Casa Filipescu Cesianu

12/10/2026

Simpozionul de Antropologie Urbană, ediția a XI-a
Climă și comportament în spațiul urban: practici, tendințe, reprezentări

Cum influențează clima felul în care trăim orașul? Cum ne adaptăm verilor toride și ce rol au parcurile, arhitectura și grădinile comunitare în această schimbare?

Muzeul Municipiului București vă invită vineri, 16 octombrie 2026, la Casa Filipescu-Cesianu, la cea de-a XI-a ediție a Simpozionului de Antropologie Urbană, dedicată relației dintre climă, viața cotidiană și spațiul urban.

De la Bucureștiul verilor toride surprins în presa interbelică la memoria verii și cultura răcoritoarelor în Timișoara, de la sănătatea publică la practicile de adaptare din Iași și București, comunicările propun perspective istorice și contemporane asupra felului în care clima modelează orașele și experiențele locuitorilor lor.

Discuțiile vor aborda patrimoniul peisager și parcurile publice, contribuția comunității evreiești la adaptarea orașului la condițiile climatice, activitățile de loisir, adăposturile climatice, arhitectura și grădinile comunitare ca spații de îngrijire a naturii și de apropiere între oameni.

📅 Vineri, 16 octombrie 2026 | 09:45–16:00
📍 Casa Filipescu-Cesianu - MMB, mansardă
Calea Victoriei nr. 151, sector 1, București

▪ 09:45–10:00 | Înregistrarea participanților
▪ 10:00–10:15 | Deschiderea simpozionului: Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București
▪ 10:15–12:20 | Prima sesiune de comunicări
▪ 12:20–13:20 | Pauză
▪ 13:20–16:00 | A doua sesiune de comunicări

Moderatorul celor două sesiuni: Alexandra Rusu.
Participă: Alexandru Mexi, Alexandra Rusu, Ionuț-Alexandru Banu, Felicia Waldman, Gabriela-Mariana Luca, Mădălina Manolache, Cătălin-George Fedor, Sorin-Mihai Constantinescu, Yvonne Toader, Silvia Iordache, Cătălina Bolozan și Alexandru Gheorghe.

Vă așteptăm la o zi de prezentări și dialog despre climă, memorie și felul în care locuim și transformăm orașul!

PROGRAM COMPLET

09:45–10:00 – Înregistrarea participanților
10:00–10:15 – Deschiderea Simpozionului de Antropologie Urbană, cu dr. Adrian Majuru, manager, Muzeul Municipiului București
10:15–12:20 – Comunicări
Moderator: Alexandra Rusu
🔹Alexandru Mexi (Institutul Național al Patrimoniului / Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București) – Peisaj urban și parcuri publice. Adaptarea patrimoniului peisager la hazarde naturale și antropice și generarea de noi valori culturale;
🔹Alexandra Rusu (Muzeul Municipiului București) – Bucureștiul verilor toride în presa românească interbelică;
🔹Ionuț-Alexandru Banu (Muzeul Municipiului București) – Clima și sănătatea publică în Bucureștiul modern – de la Societatea de Salvare la serviciile contemporane de urgență;
🔹Felicia Waldman (Universitatea din București) – Evreii și clima bucureșteană. Cum au contribuit evreii la procesul de adaptare a populației și a spațiului urban din București la condițiile climatice specifice (verile extrem de toride și iernile aspre);
🔹Gabriela-Mariana Luca (Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara) – „Când verile aveau gust de Citro”. Memoria verii și cultura răcoritoarelor în Timișoara înainte și după 1989.
12:20–13:20 – Pauză
13:20–16:00 – Comunicări
Moderator: Alexandra Rusu
🔹Mădălina Manolache (Muzeul Municipiului București) – O scurtă privire asupra activităților de loisir practicate în Parcul Drumul Taberei (1970–prezent);
🔹Cătălin-George Fedor (Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale al Academiei Române, Filiala Iași) – „Parcă nici vremea nu mai e ce-a fost”: memorie climatică și practici cotidiene de adaptare în municipiul Iași;
🔹Sorin-Mihai Constantinescu (cercetător independent) – Valorificarea culturală a adăposturilor climatice;
🔹Yvonne Toader (Uniunea Arhitecților din România) – Arhitectura viitorului începe cu ceea ce avem deja;
🔹Silvia Iordache (Muzeul Municipiului București) – A trăi orașul în schimbare: climă, vulnerabilitate și adaptare în București;
🔹Cătălina Bolozan (Club Clorofila), Alexandru Gheorghe (Poteca Studio) – Grădinile comunitare urbane ca infrastructură ecologică și socială în contextul crizei climatice. Practici de îngrijire și relații afective cu natura în București.

