Societatea Culturală PRO Maramureș "Dragoș Vodă"

30/10/2025

❗️𝑶𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 𝟐𝟎𝟐𝟓 - 𝟐𝟔 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒊 de la:

1️⃣ î𝐧𝐟𝐫ăț𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐚ş𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢ș𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐒𝐮𝐬, 𝐌𝐚𝐫𝐚𝐦𝐮𝐫𝐞ş 🇷🇴 𝐜𝐮 𝐨𝐫𝐚ş𝐮𝐥 𝐒𝐭𝐚𝐮𝐧𝐭𝐨𝐧, 𝐕𝐢𝐫𝐠𝐢𝐧𝐢𝐚, 𝐒.𝐔.𝐀 🇺🇸 - 𝟐𝟐 𝒐𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 𝟏𝟗𝟗𝟗

2️⃣ 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐞𝐥𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐜ă𝐩𝐢𝐭𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐦𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐞 𝐫𝐨𝐦â𝐧ă, 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐃𝐔𝐍𝐂𝐀 𝐝𝐞 Ș𝐢𝐞𝐮 - 𝟐𝟒 𝒐𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 𝟏𝟗𝟗𝟗.

↩️ Î𝐧 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟗𝟗, la inițiativa Societății Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă” din Cluj-Napoca, o delegație condusă de președintele Vasile IUGA a pornit spre Statele Unite ale Americii🗽, pe urmele căpitanului Nicolae DUNCA de Șieu.

🔎 Timp de o lună, s-au efectuat 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐫𝐢 î𝐧 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐜𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐫𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 🇺🇸 pentru a descoperi mormântul eroicului căpitan Nicolae DUNCA 🇷🇴:
1) Arlington National Cemetery din Arlington, Virginia (în apropierea capitalei Washington, D.C),
2) Tarrytown Cemetery din New York,
3) Staunton National Cemetery din Staunton, Virginia.

📍 Mormântul căpitanului Nicolae DUNCA a fost identificat la 𝟏𝟖 𝒊𝒖𝒍𝒊𝒆 𝟏𝟗𝟗𝟗, în Staunton National Cemetery, din Staunton, Virginia, S.U.A. În capătul primului rând, a treia piatră funerară marchează locul de veci al eroului american de origine română, Nicolae DUNCA.

📩 La încheierea vizitei delegației românești în S.U.A. a fost lansată o invitație către Primăria din Staunton, Virginia, pentru vizitarea Maramureșului, precum și pentru explorarea posibilității înfrățirii celor două orașe.

✅ Peste patru luni, în octombrie 1999, vizita delegației americane în România a fost oficializată, consacrând astfel 𝑽𝒊ș𝒆𝒖 𝒅𝒆 𝑺𝒖𝒔 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕 𝒑𝒓𝒊𝒎𝒖𝒍 𝒐𝒓𝒂ș 𝒅𝒊𝒏 𝒏𝒐𝒓𝒅-𝒗𝒆𝒔𝒕𝒖𝒍 𝑹𝒐𝒎â𝒏𝒊𝒆𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒂 î𝒏𝒄𝒉𝒆𝒊𝒂𝒕 𝒖𝒏 𝒂𝒄𝒐𝒓𝒅 𝒅𝒆 î𝒏𝒇𝒓ăț𝒊𝒓𝒆 𝒄𝒖 𝒖𝒏 𝒐𝒓𝒂ș 𝒅𝒊𝒏 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒆𝒍𝒆 𝑼𝒏𝒊𝒕𝒆 𝒂𝒍𝒆 𝑨𝒎𝒆𝒓𝒊𝒄𝒊𝒊❗️

𝟏) 🤝 Î𝐧𝐟𝐫ăț𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐫𝐚ş𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢ș𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐒𝐮𝐬, 𝐌𝐚𝐫𝐚𝐦𝐮𝐫𝐞ş 𝐜𝐮 𝐨𝐫𝐚ş𝐮𝐥 𝐒𝐭𝐚𝐮𝐧𝐭𝐨𝐧, 𝐕𝐢𝐫𝐠𝐢𝐧𝐢𝐚, 𝐒.𝐔.𝐀

