Muzeul Dunarii de Jos Calarasi

Istoricul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi


Muzeul din Călăraşi a luat fiinţă în anul 1951 (prin decizia nr. 316/16 mai 1951) într-o casă naţionalizată cu 6 încăperi, situată lângă primărie, pe strada Sf. Ca urmare a creşterii rapide a patrimoniului a început să funcţioneze propriu-zis în anul 1954, având profil de arheologie. Această dezvoltare a patrimoniului se datora unui grup de intelectuali entuziaşti printre care Niţă Angelescu - primul director al muzeului, Vasile Culică, Iatan Constantin, Gheorghe Florea, Florian Chirulescu ş.a. Datorită activităţii lor au fost descoperite numeroase rezervaţii arheologice şi monumente istorice, iar creşterea patrimoniului a determinat autorităţile vremii să schimbe în mai multe rânduri localul în care funcţiona muzeul. Prin ordinul ministrului afacerilor interne din 7 septembrie 1956 imobilul destinat ca muzeu a fost luat chiar de la securitatea Călăraşi şi a fost transferat Sfatului Popular al Regiunii Bucureşti pentru Muzeul Regional Călăraşi cu teren suprafaţă de 1683 m.p şi o clădire de 388 m.p. Acestei clădiri i s-a mai adăugat un corp pentru birouri construit între anii 1959-1960. Prin Legea de organizare administrativ - teritorială din 1968 era reînfiinţat judeţul Ialomiţa cu reşedinţa la Slobozia. Între 1968 - 1981 muzeul călărăşean a fost secţie de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Ialomiţa.
În anul 1981, Secţia Arheologie se transformă în Muzeul Judeţean Călăraşi, pentru ca în anul 1990 să capete din partea Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor a Ministerului Culturii titulatura de Muzeul Dunării de Jos. Printre cei care şi-au desfăşurat activitatea în cadrul muzeului se numără o serie întreagă de personalităţi ale lumii ştiinţifice şi muzeale, precum Niţă Anghelescu, Apostol Atanasiu, Niculae Conovici, Crişan Muşeţeanu, Radu Lungu, Tudor Papasima, Pavel Suşară, Bogdan Panţu, Paul Damian, Traian Popa, Valeriu Cavruc ş.a. Clădirea a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea (destinaţie iniţială Judecătorie de Pace a ţinutului Ialomiţa) şi prezintă publicului expoziţii tematice: piese de arheologie (ceramică, figurine antropomorfe şi zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii neo-eneolitice din situl arheologic Sultana – Malu Roşu şi sanctuarul de la Căscioarele, plastică antropomorfă de epocă romană, colecţie de opaiţe romane, ceramică smălţuită şi podoabe bizantine de la Păcuiul lui Soare), numismatică antică şi medievală, exponate care ilustrează istoria locală. De asemenea, muzeul deţine colecţii de etnografie şi de artă românească modernă şi contemporană.