12/10/2026

O poveste trece granițele: întâlnire cu Philippe de Mûelenaere, la București

Editura Pavcon, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, vă invită joi, 15 octombrie 2026, de la ora 17:00, la Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei nr. 151, București, la lansarea romanului "Exiluri".

Uneori, o carte deschide o ușă spre lumi pe care abia așteptăm să le descoperim. Editura Pavcon și Muzeul Municipiului București vă invită la o întâlnire cu Philippe de Mûelenaere, autorul romanului, într-un dialog despre literatură, traducere și puterea poveștilor de a apropia culturi.

Alături de Dodo Niță, traducător și cunoscut istoric al benzii desenate, și Constantin Pavel, editor, vom descoperi universul cărții și drumul ei către cititorii români. Întâlnirea îl are ca invitat de onoare pe E.S. John Cornet d’Elzius, Ambasadorul Regatului Belgiei la București.

O ocazie de a privi literatura ca pe o punte între limbi, oameni și sensibilități — și de a afla ce se ascunde dincolo de paginile unui roman.

Vă invităm să fiți o parte din această întâlnire specială!

Invitați:
Philippe de Mûelenaere, autor
Dodo Niță, traducător
Constantin Pavel, editor

Invitat de onoare:
E.S. John Cornet d'Elzius
Ambasadorul Regatului Belgiei la București

Acces gratuit, în limita locurilor disponibile.

07/10/2026

Dragi viitori voluntari 😁 Weekendul acesta vă asteptăm la Casa Filipescu-Cesianu, la grădinărit alături de Club Clorofila!

👉 Înscrierile se fac aici - https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdcy_bvBG2g5bkZq_yxvJ8DZ1n-2ucd_oqZXifuflHH1EtMFQ/viewform

PROGRAMUL ZILEI
Sâmbătă, 10 octombrie

🌳 11:00– 14:00
Revitalizarea grădinii
Începem pregătirea terenului pentru noile plantări. Vom delimita zonele de lucru și principalele elemente ale viitoarei amenajări, vom plivi și grebla și vom pregăti solul acolo unde este necesar.

Vom introduce și câteva elemente naturale precum bușteni, pietre și alte microhabitate care pot oferi adăpost insectelor și altor viețuitoare din grădină. În aceeași etapă vom amenaja o mică zonă de apă, importantă pentru susținerea biodiversității, precum și zona destinată compostării lente.

🍎 14:00–15:00 | Masă și socializare

PROGRAMUL ZILEI
Duminică, 11 octombrie

🌳 12:00– 15:00
A doua zi a weekendului continuam plantărea cu plante perene și bulbi.

🍎 15:00–16:00 | Masă și socializare

INFORMATII PRACTICE

🚶 Activitatea presupune efort fizic redus spre moderat, mers și stat în picioare.
👟 Vino în haine comode, potrivite pentru grădină, și cu încălțăminte închisă. Prognoza indică aproximativ 18–22°C în timpul întâlnirii, așa că îți recomandăm să te îmbraci în straturi.
💧 Uneltele și materialele de lucru vor fi asigurate de noi.
🧑‍🧒 Activitatea nu este concepută special pentru copii, însă aceștia sunt bineveniți dacă vin însoțiți și supravegheați de un adult.

Activitățile fac parte din proiectul „Grădina Filipescu-Cesianu, Refugiu Climatic pe Calea Victoriei”, organizat de Club Clorofila în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, finanțat prin Platforma de mediu pentru București, program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank România, prin runda susținută de Orange România.