📜 𝐀𝐜𝐨𝐫𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 î𝐧𝐟𝐫ăț𝐢𝐫𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟐 𝒐𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 𝟏𝟗𝟗𝟗 a fost semnat la inițiativa Societății Culturale „Pro Maramureș Dragoș Vodă”, între aceasta - reprezentată de președintele Vasile IUGA şi primăriile oraşelor Staunton, Virginia şi Vișeu de Sus, reprezentate de primarii John AVOLI şi Toderaș GRAD.

🗞️ Una dintre puținele surse care menționează această înfrățire dintre România și Statele Unite ale Americii este raportul „2024 Membership Directory” al organizației Sister Cities International din S.U.A.

🗃️ Organizația Internațională a Orașelor Înfrățite (Sister Cities International) a fost înființată în anul 1956, în cadrul summitului președintelui Dwight D. Eisenhower, desfășurat la Casa Albă, dedicat diplomației cetățenești. Cu această ocazie, președintele Eisenhower a conceput ideea unei rețele globale menite să fie un campion al păcii și prosperității, prin consolidarea legăturilor dintre cetățeni și comunități din întreaga lume. Președintele Eisenhower a considerat că oamenii din culturi diferite își pot înțelege, aprecia și celebra diferențele, construind în același timp parteneriate care ar reduce șansele de noi conflicte.

𝟐)⚜️ 𝐌𝐨𝐧𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐜ă𝐩𝐢𝐭𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐦𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚𝐧 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐞 𝐫𝐨𝐦â𝐧ă, 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐃𝐔𝐍𝐂𝐀

🤝 Cu prilejul înfrățirii orașelor Vișeu de Sus și Staunton, Virginia din 22 octombrie, la data de 𝟐𝟒 𝒐𝒄𝒕𝒐𝒎𝒃𝒓𝒊𝒆 𝟏𝟗𝟗𝟗 a fost consacrată dezvelirea monumentului închinat căpitanului american de origine română, Nicolae DUNCA, monument realizat de către Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș Vodă” din Cluj-Napoca, în colaborare cu Primăria orașului Vișeu de Sus și Primăria orașului Staunton, Virginia.

🇷🇴 Nicolae DUNCA, născut în 1838, provenea din familia nobilă DUNCA de Șieu, Maramureș, ce descinde, pe linie bărbătească, din voievodul Ioan de Rozavlea, nepot al lui Iuga Vodă, fratele lui Bogdan, voievodul Maramureșului - descălecătorul Moldovei la 1359.

🇮🇹 În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae DUNCA și fratele său Titus, au devenit ofițeri în armatele generalului Giuseppe GARIBALDI din Italia.

🇺🇸 La finele anului 1860, Nicolae DUNCA pleacă în Statele Unite ale Americii. A fost unul dintre românii căzuți la datorie pe pământ american, un erou în 𝐑ă𝐳𝐛𝐨𝐢𝐮𝐥 𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥 𝐀𝐦𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚𝐧 (𝟏𝟖𝟔𝟏-𝟏𝟖𝟔𝟓) şi 𝐜ă𝐩𝐢𝐭𝐚𝐧 î𝐧 𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐚𝐣𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐚𝐫𝐦𝐚𝐭𝐞𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐦𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚𝐧 𝐉𝐨𝐡𝐧 𝐂. 𝐅𝐑É𝐌𝐎𝐍𝐓, armată supranumită „armata celui mai democrat dintre ofițerii nordiști”.

