Muzeul Theodor Aman

13/08/2026

📢 Anunț privind programul de vizitare | 𝟭𝟱 𝗮𝘂𝗴𝘂𝘀𝘁 𝟮𝟬𝟮𝟲

Stimați vizitatori,

Vă informăm că muzeele din structura - Palatul Suțu, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Nicolae Minovici, Casa Filipescu-Cesianu, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, Muzeul George Severeanu și Muzeul Victor Babeș - vor fi închise sâmbătă, 15 august 2026, cu ocazia sărbătorii Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare).

👉 Programul obișnuit de vizitare va fi reluat începând cu duminică, 16 august 2026.

05/08/2026

🐾 Un model cuminte în atelierul lui Theodor Aman

Nu doar personalitățile vremii i-au fost modele lui Theodor Aman. În 1861, artistul a realizat acest fermecător portret al unui terrier, surprins într-o atitudine calmă și elegantă, așezat pe un fotoliu de catifea.

Privirea atentă, blana redată cu minuțiozitate și jocul subtil al luminii demonstrează măiestria lui Aman în redarea texturilor și a detaliilor. Dincolo de farmecul său, lucrarea ne dezvăluie și o latură mai puțin cunoscută a artistului: interesul pentru scenele intime și pentru companionii necuvântători.

📍 Descoperiți această lucrare și multe alte creații semnate de Theodor Aman la Muzeul Theodor Aman – Muzeul Municipiului București, Str. C.A. Rosetti, nr. 8, București.

🕰️ Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30).
🎟️ Bilete: 20 lei – adulți | 10 lei – elevi, studenți, pensionari.

29/07/2026

☀️ O după-amiază de vară la Contrexéville

Liniștea unei curți, umbra viței-de-vie, o femeie care citește ziarul, copii la joacă și un câine care iese curios din casă. În lucrarea „Într-o curte la Contrexéville”, Theodor Aman surprinde farmecul discret al unei zile obișnuite de vară, în care timpul pare să curgă mai încet.

Realizată în timpul șederilor sale în stațiunea franceză Contrexéville, lucrarea evidențiază interesul artistului pentru efectele luminii naturale și pentru scenele de viață cotidiană. Cu o pensulație sigură și o cromatică dominată de tonuri reci, animate de accente calde, Aman transformă un colț aparent banal într-o imagine plină de atmosferă și rafinament.

🎨 Theodor Aman (1831–1891), unul dintre întemeietorii școlii moderne de pictură românească și primul director al Școlii de Belle-Arte din București, a fost un fin observator al vieții cotidiene. Alături de compozițiile istorice și portrete, peisajele și scenele de gen ocupă un loc important în creația sa, surprinzând cu sensibilitate lumina și frumusețea momentelor simple.

Lucrarea face parte din patrimoniul - Muzeul Theodor Aman.

📍 Muzeul Theodor Aman - Muzeul Municipiului București
🗺 Str. C.A. Rosetti nr. 8
📆 Program de vizitare:
miercuri - duminică
10.00-18.00 (17.30 ultima intrare)
🎟 Bilete:
20 lei - adulți
10 lei - elevi, studenți, pensionari

25/07/2026

🎨 Descoperiți casa și atelierul unuia dintre cei mai importanți pictori români!

Vă așteptăm la Muzeul Theodor Aman, , deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00 (ultima intrare la 17:30).

📍 Str. C.A. Rosetti, nr. 8
🎟 Bilete:
20 lei – adulți
10 lei – elevi, studenți, pensionari

09/07/2026

REVENIM CU APELUL LA PUBLICARE
„Revista de Artă și Istoria Artei” a Muzeului Municipiului București, nr. VII

„Revista de Artă și Istoria Artei” este menită să valorifice, prin publicare, cercetarea în domeniul teoriei artei, istoriei artei româneşti/universale și restaurării patrimoniului. Astfel, Muzeul Municipiului București primește contribuţii pentru publicarea celui de-al șaptelea număr al Revistei ce se dorește a deveni un spațiu de dezbatere ştiinţifică pus la dispoziția specialiştilor, deschis unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studii ce valorifică cercetările din domeniile mai sus enunţate.
Vă invităm să publicați, în paginile revistei noastre, studii, articole, note, cercetări în domeniul restaurării sau recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică de specialitate, cataloage de expoziții, fie în limba română, fie într-o limbă de circulaţie internaţională.
În speranţa stabilirii unor colaborări fructuoase şi de lungă durată, aşteptăm cu interes articolele dvs. originale şi inedite, la adresa: [email protected] până în data de 31 decembrie 2026, în vederea publicării.
Articolele finale nu trebuie să depășească 40.000 de caractere cu totul. Textele vor fi redactate în TNR 14, spațiere un rând, aliniere Justify. Articolele vor fi însoțite și de un abstract + cuvinte cheie în limba engleză, precum și de lista indicilor bibliografici. Fotografiile vor fi trimise în format JPEG (300 DPI), în fişiere separate, indicându-se, totodată, locul în text unde să fie amplasate. Autorii sunt rugaţi să trimită doar materiale/documente pentru care deţin dreptul de publicare (copyright).
Vă mai solicităm ca datele asupra autorului/autorilor să fie redactate după următorul model: nume, prenume, titlu științific, afiliere instituțională, poziție în cadrul instituției, adresă electronică – în josul paginii, ca primă notă de subsol, marcată astfel*.
După primirea lucrărilor, colegiul editorial își rezervă dreptul de a solicita autorilor efectuarea unor eventuale modificări, cu scopul clarificării textului sau al rezolvării unor probleme de tehnoredactare.
Numerele anterioare ale „Revistei de Artă şi Istoria Artei” pot fi consultate pe site-ul Muzeului Municipiului București:
https://muzeulbucurestiului.ro/revista-de-arta-si-istoria-artei.html