O serie de întâlniri prin care cunoastem, observãm si ingrijim Grădina Casei Filipescu-Cesianu. Activitatile sunt ghidate de peisagistul Alexandru Gheorghe. _____ #1 Sâmbătă, 26 septembrie | 11:00–15:00 Registrul Verde al grădinii Casei Filipescu-Cesianu Activitatea presupune inventarierea...

07/10/2026

CÂND CÂNTĂ ÎNGERII, DIFERENȚELE DISPAR… ✨
✨ „Splendori miniaturale”
Recital în cadrul Stagiunii Artpulse

📅 Miercuri, 7 octombrie 2026
🕡 Ora 18:30
📍 Casa Filipescu-Cesianu
Calea Victoriei nr. 151, București
🎟️ Bilet: 30 lei (biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Casei Filipescu-Cesianu înainte de începerea spectacolului)

Sunt momente în care muzica nu se mai aude doar cu urechile. Se aude cu sufletul. ❤️

Așa am simțit când am ascultat Corul Magic Music SPA. Parcă, pentru câteva clipe, cerul s-a deschis și îngerii au coborât printre noi ca să cânte…

Este un cor aparte, în care copii tipici și copii atipici, cu cerințe educaționale speciale, cântă împreună, uniți de aceeași bucurie și de puterea vindecătoare și incluzivă a muzicii.

Aici nu există „diferit”. Există doar voce, emoție, curaj și armonie. 🎶

Sub coordonarea și bagheta Angelicăi Baciu, artist liric al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și formator în programul național Cantus Mundi, Corul Magic Music SPA ne amintește că arta poate trece dincolo de orice barieră.

Iar în această seară specială de octombrie îi aduce împreună și pe: Adelina Cociobanu, Anthuzza Georgescu, Cristina Silvaș, Mihnea Stroe și ansamblul de pian la patru mâini, format din Mădălina Damian și Ioana Găină-Cojuharov.

Clipe în care vocile, pianul și sensibilitatea artiștilor se întâlnesc într-un spațiu încărcat de istorie și frumusețe.

Dacă vreți să vedeți ce poate face muzica atunci când oamenii aleg să fie împreună, veniți să-i ascultați!

Iar dacă nu puteți ajunge, dați mai departe această invitație.
Poate că postarea voastră va ajunge la cineva care are nevoie să descopere această poveste.

Poate la un părinte. Poate la un copil. Poate la un iubitor de muzică.

❤️ Haideți să facem cunoscut Corul Magic Music SPA!

Să le dăm vocilor lor cât mai mulți spectatori, cât mai multe aplauze și cât mai multă lumină.

Distribuiți. Ascultați. Veniți. Și lăsați muzica să vă atingă sufletul.

06/10/2026

Secvențe din Bucureștiul lui Luigi Rasi (1899)

Luigi Rasi (1852-1918) s-a afirmat ca actor, dramaturg, istoric al teatrului și regizor, jucând un rol cheie în conturarea teatrului italian modern. A studiat actoria sub îndrumarea lui Ernesto Rossi și Tommaso Salvini, doi dintre cei mai mari tragedieni italieni ai secolului al XIX-lea, devenind un actor respectat, cunoscut pentru dicția sa rafinată și stilul clasic. Ulterior, a fondat și condus companii teatrale, promovând o abordare disciplinată și artistică a spectacolului. În calitate de istoric al teatrului, lucrarea sa monumentală, Dizionario del Teatro Italiano (1897), rămâne o referință cheie pentru istoria teatrului italian. A scris mai multe piese de teatru și eseuri despre actorie, reflectând credința sa în teatru atât ca artă, cât și ca educație morală.

