Educație Muzeală MȚR

Educație Muzeală MȚR Noi mâncăm nori.

Dragi prieteni ai Muzeul Național al Țăranului Român, dereticatul de primăvară anunță un nou început rodnic.Ne pregătim ...
27/04/2026

Dragi prieteni ai Muzeul Național al Țăranului Român, dereticatul de primăvară anunță un nou început rodnic.

Ne pregătim să vă întâmpinăm în haine primenite, cu aceeași bucurie a regăsirii.

Să aveți o săptămână... torcătoare de idei creative!

„În ziua de 1 aprilie marţu (n.r. mărțișorul) se pune sub o piatră. Dacă se strâng peste noapte furnici este semn bun.”📖...
01/04/2026

„În ziua de 1 aprilie marţu (n.r. mărțișorul) se pune sub o piatră. Dacă se strâng peste noapte furnici este semn bun.”

📖 Irina Nicolau, „Aromânii. Credințe și obiceiuri”, Biblioteca Culturii Aromâne, Proiect Avdhela, Editura Societatea Culturală Aromână, București, 2001, p. 38.
📷 Lila Passima, „Dantele / broderii. Caiet nr. 2/2013”, București, Martor, 2013, p. 22. Foto: Marius Caraman.

„După ce am terminat facultatea, am dus icoane la standul Muzeului Țăranului Român. Și zic, haide să-i arăt și domnului ...
25/03/2026

„După ce am terminat facultatea, am dus icoane la standul Muzeului Țăranului Român. Și zic, haide să-i arăt și domnului Bernea (...), să vedem ce părere are, pentru că era autoritatea supremă și aveam încredere totală. A fost primul care chiar a fost surprins și m-a încurajat, și-a zis: Doamna Irina Nicolau era (...) un om extraordinar... Ea zicea, Voia să fiu mai liberă. (...) Domnule, când te apropii de un lucru minunat, nu poți s-o faci fluierând... Așa eram și eu.”

📖📷 Lila Passima, „Portret / Atelier. Corina Petculescu”, București, Martor, 2011, p. 18. Concepție grafică: Lila Passima. Buna Vestire, p. 15.

29/01/2026

„(...) În timpul din urmă, mulţi n-au chef. Alţii au. Aceştia din urmă trec voios în maşini noi peste trecerile de pietoni când este verde. Am impresia că oamenii din jurul meu s-au îmbolnăvit. Unora li se îndoaie spatele şi altora li se bombează pieptul. Se umple ţara de apatici şi de infatuaţi. Ce ne facem?

Revin la apatie. Apatic este un ins fără patos. Mă întreb cm au ajuns românii să-şi piardă patosul după câte au pătimit. Ştiu de la mama că omul trebuie să fie om. Mi-a repetat-o şi o repet şi eu. Un om apatic este jumătate de om. Viaţa lui se desfăşoară alăturea.

— Nea Toma, dacă îţi cumpăr ţuică eşti voios?
— Pentru ca să fiu voios? Cumpără-mi!

Românii şi-au pierdut şi voioşia. Cine o găseşte, primeşte o recompensă de la mine. Cred că au păţit şi franţujii ceva, pentru că observ cm dispare din limba lor cuvântul allégresse. Şi în acest caz rămâne valabilă recompensa, sper să o dea francezii. Dacă mă gândesc bine, voioşia românilor se află demult în tratament. Omul este voios când îşi face voia. Să-ţi tai voia este, uneori, un sacrificiu, să ţi se taie voia poate fi o crimă. Timp de 45 de ani ni s-a tot spus că trăim într-o societate care aşează în centrul grijii sale omul şi ne-voile lui. Zis şi făcut. Aşa au ajuns o parte din români apatici. Eu nu. Mă revoltă prea multe, sunt prea supărată.

— Nea Toma, hai să te descânt de apatie, poate că îţi vine cheful înapoi:
A plecat Toma pe cale, pe cărare,
Voios, sănătos şi la pungă gros
Şi s-a întâlnit cu Apaticul,
singuraticul, subţiraticul
Care, cm l-a privit,
Carnea i-a smolit,
Faţa de la lume i-a sucit.
Şade Toma cu spatele întors către lume.
Nu trăieşte, nu munceşte, nimic nu mai voieşte.
Toarnă, Tomo, toarnă frate,
Că eu nu întorc fusu’,
Întorc voia bună lui Toma.
Eu nu bat cuiu’,
Bat lui Toma apatia,
Că a ajuns mai rău ca piftia.
Eu nu înţep cu acul,
Că îl înţep pe Dracul
Să-i ia lui Toma apatia şi
Să-l lase curat, luminat,
Ca argintul strecurat.
Descântecul de la mine
Şi leacul de la Dumnezeu.
– Şi tot de la mine o litră de ţuică, nea Toma.”
(Irina Nicolau - fragment din „Apatia strică omenia”, apărut în Dilema nr. 130, 7-13 iulie 1995)
___________________________________

Astăzi se împlinesc 80 de ani de la nașterea Irinei Nicolau (29 ianuarie 1946 - 3 iulie 2002).

Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR

Muzeul Național al Țăranului Român va organiza o nouă ediție a Târgului Mărțișorului în perioada 25 februarie – 1 martie...
09/01/2026

Muzeul Național al Țăranului Român va organiza o nouă ediție a Târgului Mărțișorului în perioada 25 februarie – 1 martie 2026. Participarea la târg se va face pe baza unei invitații nominale trimise prin e-mail, la finalul perioadei de selecție. Anul acesta vom supune selecției oferta tuturor participanților, atât cea a participanților consacrați la edițiile trecute, cât și cea a candidaților noi, în limita locurilor disponibile.

Astfel, cei interesați ne pot trimite 8-10 fotografii relevante pentru oferta lor de mărțișoare, la o rezoluție înaltă, la adresa [email protected] , în intervalul 8 ianuarie – 22 ianuarie 2026. Cererile primite ulterior datei-limită nu vor fi luate în considerare. Rezultatele vor fi anunțate tuturor înscrișilor la selecție prin e-mail, începând cu data de 29 ianuarie 2026.

Participanții la edițiile trecute sunt rugați să trimită spre evaluare modele noi de mărțișoare, cu scopul împrospătării ofertei târgului nostru și al încurajării creativității, respectând criteriile de selecție.
De asemenea, pentru ediția din 2026 a Târgului Mărțișorului, va fi regândită în totalitate amplasarea expozanților în spațiile deja cunoscute.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să ne vizitați site-ul https://muzeultaranuluiroman.ro/

Fiindcă a trecut vara prelung(it)ă de până mai ieri și au venit zilele întunecoase și ploioase, vă propunem un nomad got...
04/11/2025

Fiindcă a trecut vara prelung(it)ă de până mai ieri și au venit zilele întunecoase și ploioase, vă propunem un nomad gothic numai bun de citit sub pătură, sorbind dintr-o cană plină ochi cu ceai fierbinte.

„[casa de-a casa]58][marțea lui Cosmin]
[nomad.09.gothic]

Camera lui F. dădea spre ieșirea din spate, pe o scară melc îngustă și abruptă - pe acolo se întorcea de obicei rupt de fălcile orașului. Până la adevărata intrare în apartament ar fi trebuit să parcurgă vreo trei încăperi tampon, așa că ușa dosnică se dovedea de multe ori mult mai prietenoasă. De acolo, din capăt, se mai putea trece într-o altă cameră, transformată într-un soi de depozit uitat, și spre un closet. Ambele se aliaseră de multă vreme într-un mic iad, important era să nu ai de-a face cu ele prea des. Cel mai probabil, cândva fuseseră camerele unor slujitori, dar aia era o lume veche, de care se agățau doar presupuneri. În 2000, când F. s-a instalat acolo în urma unei invitații, pereții erau acoperiți cu faianță vopsită în galben. Înăuntru mai era un suport metalic, o combinație bizară între o masă de laborator lungă și un rastel pentru eprubete care-i fusese de folos domnului doctor R., pentru diverse încercări. Și acest episod intermediar al casei căpătase o pojghiță care-i dădea un aer vechi, preromantic.”

📖 Cosmin Manolache et al., „Casa de-a casa. 27 aprilie - 19 iulie 2020”, București, Martor, 2023, p. 94.

11/09/2025

În cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, Florin Cramariuc, meșter crucer de seamă din Bucovina, cu o experiență vastă în practica și aprofundarea meșteșugului, le propune iubitorilor de artă țărănească să descopere primii pași în tehnica încrustării lemnului și a cruceritului.
Un atelier recomandat copiilor mari și mici, cu vârste cuprinse între 9 și 99 de ani. Sâmbătă, 13 septembrie, orele 11:00 - 13:00.
Prețul atelierului: 35 de lei.
Așteptăm înscrierile la adresa de e-mail: [email protected]

În cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, Radu Dincă, meșter iconar cu o experiență ...
08/09/2025

În cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, Radu Dincă, meșter iconar cu o experiență îndelungată și cunoaștere a iconografiei țărănești, a cărui tehnică este caracterizată prin rafinament cromatic și virtuozitate, le propune iubitorilor de artă sacră să descopere frumusețea realizării icoanelor pe sticlă.
Un atelier recomandat copiilor mari și mici, cu vârste cuprinse între 9 și 99 de ani. Duminică, 14 septembrie, orele 11:00 - 13:00.
Prețul atelierului: 35 de lei.
Așteptăm înscrierile la adresa de e-mail: [email protected]

”Pentru mine este un stil de viață. Din asta trăiesc și încerc să păstrez un echilibru între conservarea valorilor spirituale și estetice pe care țăranul român le-a pus în icoanele lui și cerința publicului meu de astăzi. Uneori e complicat. Așa cm am spus mai sus, nu-mi plac lucrurile „călduțe”, deci încerc să nu fac compromisuri. Dacă în amalgamul acesta de timp petrecut între atelier, comenzi, la evenimente (târguri, expoziții, muzee), la ateliere cu copiii etc. reușesc să păstrez „echilibrul”, înseamnă c-am să pot face și mâine!”
Radu Dincă, sticlar, iconar

⚠️ ANULATÎn cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, Vasile Moldoveanu, meșter crucer,...
08/09/2025

⚠️ ANULAT

În cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, Vasile Moldoveanu, meșter crucer, cu o experiență de peste treizeci de ani de practică și aprofundare a meșteșugului, le propune iubitorilor de artă țărănească să descopere primii pași în tehnica încrustării lemnului și a cruceritului.
Un atelier recomandat copiilor mari și mici, cu vârste cuprinse între 9 și 99 de ani. Sâmbătă, 13 septembrie, orele 11:00 - 13:00.
Prețul atelierului: 35 de lei.
Așteptăm înscrierile la adresa de e-mail: [email protected]

”Icoana pe vatră este un obiect de cult, fiindcă ţăranul s-a gândit să îşi protejeze mediul, familia. Imediat după ce îşi termina casa, îşi construia şi o sobă, acea vatră uriaşă care avea scopul de a încălzi toată locuinţa, de obicei formată din două încăperi. Acea sobă trecea dintr-o cameră în alta prin peretele comun. În camera de zi, era partea deschisă a vetrei, cu pirostriile pe care se pregătea hrana. De cealaltă parte, suprafaţa vetrei devenea chiar pat pentru copii, exact ca în poveştile lui Creangă. Datorită necazurilor provocate uneori de focul deschis, dintr-o bucată de lemn, dintr-un butuc mai tare, de stejar sau de fag, materiale de lemn de esenţă tare care să reziste în jurul vetrei, la temperaturi ridicate. Această bucată de lemn era scrijelită şi avea ca simbol central crucea, un înger sau un desen naiv reprezentând un sfânt. În general, era vorba de un sfânt protector al casei, legat de numele purtat de un strămoş al familiei.”
Vasile Moldoveanu, meșter crucer

În cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, artista ceramistă Andreiana Ramona Stanca ...
08/09/2025

În cadrul Târgului Iconarilor și al Meșterilor Cruceri – De Ziua Crucii 2025, artista ceramistă Andreiana Ramona Stanca le propune iubitorilor de artă și de recuperare a meșteșugului ceramicii, descoperirea tehnicii terracotta printr-un atelier în care sunt exersate atât tactilitatea, cât și căldura materiei din care se ivesc cahlele, plăcile decorative, obiectele de cult: lutul ars.
Un atelier recomandat copiilor mari și mici, cu vârste cuprinse între 9 și 99 de ani. Vineri, 12 septembrie, orele 14:00 - 17:00.
Prețul atelierului: 35 de lei.
Așteptăm înscrierile la adresa de e-mail: [email protected]

”Povestea lutului în mâna curiosului iscusit, de la fărâma de pământ din spatele casei până la obiectul purtător atât de hrană spirituală, cât și de hrană fizică. Poveste cu final de obiect purificat prin foc, pentru a-l face mai rezistent și adus permanent în forma sa de viață.”
Andreiana Ramona Stanca, ceramistă

Address

Bucureşti Sectorul 1

Opening Hours

Monday 10:00 - 11:30
Tuesday 10:30 - 12:00
13:00 - 14:30
Wednesday 10:30 - 12:00
13:00 - 14:30
Thursday 10:30 - 12:00
13:00 - 14:30
Friday 10:30 - 12:00
13:00 - 14:30
Saturday 10:30 - 11:20
11:30 - 13:00
Sunday 10:30 - 11:20

Telephone

+40213179659

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Educație Muzeală MȚR posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Museum

Send a message to Educație Muzeală MȚR:

Share