Tematică – Relații artistice: mentorat, prietenie, solidaritate
În secolul XX, pe fondul diminuării vechilor forme de patronaj, relațiile umane au devenit esențiale în parcursul artistic: colaborarea între artiști, mentoratul, prieteniile, dar și solidaritatea în contexte de criză au funcționat ca forme alternative de validare, sprijin și transmitere a cunoașterii artistice.
Numărul șapte al Revistei de Artă și Istoria Artei propune o reflecție asupra acestor legături personale și profesionale care au influențat parcursul artei plastice atât la nivel național, cât și internațional. Această tematică își propune să aducă în prim-plan nu doar realizările artistice rezultate din aceste conexiuni, ci și dimensiunea umană a procesului creativ – colaborarea, dialogul și încrederea reciprocă, schimbul de idei sau chiar confruntarea constructivă, care au generat contexte fertile pentru inovație și continuitate.
Plecând de la Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck, Cornel Medrea și Ada Geo Medrea, personalități emblematice pentru patrimoniul Muzeului Municipiului București, sunt binevenite contribuții care analizează cupluri artistice, mentorate formative și prietenii (de exemplu, Brâncuși-Duchamp, Pallady-Matisse), relații între artiști și colecționari (de exemplu, Antoine Bourdelle și Anastase Simu, Ștefan Luchian și Alexandru Bogdan-Pitești, Theodor Pallady și Krikor Zambaccian), până la dimensiunea contemporană a celor dintre artiști și curatori. Prezintă interes în egală măsură și studiile de caz despre grupuri renumite (cum ar fi Tinerimea artistică sau Grupul celor Patru) sau despre consolidarea vocilor feminine în artă.
La nivel internațional, expoziții recente precum Bonnard-Matisse: A Friendship (Fondation Maeght, 2024), Seeing Each Other: Portraits of Artists (Pallant House Gallery, 2025) sau Van Gogh and Gauguin: The Studio of the South (The Art Institute of Chicago, 2001-2002) confirmă interesul crescând pentru această abordare relațională în cercetarea istoriei artei.
Așadar, invităm istorici de artă, cercetători, curatori, critici și artiști să contribuie cu articole sau studii de caz care interoghează dimensiunea relațională a procesului artistic – ca spațiu al schimbului, învățării, reflecției comune sau tensiunii fertile.

05/07/2026

Barbu Catargiu (1807 – 1862)