Despre contactul acestuia cu Bucureștii Belle Époque aflăm din lucrarea La Duse, pe care o scrie în calitate de biograf al Eleonorei Duse, dar și din câteva frânturi de corespondență primită de la membrii trupei sale (Compagnia dei Comici Affezionati), în timpul turneului din 1899. Atât corespondența cât și contractul pentru utilizarea serviciilor companiei sale teatrale, se află astăzi la Biblioteca Museo Teatrale SIAE din Roma, fiind strânse cu sfințenie de Rasi în timpul vieții sale.
Probarea prezenței sale la București în 1899, alături de Duse, o aflăm în Cronica teatrală a lui Ion C. Bacalbașa din Adevărul (11 octombrie 1899); „D. Luigi Rasi, care juca rolul sculptorului [în Gioconda], îl prezenta într-o notă prea uniformă, veșnic aprins și violent. A avut însă accente bune mai ales în scena finală a actului I-iu și în scena primă din actul al II-lea.”

Rasi și soția sa ajung în București la o zi după Eleonora Duse și trupa de teatru, din cauza unei opriri neprevăzute în Cracovia. Iată câteva note de călătorie:
„Pe măsură ce ne apropiam de București, vagonul nostru se popula cu călători: chipuri bronzate, păr des, castaniu, cu reflexe violete, umeri lați. În loc să mă îndrept spre Orient, aveam impresia că merg chiar pe vârful cizmei noastre. Un fluierat prelung al trenului ne-a anunțat sosirea și, după câteva minute, după ce am pus piciorul în capitala României, eu și soția mea ne-am urcat într-o trăsură magnifică cu doi cai negri, condusă de un vizitiu superb, a cărui figură maiestuoasă, înfășurată într-o lungă manta neagră de catifea, legată la brâu cu o eșarfă roșie, contrasta bizar cu veselia feței sale proaspăt bărbierite și cu tonul blând al vocii sale...”
La recomandarea unui tânăr călător, prima noapte au petrecut-o la hotelul Gabroveni. La acea vreme fostul han fusese modernizat și transformat în hotel pentru a răspunde cerințelor occidentale de cazare. Parterul găzduia numeroase prăvălii, ateliere și spații de depozitare în timp ce etajele erau destinate închirierii. „Hotelul...era mai mult decât modest: camerele, chiar și la acest preț, erau aproape goale, dar paturile erau bune și curate; și aceasta, am înțeles mai târziu, că era o cerință neobișnuită în această țară, mai ales pentru camerele închiriate.”
Cina au servit-o la restaurantul Fischer, recomandat de același călător, mai mult pentru raportul calitate-preț: „...la intrarea în restaurant, o ușă șubredă, cu geamuri murdare, prin care se putea zări o cameră urâtă, murdară, plină de fum și goală dar nici o urmă de restaurant sau braserie. [...] Am intrat în bucătărie, unde cei prezenți erau așezați în jurul unei femei (ca o madonă). Cei trei, patru inși aveau un aer sinistru și brigand. Ne priviră chipurile stupefiați, și ea, patroana, cu brațul gol și enorm, ne făcu semn unde să mergem.
Am intrat într-o cameră cu două sau trei măsuțe ale căror fețe de masă erau murdare, pline încă de resturile lăsate de cei dinaintea noastră. Am cerut prin gesturi trei șervete, dintre care unul pentru a acoperi rușinea feței de masă, și o friptură însângerată, servită pe un platou din lemn. Ouă, sardine, brânză?...vorbe în vânt; caviar bun, vin mediocru și o poftă de mâncare grozavă. Am scăpat cât de repede am putut din bârlogul acela și mergând pe stradă repetam încet: Când mai venim în București, ăsta e locul nostru...să nu uităm...Fischer! Fischer! Fischer!”
Ziua următoare s-au întâlnit cu restul trupei la teatru, la fel de indispusă din cauza inconveniențelor provocate de cazare. În final, au decis să se cazeze la hotelul Frascati, unde restaurantul oferea și un meniu francez. La 1899, hotelul și cafenelele din jur formau inima boemei bucureștene. Fiind situat în imediata apropiere a Teatrului Național, Frascati oferea o panoramă superbă asupra pieței și era locul preferat de întâlnire pentru actori, scriitori, politicieni și înalta societate a vremii.