❗️Nicolae DUNCA a primit comanda Regimentului 8 infanterie New York, căzând eroic în luptele de la 𝐂𝐫𝐨𝐬𝐬 𝐊𝐞𝐲𝐬, Virginia, SUA, la 8 iunie 1862, în timp ce transmitea un ordin al generalului Frémont, adresat trupelor din prima linie. Generalul John C. Frémont consemna în raportul său despre luptă: „ 𝘗𝘪𝘦𝘳𝘥𝘦𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘯𝘰𝘢𝘴𝘵𝘳𝘦 𝘢𝘶 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘮𝘢𝘳𝘪. 𝘙𝘦𝘨𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 8 𝘪𝘯𝘧𝘢𝘯𝘵𝘦𝘳𝘪𝘦 𝘕𝘦𝘸 𝘠𝘰𝘳𝘬 𝘴𝘪𝘯𝘨𝘶𝘳 𝘢 𝘢𝘷𝘶𝘵 46 𝘥𝘦 𝘮𝘰𝘳ț𝘪 ș𝘪 134 𝘳ă𝘯𝘪ț𝘪. 𝘜𝘯𝘶𝘭 𝘥𝘪𝘯𝘵𝘳𝘦 𝘢𝘥𝘫𝘶𝘯𝘤ț𝘪𝘪 𝘮𝘦𝘪, 𝘤ă𝘱𝘪𝘵𝘢𝘯𝘶𝘭 𝘕𝘪𝘤𝘰𝘭𝘢𝘦 𝘋𝘶𝘯𝘤𝘢, 𝘶𝘯 𝘤𝘢𝘱𝘢𝘣𝘪𝘭 ș𝘪 𝘣𝘶𝘯 𝘰𝘧𝘪ț𝘦𝘳 𝘳𝘰𝘮â𝘯 𝘢 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘶𝘤𝘪𝘴 𝘥𝘦 𝘶𝘯 𝘨𝘭𝘰𝘯ț 𝘥𝘦 𝘱𝘶ș𝘤ă 𝘱𝘦 𝘤â𝘯𝘥 î𝘮𝘱ă𝘳ț𝘦𝘢 𝘶𝘯 𝘰𝘳𝘥𝘪𝘯 î𝘯 𝘢𝘤𝘦𝘢𝘴𝘵ă 𝘱𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘢 𝘤â𝘮𝘱𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘥𝘦 𝘭𝘶𝘱𝘵ă”.

🪦 Redăm textul gravat, în limbile română și engleză, înscris pe placa de marmură neagră a monumentului din Vişeu de Sus, Maramureş:

„𝘕𝘪𝘤𝘰𝘭𝘢𝘦 𝘋𝘶𝘯𝘤𝘢, 1837-1862.
Î𝘯 𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘪𝘢 𝘤ă𝘱𝘪𝘵𝘢𝘯𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘕𝘪𝘤𝘰𝘭𝘢𝘦 𝘋𝘶𝘯𝘤𝘢, 𝘴𝘪𝘮𝘣𝘰𝘭 𝘢𝘭 𝘫𝘦𝘳𝘵𝘧𝘦𝘪 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘶𝘯𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 ș𝘪 𝘥𝘦𝘮𝘯𝘪𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘶𝘮𝘢𝘯ă. 𝘖𝘧𝘪ț𝘦𝘳 𝘢𝘭 𝘭𝘶𝘪 𝘈𝘭𝘦𝘹𝘢𝘯𝘥𝘳𝘶 𝘐. 𝘊𝘶𝘻𝘢, 𝘎𝘪𝘶𝘴𝘦𝘱𝘱𝘦 𝘎𝘢𝘳𝘪𝘣𝘢𝘭𝘥𝘪 ș𝘪 𝘈𝘣𝘳𝘢𝘩𝘢𝘮 𝘓𝘪𝘯𝘤𝘰𝘭𝘯, 𝘢 𝘤ă𝘻𝘶𝘵 𝘦𝘳𝘰𝘪𝘤 î𝘯 𝘳ă𝘻𝘣𝘰𝘪𝘶𝘭 𝘤𝘪𝘷𝘪𝘭 𝘢𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯, î𝘯 𝘻𝘪𝘶𝘢 𝘥𝘦 8 𝘪𝘶𝘯𝘪𝘦 1862 î𝘯 𝘣ă𝘵ă𝘭𝘪𝘢 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘊𝘳𝘰𝘴𝘴-𝘒𝘦𝘺𝘴 ș𝘪 î𝘯𝘮𝘰𝘳𝘮â𝘯𝘵𝘢𝘵 î𝘯 𝘤𝘪𝘮𝘪𝘵𝘪𝘳𝘶𝘭 𝘕𝘢ț𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘢𝘭 𝘦𝘳𝘰𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘪𝘯 𝘰𝘳𝘢ș𝘶𝘭 𝘚𝘵𝘢𝘶𝘯𝘵𝘰𝘯, 𝘝𝘪𝘳𝘨𝘪𝘯𝘪𝘢, 𝘚𝘵𝘢𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘜𝘯𝘪𝘵𝘦 𝘢𝘭𝘦 𝘈𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘪𝘪.