Realizat în 1862 de către Theodor Aman, la scurt timp după asasinarea omului politic conservator, portretul lui Barbu Catargiu are ca punct de plecare o fotografie făcută de către Carol Popp de Szathmary în 1859. Un portret aproape identic pictat de Theodor Aman în același an, 1862, se află în patrimoniul Muzeului Brăilei „Carol I”.
Barbu Catargiu, fiu al marelui vornic Ștefan Catargiu și al Stancăi Văcărescu, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 12 ani a fost înscris la școala grecească de la Măgureanu, iar în 1825 pleacă să-și desăvârșească studiile la Paris, având ca arii de interes din cele mai diverse: studiază literatura, dreptul, istoria, finanțele, economia politică. În 1834 se întoarce în țară și participă la formarea Societății Filarmonice, care își propunea înființarea unui teatru național, tipărirea de cărți românești și constituirea unei opoziții împotriva guvernului Alexandru Ghica. În politică avea să se afirme la vârsta de 34 de ani printr-un discurs remarcabil în Adunarea Obștească, devenind vocea și liderul partidei conservatoare.
La începutul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1843, este numit Director al Departamentului Dreptății, iar în anul următor este ridicat la rangul de clucer și mai târziu la cel de vornic și logofăt. Grație inteligenței și integrității sale exemplare a urcat rapid pe scara ierarhică primind demnități importante: membru suplimentar la Sfatul Vistieriei, judecător la Înalta Curte, Ministru al Finanțelor. La 11 ianuarie 1861, în urma recunoașterii depline a Unirii Principatelor de către Marile Puteri, ținea un discurs entuziast, emoționant și profund patriotic, care a impresionat întreaga adunare, deopotrivă simpatizanți și oponenți politici, iar la 22 ianuarie 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza îi acorda șefia cabinetului de miniștri, devenind astfel cel dintâi prim-ministru al noului stat recunoscut.
„El era conservator în cel mai frumos înțeles al cuvântului, și anume credea că dreptul public ca și cel privat, ca să fie național, trebuie să fie nu rezultatul unor importațiuni streine sau fructul unor născociri de cabinet, ci produsul organic al gândirii și activității poporului întreg. Ca și limba, arta, religia, instituțiile unui popor trebue să ieasă nu din manualele filosofilor politici de peste graniță, ci din complexul vieței sale publice și private.” (Anghel Demetriescu, „Discursurile lui Barbu Catargiu”)
Prin poziția conservatoare în raport cu problema agrară, aflată în dezbatere la acel moment, și-a atras dușmani de temut în rândul liberalilor, iar în urma curentului de opinie defavorabil creat de agitatorii acestora s-a ajuns la asasinatul din 8/20 iunie 1862. În încheierea discursului din ședința Adunării din acea zi avea să afirme: „Pacea, domnilor, pacea și odihna sunt scăparea țării, și voi prefera moartea mai înainte de a călca sau a lăsa să se calce vreuna din instituțiile țării”. La ieșirea din Cameră, Nicolae Bibescu, prefectul Poliției, l-a invitat să plece împreună cu trăsura sa. Trecând pe sub clopotnița din Dealul Mitropoliei, asupra lor s-au tras două focuri de armă, unul nimerindu-l la baza craniului pe prim-ministru. Ucigașul nu a fost prins, fapt ce a creat controverse în jurul acestui asasinat.
Barbu Catargiu a rămas în istoria noastră ca o figură de seamă a curentului conservator, un rafinat om politic, apreciat pentru onestitate, admirabilele capacități oratorice, devotament, patriotism.
Portretul lui Barbu Catargiu poate fi admirat în cadrul expoziției ”Gheorghe Tattarescu și portetul masculin în secolul al XIX - lea”, deschisă la Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu până pe 19 iulie 2026.

Ionela Bucșa Șerban, muzeograf

12/06/2026

Suntem în anotimpul cireșelor, drept pentru care vă invităm să vă bucurați vizual de cireșele surprinse de maestrul Aman într-o compoziție de maturitate, în care tratarea realistă, cu redarea materialității obiectelor, a trasparențelor naturale ale fructelor și vaselor din sticlă este dublată de trimiteri subtile la efemeritatea vieții în spiritul naturilor moarte de tip „vanitas”.

Cireșe
Ulei /pânză
29,4 x 59,6 cm
Semnat și datat, dreapta sus cu brun: „Th.Aman, 1889”

Foto: Cristian Oeffner Oprea

28/05/2026

📢 𝗣𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺 𝗱𝗲 𝗥𝘂𝘀𝗮𝗹𝗶𝗶 𝗹𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗠𝘂𝗻𝗶𝗰𝗶𝗽𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲ș𝘁𝗶

În ziua de duminică, 31 mai 2026 (prima zi de Rusalii), toate muzeele din rețeaua vor fi î𝗻𝗰𝗵𝗶𝘀𝗲 publicului:

👉 Palatul Suțu (Bd. I.C. Brătianu, nr. 2)
👉 Casa Filipescu Cesianu (Calea Victoriei 151)
👉 Muzeul Theodor Aman (Str. C.A. Rosetti nr. 8 )
👉 Muzeul George Severeanu (Str. Henri Coandă, nr. 26)
👉 Muzeul Nicolae Minovici (Str. Dr. Nicolae Minovici, nr. 1)
👉 Muzeul Victor Babeș (Str. Andrei Mureșanu nr. 14A)
👉 Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei (Str. 11 Iunie, nr. 36-38)

📆 Programul obișnuit de vizitare, miercuri - duminică, 10.00-18.00 (17.30 ultima intrare), va fi reluat începând cu ziua de miercuri, 3 iunie 2026.

* Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” are un program diferit, fiind deschis de marți până sâmbătă, 14.00 - 22.00 (ultima intrare la 21.00).

✨ Vă dorim sărbători liniștite și o vară plină de inspirație!

