La Campulung şi în imprejurimi istoria te imbie, prin mulţimea siturilor arheologice şi a monumentelor istorice, sentiment pe care probabil l-a avut şi Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Naţional de Arheologie in timpul vizitei facute aici in 1889. El a recomandat şi susţinut ideea creării unui muzeu la Câmpulung pentru a salva, conserva şi pastra marturiile trecutului, lucru concretizat odată
cu publicarea hotărârii de infiinţare a muzeului in Monitorul Oficial nr 116 din 26 august/ 7 septembrie 1889.Nucleul muzeului, adăpostit la începuturi in trapeza manastirii Negru-Vodă, era administrat direct de primarul oraşului, de stareţul mănăstirii şi de directorul Şcolii nr 1 de baieţi din oraş. În timp cercetările arheologice efectuate în teren, achiziţiile şi donaţiile, au sporit colecţiile muzeului, el fiind structurat in 1952 în colecţii de istorie şi ştiinţele naturii, arta in cladirea Ştefanescu. În etapele urmatoare investiţiile alocate au permis extinderea spaţiului expoziţional şi modernizarea lui. Expoziţia de istorie va funcţiona, din 1976, in varianţa moderna in cladirea fostei Prefecturi( edificiu ridicat in 1934 d**a planurile arh. Din motive politice in 1980 întregul muzeu va fi mutat in actuala clădire, fost sediu al administraţiei locale, situat pe strada Negru Voda nr 119. Frumoasa clădire Ştefanescu, monument istoric şi de arhitectură de la 1735, va găzdui o importantă expoziţie de artă populară. Ca o extensie a Muzeului de istorie funcţioneaza expoziţia organizată la Mausoleul Mateiaş dedicata primei conflagraţii mondiale şi luptelor din zonă. Donaţia familiei Toparceanu a permis ca din 1958 Muzeul Câmpulung Muscel sa poata organiza pentru vizitare casa memoriala a poetului.