𝘛𝘰 𝘵𝘩𝘦 𝘮𝘦𝘮𝘰𝘳𝘺 𝘰𝘧 𝘤𝘢𝘱𝘵𝘢𝘪𝘯 𝘕𝘪𝘤𝘰𝘭𝘢𝘦 𝘋𝘶𝘯𝘤𝘢, 𝘴𝘺𝘮𝘣𝘰𝘭 𝘰𝘧 𝘵𝘩𝘦 𝘴𝘢𝘤𝘳𝘪𝘧𝘪𝘤𝘦 𝘧𝘰𝘳 𝘩𝘶𝘮𝘢𝘯 𝘶𝘯𝘪𝘵𝘺 𝘢𝘯𝘥 𝘥𝘪𝘨𝘯𝘪𝘵𝘺. 𝘖𝘧𝘧𝘪𝘤𝘦𝘳 𝘰𝘧 𝘈𝘭𝘦𝘹𝘢𝘯𝘥𝘳𝘶 𝘐. 𝘊𝘶𝘻𝘢, 𝘎𝘪𝘶𝘴𝘦𝘱𝘱𝘦 𝘎𝘢𝘳𝘪𝘣𝘢𝘭𝘥𝘪 𝘢𝘯𝘥 𝘈𝘣𝘳𝘢𝘩𝘢𝘮 𝘓𝘪𝘯𝘤𝘰𝘭𝘯, 𝘩𝘦 𝘥𝘪𝘦𝘥 𝘩𝘦𝘳𝘰𝘪𝘤𝘢𝘭𝘭𝘺 𝘪𝘯 𝘵𝘩𝘦 𝘈𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢𝘯 𝘤𝘪𝘷𝘪𝘭 𝘸𝘢𝘳, 𝘢𝘵 𝘊𝘳𝘰𝘴𝘴-𝘒𝘦𝘺𝘴, 𝘝𝘪𝘳𝘨𝘪𝘯𝘪𝘢, 𝘜𝘚𝘈, 𝘰𝘯 𝘑𝘶𝘯𝘦 8𝘵𝘩, 1862, 𝘢𝘯𝘥 𝘪𝘴 𝘣𝘶𝘳𝘪𝘦𝘥 𝘪𝘯 𝘵𝘩𝘦 𝘩𝘦𝘳𝘰𝘦𝘴 𝘯𝘢𝘵𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭 𝘤𝘦𝘮𝘦𝘵𝘦𝘳𝘺 𝘰𝘧 𝘵𝘩𝘦 𝘤𝘪𝘵𝘺 𝘰𝘧 𝘚𝘵𝘢𝘯𝘵𝘰𝘯, 𝘝𝘪𝘳𝘨𝘪𝘯𝘪𝘢, 𝘜𝘯𝘪𝘵𝘦𝘥 𝘚𝘵𝘢𝘵𝘦𝘴 𝘰𝘧 𝘈𝘮𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢”.