10/05/2026

10 mai. Semnificațiile unei zile reflectate în opera unui artist

Contemporan cu toate cele trei evenimante pe care astăzi le asociem zilei de 10 mai – începutul domniei lui Carol I, marcat de momentul sosirii lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în București în 1866, proclamrea independenței țării față de Imperiul Otoman din 1877 (obținută prin participarea românilor la războiul ruso-turc între 1877-1878) și încoronarea ca rege a Principelui Carol I la 10 mai 1881 – Theodor Aman, artist patriot, perfect ancorat în timpul său, atent la realitățile social-politice pe care le-a trăit, a surprins în imagini figura principelui și momente cheie din desfășurarea acestor evenimente.
Spre regretul său, războiului de independență nu i-a putut acorda atenția cuvenită. Bolnav fiind nu a ajuns pe front ca reporter (așa cm o făcuse în tinerețe în timpul Războiului Crimeei 1853-1854), iar acest episod din istoria noastră este marcat de către Theodor Aman doar prin câteva schițe cu figuri de combatanți, realizate în creion sau peniță după fotografii ale lui Franz Duschek și printr-o miniatură în ulei intitulată „Scenă de război”(MNAR).
Celorlalte două evnimente, însă, le dedică picturi importante, precum marea compoziție ”Constituanta”, ce imortalizează depunerea jurământului pe Constituție a principelui Carol I, la 1/13 iulie 1866 sau portretele în ulei pe pânză și în aquaforte ale principelui, ce pot fi admirate astăzi pe simezele a trei muzee din țară.
Din 1868 datează portretul în ulei, în medalion, bust, așa cm apare în portretele de tinerețe, cu favoriți și mustață subțire, în uniformă de mare ținută cu figurarea ordinelor și decorațiilor. Potrivit opiniei istoricului de artă Adrian-Silvan Ionescu, acest portret, care se află la Muzeul Național de Artă, ar fi unul preliminar portretului mare, ce se păstrează la Muzeul Național Peleș, în care Carol este reprezentat în întregime, în mărime naturală.
În colecția Muzeul Aman se păstrează portretul lui Carol I în gravură, realizat în 1874 în două variante, după o fotografie a lui Franz Duschek. În prima variantă, de dimensiuni reduse, principele este reprezentat bust spre dreapta, în uniformă de mică ținută, cu mustață și de data aceasta cu barbă. Lucrarea este semnată dreapta sus ”Aman fecit”. Cealaltă variantă reia reprezentarea principelui la scară ceva mai mare, în medalion, iar exemplarul este semnat în stânga, sub cadrul liniar ”Theodore Aman del et sculpsit”, datat în dreapta, ”1874” și are mentionate titlul, ”CAROL I / DOMNITORUL ROMÂNILORU” și ”IMPRIMERIA AUTORULUI”.
Un amănunt mai puțin cunoscut despre Theodor Aman este faptul că a fost implicat în comisia care a stabilit forma însemnelor regale, fiind autorul proiectului pentru coroana de oțel a regelui Carol I, iar schița în tuș reprezentând sceptrul și coroana țării se păstrează la Muzeul „Theodor Aman”. Artistul este de asemenea autorul schiței pentru ordinul ”Coroana României”, cu care a fost răsplătit în 1889.

Ionela Bucșa Șerban, muzeograf
Foto: Cristian Oeffner Oprea
Surse:
Adrian-Silvan Ionescu, Penel și sabie, Ed. Biblioteca Bucureștilor, București, 2002; Idem, Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea, Noi Media Print, București, 2008

„Carol I”, acvaforte pe hârtie
„Sceptrul și coroana țării”, tuș negru pe hârtie

08/05/2026

Astăzi, vineri, 8 mai 2026, vă așteptăm la ora 17:00, la Palatul Suțu, pentru vernisajul expoziției „Gheorghe Tattarescu și portretul masculin în secolul al XIX-lea”.
Expoziția propune o perspectivă coerentă asupra portretului masculin din secolul al XIX-lea, reunind lucrări reprezentative din colecțiile Muzeului Municipiului București, alături de prezențe excepționale din patrimoniul artistic.
🎟 Accesul la vernisaj este liber.
Expoziția va fi deschisă până la data de 19 iulie 2026.
📍 Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București

Astăzi, vineri, 8 mai 2026, vă așteptăm la ora 17:00, la Palatul Suțu, pentru vernisajul expoziției „Gheorghe Tattarescu și portretul masculin în secolul al XIX-lea”.

Expoziția propune o perspectivă coerentă asupra portretului masculin din secolul al XIX-lea, reunind lucrări reprezentative din colecțiile Muzeului Municipiului București, alături de prezențe excepționale din patrimoniul artistic.

🎟 Accesul la vernisaj este liber.
Expoziția va fi deschisă până la data de 19 iulie 2026.
📍 Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București

Vă așteptăm pentru o întâlnire cu arta portretului și cu istoria vizuală a unei epoci!

📆 Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00 (ultima intrare la 17:30)
📍 Palatul Suțu, Bd. I.C. Brătianu nr. 2, București
🎟 Bilete: 20 lei - adulți | 10 lei - elevi, studenți, pensionari