊𝒏𝒅𝒆𝒎 𝒄𝒖 𝒑𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒄𝒐𝒏𝒗𝒆𝒏𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆❗ (1923)

Sursa foto: Biblioteca Națională Digitală

14/08/2026

📢 O nouă plimbare prin Constanța de altădată se apropie. În cadrul proiectului „Vara la Constanța – Pe străzile mai puțin știute ale orașului”, următorul tur ghidat gratuit va avea loc duminica viitoare, 𝟐𝟑 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔, de la ora 10:00.
📍 Punct de întâlnire: Statuia Lupoaica (Lupa Capitolina), Constanța

Turul va fi susținut de dr. Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

https://minac.ro/tururi-ghidate-gratuite-vara-la-constanta-pe-strazile-mai-putin-stiute-ale-orasului/

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

18/08/2026

18/08/2026

18/08/2026

17/08/2026

17/08/2026

17/08/2026

17/08/2026

16/08/2026

15/08/2026

14/08/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Museum

Shortcuts

Share

Category