✅ Atunci, la fel ca și acum, am considerat că este demn să cinstim memoria căpitanului american de origine română, care a contribuit la triumful și democrația Americii și a cărui jertfă de sânge pe pământ american a creat punți pentru consolidarea legăturilor culturale și diplomatice între România și S.U.A.

✔️Un maramureșean care și-a dat viața peste Ocean pentru America.
✔️Un român care s-a jertfit, departe de patrie, pentru libertate și democrație.

🤝 Înfrățirea celor 2 orașe a fost un proiect ce s-a dorit o punte a prieteniei peste Oceanul Atlantic.

🔁 Deși roadele acestui acord nu mai sunt atât de vizibile în prezent, anul 2026 ar putea marca un nou început al colaborării dintre cele 2 comunități.

🌏 Tradițiile, cultura și frumusețea Maramureșului reprezintă valori autentice care merită să fie redescoperite și împărtășite cu Statele Unite ale Americii, precum și cu întreaga lume.

👏 Dorim să adresăm mulțumiri tuturor celor care, acum 26 de ani, ne-au fost alături și au crezut în proiectul nostru !

📋 Programul și obiectivele Societății noastre au rămas neschimbate de-a lungul timpului:
• cinstirea Maramureșului și a oamenilor săi;
• cinstirea României şi a celor care, odinioară și astăzi, își dedică eforturile în slujba dezvoltării și slujirii patriei.

22/12/2022

📚 Cu ocazia împlinirii a 133 de ani de când zelul misionar 🇺🇸 al lui Alexis Toth (văr al tribunului Vasile Lucaciu🇷🇴) a contribuit la dezvoltarea și extinderea Ortodoxiei în Statele Unite ale Americii, vă prezentăm activitatea desfășurată la 📍New York, în 19 iunie 2022 🗓️ , la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, prin lansarea 👥 ultimului titlu apărut în cadrul Editurii „Dragoș Vodă” din Cluj-Napoca.

📝 De această dată, Bianca Bogdana Iuga🎓, autoarea volumului intitulat „Sfântul Alexis. Mărturisitor și apărător al Ortodoxiei în America -văr primar al pr. dr. Vasile Lucaciu”, evidențiază și dezvăluie aspecte neștiute până în prezent referitoare la Alexis Toth (canonizat de către Biserica Ortodoxă Americană în anul 1994), văr primar al memorandistului Vasile Lucaciu 🇷🇴, fiind prima relatare referitoare la rudenia celor doi din istoriografia românească și nu numai.

⚜️ Evenimentul din 19 iunie 2022, nu ar fi fost posibil fără spijinul pr. prof. univ. dr. Theodor Damian de la Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, Director al Cenaclului Literar „Mihai Eminescu” și a revistei „Lumină Lină” și Capela “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” - New York, ce a contribuit și cu postfața lucrării:
💬 “Cartea Biancăi Iuga reprezintă un exercițiu de gândire critică a evenimentelor istorice care ne contextualizează existența, dar și de asumare a acestora în noile dimensiuni adesea uitate, ignorate sau neadecvat înțelese. Scrisul ei este clar, angajat, documentat, materialul prezentat este organizat și nuanțat. Toate acestea califică volumul drept o importantă contribuție în domeniul istoriei misiunii Bisericii Ortodoxe pe continental nord-american”.

⚜️ Volumul este onorat cu o prefață semnată de I.P.S. Andrei – Arhiespiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului:
💬 “Sfântul Alexis s-a străduit ca sub flamura Ortodoxiei să-i adune pe emigranții proveniți din zona lui și să-i facă armonioși în acțiunile lor. Iar dacă ar fi să facem o legătură duhovnicească între el și verișorul său, Vasile Lucaciu, am spune că acesta din urmă s-a luptat pentru unitaatea în acțiune a românilor și pentru drepturile lor… Cartea Biancăi Iuga, care ni-l prezintă pe Sfântul Alexis Toth, ne provoacă să ne gândim la faptul că ar fi mult mai credibil creștinismul pentru lumea secularizată dacă ar fi unitar.”