Printre întâmplările care l-au impresionat pe Rasi în timpul șederii sale la București se numără și procesiunea funerară a principelui Ghica. Este vorba despre Dimitrie Ghica (poreclit Beizadea Mitică), important om politic conservator, cel de-al zecelea prim-ministru al României și președinte al Senatului. Acesta a decedat la 15 februarie 1897 și a fost înmormântat cu onoruri în mausoleul familiei Ghica din cimitirul Bellu. Deoarece decesul acestuia a avut loc cu doi ani mai devreme sosirii lui Rasi la București, putem presupune că acesta a fost în capitala noastră și în 1897, cu trupa lui Tommaso Salvini, ori citează din scrisorile primite de la actorii trupei sale. „Deschideau procesiunea doi călăreți costumați, purtând lămpi mari de sticlă. Urma un al treilea cu un vas de cristal plin cu flori și alți trei care purtau tăvi enorme de cupru umplute cu colaci. Apoi venea clerul, în trăsuri de modă veche, apoi catafalcul într-un dric strălucitor cu geamuri mari, tras de șase cai superbi și, în final, o lungă înșiruire de echipaje. Curiozitatea se citea pe fețele multora, pe altele consternarea, tăcerea tristă, întreruptă doar din când în când de sunetul și mai trist al clopotelor...”

Text: Alexandra Rusu
Surse foto:
1. Luigi Rasi- Di Mario Nunes Vais - Collezione del Fondo Nunes Vais: http://www.fotografia.iccd.beniculturali.it/inventari/fondo/57, Pubblico dominio, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=86554864
2. La Duse- https://archive.org/details/ladusecon00rasiuoft/page/n7/mode/2up?ref=ol

Bibliografie:

1. Ion Livescu, Amintiri și scrieri despre teatru, Editura pentru literatură, 1967, București, www.digibuc.ro.
2. Ion Massoff, Istoria Teatrului Național din București 1877-1937, ed. Alcalay&Co, București, www.digibuc.ro.
3. M.-Faust Mohr, Amintirile unui spectator. Mișcarea teatrală în București între 1899-1910, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, București, 1937, www.digibuc.ro.
4. Luigi Rasi, La Duse, R.Bemporad&Figlio, 1901, Firenze.
5. Adevărul, 5 octombrie1899, anul 12, nr. 3665.
6. Adevărul, 11 octombrie 1899, anul 12, nr. 3672.
7. Familia, 10 octombrie, 1899, Anul 35, nr.41.
8. Timpul, 9/21 octombrie 1899, Anul 21, nr. 227.
9. Tribuna Poporului, 21 octombrie/2 noiembrie 1899, Anul 3, nr. 203.

05/10/2026

🌿 Patrimoniul înseamnă și grădinile care îl înconjoară, locuri de întâlnire, de tihnă și de apropiere de natură.

Vă invităm să descoperiți materialul RFI România despre revitalizarea grădinii unui palat bucureștean și rolul implicării civice în îngrijirea acestor spații. 🎧👇

Muțumim, Club Clorofila și RFI Romania!

🔗 https://www.rfi.fr/ro/podcasturi/planeta-verde/20261005-gr%C4%83dina-unui-palat-celebru-din-bucure%C8%99ti-revitalizat%C4%83-de-un-ong

02/10/2026

📚 Atelier de citit și de imaginat „cu capul în nori”, alături de Celest și de scriitoarea Cristina Beatrice Preda

🏛️ Muzeul Municipiului București și Asociația De Basm vă invită sâmbătă, 17 octombrie 2026, ora 11:00, la Casa Filipescu-Cesianu, care se va transforma într-un ținut de imaginat, „cu capul în nori” alături de Celest și de scriitoarea Cristina Beatrice Preda, pornind de la cartea „Băiatul cu cap de cer senin” (Editura Didactica Publishing House, cu ilustrații de Diana Tivu, 2026).