🔎 Cercetările anterioare desfășurate în cadrul Centrului Cultural „Dragoș Vodă” privind viața memorandistului Vasile Lucaciu, precum și 🖨️ reeditarea celor 3 volume ce prezintă activitatea Leului de la Șișești 🇷🇴 au scos la iveală primele indicii, determinând astfel strădania științifică de a aprofunda și dovedi 📁legătura de rudenie dintre sfântul Alexis (1853-1909) și Vasile Lucaciu (1852-1922):
✅ Prof. Augustin Iuga: Vasile Lucaciu. Acte, documente, procese - Ediție aniversară 100 de ani de la Marea Unire (Ediția a II-a),
✅ Prof. Corneliu Mezea: Dr. Vasile Lucaciu „Leul de la Șișești” 1852-1922. Viața și faptele lui - Ediție aniversară 100 de ani de la Marea Unire (Ed. a II-a),
✅ Tiron Albani: Vasile Lucaciu „Leul de la Șișești” - Ediție aniversară 100 de ani de la Marea Unire (Ed. a II-a).

🗃️🗂️ Deși la prima vedere poate părea o dezbatere pur teologică, paginile volumului - prin prisma realităților și relațiilor sociale ale comunităților rutene greco-catolice din S.U.A. 🇺🇸 - prezintă atât aspecte culturale, cât și istorice referitoare la migrația europenilor 👥 în Statele Unite ale Americii la cumpăna secolelor XIX și XX, „constituind un excelent prilej de a observa relația dintre religie și naționalitate”, afirmă autoarea în capitolul introductiv.

📇 Același capitol introductiv introduce spre dezbatere o serie de întrebări:
❓ „Ce i-a determinat pe rutenii greco-catolici să își părăsească pământul natal și să emigreze în Statele Unite ale Americii?”,
❓ „Care a fost relația pe care Alexis Toth (preot greco-catolic trimis din patria sa) a avuto-o cu clerul romano-catolic american?”,
❓ „Ce a cauzat transferul miilor de ruteni greco-catolici de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii la Biserica Ortodoxă?”,
❓ „Procesul de convertire la Ortodoxie inițiat de preotul Alexis Toth a fost o decizie la nivel local sau o constrângere din exterior?”,
❓ „A fost un act imediat sau mijlocit?,
❓ „Trebuie privit ca un fenomen izolat și local sau poate fi extins la istoria întregii Biserici Ortodoxe Americane?”,
❓ „Greco-catolicii au fost influențați (în luarea deciziei de a-și schimba confesiunea) de către Biserica Ortodoxă sau au acționat independent, ca urmare a confruntărilor cu realitățile mediului social în care s-au încadrat?”.

👀 Greutățile pe care Alexis Toth le-a înfruntat s-au datorat în mare parte faptului că la acea vreme nu exista episcop greco-catolic în S.U.A, ci doar episcop romano-catolic, căruia a trebuit să i se supună, odată ajuns pe teritoriul american. Cartea prezintă în detaliu atitudinea ierarhilor americani față de preotul misionar. Disputa dintre greco-catolici și romano-catolici era legată în principal de pretențiile unora din urmă de a-i „americaniza” si „catoliciza” pe nou-veniții greco-catolici.

❗️✍️ Momentul ce avea să determine, acum 133 de ani, debutul unei noi etape în istoria bisericii ortodoxe americane a fost 🖐️confruntarea dintre arhiepiscopul John Ireland și Alexis Toth. La 19 decembrie 1889, neputând obține binecuvântarea arhiepiscopului romano-catolic John Ireland spre a-și putea îndeplini misiunea de preot greco-catolic pe teritoriul american, Alexis Toth a decis să urmeze calea spre ortodoxie (John Ireland fiind considerat la acea vreme un “americanist” desăvârșit, interzicând ulterior credincioșilor din jurisdicția sa să participe la slujbele părintelui Alexis Toth).

📝 La finele primei etape a slujirii pastorale din S.U.A. în cadrul parohiei greco-catolice din Minneapolis - Minnesota (1889-1892), Alexis Toth a stabilit un precedent (pe teritoriul american) ce a fost urmat în anii următori de numeroși preoți greco-catolici din Statele Unite ale Americii. Acest proces de convertire la ortodoxie inițiat de Alexis Toth a fost denumit în istoriografie „mișcarea Toth“ („mișcare bazată pe un apel la originile ortodoxe ale creștinătății carpato-rutene”, afirmă istoricul D. Oliver Herbel), fiind continuat și în timpul celei de-a doua sa păstorie (1892-1902), de la parohia greco-catolică din Wilkes-Barre, Pennsylvania.

🗣️ Astfel că în plan interetnic:
✔️ neînțelegerile - din perspectiva confesională, liturgică, doctrinară și jurisdicțională - dintre clerul american și minoritățile emigrante,
✔️atacurile asupra clerului greco-catolic,
✔️ refuzul episcopilor romano-catolici de a recunoaște în mod oficial clerul unit,
✔️îngrădirea practicilor religioase ale imigranților greco-catolici, dar și
✔️ tendințele de autoritate ale clerului romano-catolic american asupra acestora
➡️ au reprezentat principalele motive ce au deschis șirul unui îndelungat exod de la greco-catolicism la credința ortodoxă. Astăzi însă, relația dintre cele două ramuri confesionale este marcată de înțelegere și colaborare.

📖 „Dacă ar fi să aleg un capitol de referință din cele 16 existente, acela ar fi 🔏“Strădaniile convertirii la credința ortodoxă” și l-aș numi “capitol lecție”, întrucât prezintă primii pași realizați de Alexis Toth spre comuniunea cu Biserica Ortodoxă, în decembrie 1890.

📰 Capitolul redă (atât în limba engleză 🇺🇸, cât și în limba română 🇷🇴) 📑documentele oficiale și ✉️ scrisorile preotului misionar și ale episcopului ortodox Vladimir, prin care la 25 martie 1891, 🤝 a aprobat solicitarea lui Alexis Toth de unire a parohiei greco-catolice din Minneapolis cu Biserica Ortodoxă Americană, intrând astfel sub jurisdicția Episcopiei Ortodoxe a Insulelor Aleutine și Alaska.

❕Complexitatea capitolului este întregită prin prezentarea unui fragment în limba latină a scrisorii adresate (în urma convertirii lui Alexis Toth) de Propaganda Fide episcopului greco-catolic de Prešov (cel ce a decis în octombrie 1889 trimiterea lui Alexis Toth la parohia greco-catolică din Minneapolis, ca preot misionar pentru a păstori credincioșii ruteni ce au emigrat în S.U.A.).

⚖️ Iată cm Alexis Toth (preot greco-catolic trimis din patria mamă, mai exact din regiunea Prešov a Imperiului Austro-Ungar, astăzi parte a Slovaciei) - prin activitatea sa misionară, urmându-și ideea de reunire cu Biserica mamă și demonstrând că vechile tradiții, în cazul nostru religioase, pot fi menținute și în noile medii sociale ⏳ - a contribuit la extinderea patrimoniului spiritual ortodox, la răspândirea ortodoxiei pe continentul nord-american, precum și la dezvoltarea a ceea ce reprezintă astăzi Biserica Ortodoxă Americană, remarcându-se prin faptul de a fi primul preot greco-catolic din S.U.A. care s-a convertit și a impulsionat procesul de convertire la Ortodoxie.