☁️ În ținutul lui Celest, să fii cu capul în nori nu este ceva ieșit din comun: toți copiii au câte un carusel pe cap ca să-și întâmpine căluții verzi când se întorc de la joacă.
Dar să ai un cap de cer senin 🌤️ este, în mod cert, ceva cu totul și cu totul aparte, chiar și pentru lumea imaginară. ✨

Vino și tu să întâlnești băiatul visător, care poartă cu el în cutiuța muzicală visul măreț de a deveni „acasă” pentru cineva, descoperind că asta poate însemna mai mult decât un loc: poate fi un omuleț din alune de pădure care te învață să-ți deschizi ușița de la piept și să-și lase inima să zburde, o steluță fosforescentă de la bunica Noura, un sentiment de siguranță, cu câte un pic de cald și de bine.

Iar cald și bine vin din „împreună”.

🎨 Ce vom face la atelier?
☁️ Vom lăsa povestea să ne învăluie în magia ei printre nori;
🎠 Vom căuta carusele cu căluți verzi înaripați și vom vedea stele verzi;
💭 Vom învăța cm să visăm cu ochii deschiși și cm să dormim în papuci...
🎁 Și vom avea multe alte surprize!

👧🧒 Vârstă recomandată: 6+
⏰ Durată: 1 h 30 min
🎟️ Taxă de participare: 40 lei
📩 Înscrieri: [email protected]

✍️ Despre autoare
Cristina Beatrice Preda este membră în Asociația de Basm și autoarea mai multor cărți pentru copii: „Aventurile lui Tăpățel și prietenii lui jucăuși”, „Jurnalul Creionului Tapat”, „Puterea Prieteniei”, „Scrisoare pentru Moș Crăciun”, „Povești cu mămici și tătici”, „Vâj-vâj prin călimară”, „Pădurea Într-o Parte”, „Steluța norocoasă a lui Ghiduș, cățeluș din pluș” și „Băiatul cu cap de cer senin”.

01/10/2026

🎶 Un nou concert în cadrul Stagiunii Artpulse, la Casa Filipescu-Cesianu

Pe 7 octombrie, de la ora 18:30, vă invităm la Casa Filipescu-Cesianu pentru o nouă întâlnire cu muzica, în cadrul Stagiunii Artpulse.

„Splendori miniaturale” este titlul concertului care vă propune o incursiune în universul pieselor de mici dimensiuni, dar de o mare expresivitate și rafinament.

📍 Casa Filipescu-Cesianu
📅 7 octombrie 2026
🕡 18:30

🎟️ Accesul la concert se va face pe baza biletului achiziționat în seara evenimentului, direct de la intrarea în muzeu.

Vă așteptăm să descoperim împreună splendori muzicale în miniatură, într-un spațiu cu o atmosferă aparte!

30/09/2026

📝 REMINDER | Mai sunt 5 zile pentru trimiterea propunerilor!

Apel la contribuții pentru cea de-a XI-a ediție a Simpozionului de Antropologie Urbană

🌳 Climă și comportament în spațiul urban: practici, tendințe, reprezentări

Mai sunt doar 5 zile până la încheierea perioadei de înscriere. Invităm specialiștii și tinerii cercetători să trimită propuneri pentru ediția din acest an, dedicată relației dintre climă, vreme și viața urbană.

🔹 Practici cotidiene și adaptative la fenomenele meteorologice și schimbările climatice
🔹 Inegalități climatice în oraș
🔹 Memorie climatică și narațiuni urbane
🔹 Reprezentări culturale ale vremii și climei
🔹 Infrastructură urbană, arhitectură și fenomene climatice
🔹 Digitalizarea experienței climatice
🔹 Politici urbane și discursuri despre climă
🔹 Modificări de comportament cu impact asupra vieții cotidiene și dezvoltării profesionale

📩 Termen-limită pentru transmiterea propunerilor:
4 octombrie 2026

Propunerile vor include:
• titlul lucrării;
• un rezumat de 250–500 de cuvinte, în română și engleză;
• 3–5 cuvinte-cheie.
Propunerile se transmit prin e-mail la [email protected]

🎤 Prezentările pot fi susținute în limba română sau în limba engleză.

📍 Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei nr. 151, București
📅 Vineri, 16 octombrie 2026

Vă așteptăm cu propuneri care să contribuie la un dialog interdisciplinar despre felul în care clima și vremea modelează experiența urbană.