📷 Lucrarea este completată cu fotografii realizate personal, în urma documentării și a cercetărilor 🕵️ efectuate la mănăstirea ortodoxă “Sfântul Tikhon” din orașul 📌 South Canaan (Pennsylvania), unde se află cavoul și relicvariul Sfântului Alexis (alături de alte obiecte ale sale păstrate la Muzeul mănăstirii, printre care și un document olograf).

✨Acesta este și locul în care la 29 mai 1994, preotul Alexis Toth a fost canonizat ca Sfântul Alexis de Wilkes-Barre (în volum putând fi analizate actele oficiale ale canonizării 🗞️). Orașul South Canaan și implicit mănăstirea ortodoxă “Sfântul Tikhon” nu sunt alese întâmplător drept loc de veci. Pe de-o parte, South Canaan se află în apropierea orașului Wilkes-Barre, locul în care Alexis Toth a păstorit cea de-a doua sa parohie (1892-1902) și în care și-a petrecut ultimii ani de viață (până în anul 1909), iar pe de altă parte, datorită faptului că în anul 1905, Alexis Toth a contribuit alături de Arhiepiscopul ortodox Tikhon la înființarea acestei mănăstiri”, conchide autoarea.

⚖️ Prin exemplul său de caritate, devotement și credință statornică în fața opoziției vicioase a episcopilor romano-catolici americani (de la acea vreme), dar și pentru strădania sa misionară și pentru cei 20 de ani de slujire preoțeasca pe teritoriul american, sfântul Alexis este sărbătorit în Biserica Ortodoxă din Statele Unite ale Americii 🇺🇸 în ziua de 7 mai a fiecărui an.

20/06/2022

17/05/2021

Astăzi, 17 mai, îi urăm domnului Vasile IUGA de Săliște - Președintele Societății Culturale Pro Maramureș "Dragoș Vodă" - un sincer LA MULȚI ANI, multă sănătate și continuitate în inițiativele sale, putere de muncă și creativitate pentru realizarea tuturor proiectelor culturale viitoare.

Fie ca Bunul Dumnezeu să ÎI împlinească toate demersurile pentru sprijinirea istoriei și neamului românesc.

LA MULȚI ANI fericiți !
Să vă bucurați în continuare de roadele muncii dumneavoastră din cei 26 de ani de activitate.

Cu respect,
Colectivul Societății Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă”

24/01/2021

24/01/2021

30/12/2020

† Nicolae SABĂU
(n. 7 decembrie 1929, comuna Cicârlău - d. 30 decembrie 2020, Baia Mare)

Societatea Culturală Pro Maramureş „Dragoş Vodă” Cluj-Napoca, cu membrii şi simpatizanţii Filialelor din ţară şi străinătate, aduce un ultim omagiu maestrului NICOLAE SABĂU – consilier și colaborator cultural al societăţii noastre, care a fost alături de activităţile noastre culturale, ca membru fondator, din 27 noiembrie 1995.
Va rămâne un adevărat Ambasador cultural al României în lume.
Sincere condoleanţe familiei, prietenilor și apropiaților săi.
Dumnezeu să-l odihnească și să-l aibă în paza sa veșnică !

Vasile Iuga de Sălişte
Preşedintele Societăţii Culturale
Pro Maramureş „Dragoş Vodă” Cluj-Napoca

11/12/2020

† Alexandru SURDU
(n. 24 februarie 1938, Brașov - d. 11 decembrie 2020, București)

Cu durere în suflet aflăm că astăzi, 11 decembrie, a trecut în lumea celor drepți, distinsul filosof și profesor Alexandru SURDU, vicepreședinte al Academiei Române.
Dumnezeu a hotărât ca inima lui să nu mai bată, lăsând în urmă un gol imens.
Gândurile noastre sunt alături de familia îndurerată. Sincere condoleanțe !
Dumnezeu să îl odihnească și să îl aibă în paza sa veșnică !