E T A J artist-run space

12/10/2026

BLIND FIELDS
Paula Flores & Mihai Zgondoiu

📅 15/17.10 – 15.11.2026
📍 ETAJ Gallery, Bucharest, Romania

VERNISAJE / OPENINGS

15.10.2026, ora 19:00
Etaj Artist Run
Str. George Enescu 43, et. 1, București

17.10.2026, ora 19:00
Etaj Mahal
Combinatul Fondului Plastic, Str. Băiculești 29, București

RO 🇷🇴

Percepția umană surprinde lumea fragmentar, prin filtre și perspective care lasă inevitabil ceva în afara cadrului. Dar ceea ce nu vedem nu dispare.

Blind Fields explorează peisajul ca ecosistem viu și reflectă asupra „orbirii culturale” care ne face să ignorăm ceea ce nu putem recunoaște sau integra într-o imagine coerentă. Expoziția ne invită să privim dincolo de vizibil și să conștientizăm golurile percepției noastre.

Invizibilul nu este opusul vizibilului. Face parte din el.

EN 🇬🇧

Human perception captures the world in fragments, through filters and perspectives that inevitably leave something outside the frame. Yet what we do not see does not disappear.

Blind Fields explores landscape as a living ecosystem and reflects on the “cultural blindness” that leads us to overlook what we cannot easily recognize or fit into a coherent image. The exhibition invites us to look beyond the visible and become aware of the gaps in our perception.

The invisible is not the opposite of the visible. It is part of it.

Organizator / Organizer: Etaj Artist Run
Parteneri / Partners: Austrian Cultural Forum, Asociația Euro CulturArt
Parteneri media / Media partners: Agentiadecarte.ro, Propagarta.ro, Revista ARTA, Modernism.ro, Radio România Cultural
Sponsor: ZAREA

Eveniment selectat în Romanian Art Week / Selected for Romanian Art Week.

17/09/2026

Everything I Touch, Touches Me // Alina

Sintagma Everything I Touch, Touches Me concentrează o preocupare care însoțește lucrările Alinei Bobeică din ultimii ani: raportul dintre sine și lume. Acest raport este înregistrat ca schimb. Tot ceea ce descoperim lasă ceva în noi, așa cm fiecare apropiere a noastră lasă o urmă asupra lucrurilor. Atingem lumea și, în aceeași măsură, ne lăsăm atinși de ea.

Lucrările pornesc dintr-un proces continuu de introspecție. Experiențele personale, trecute prin memorie și reflecție, își găsesc corespondențele în metafore vizuale. Corpul, mâna, obiectele din spațiul domestic, obiectele personale și elementele vegetale alcătuiesc un vocabular prin care experiențele și transformările interioare capătă o existență vizibilă.

Descopăr lumea cu mâinile mele. În același gest mă descopăr pe mine. Lucrurile iau forma pe care le-o imprim, iar forma lor rămâne în mine. Fiecare contact, fiecare relație și fiecare experiență lasă un reziduu, o urmă de memorie care se adaugă celorlalte și participă, treptat, la ceea ce devin. În același timp, și eu las în urma mea un fragment din ceea ce sunt.

Everything I Touch, Touches Me vorbește astfel despre acumulare și transformare: despre felul în care devenim suma lucrurilor cu care intrăm în contact și despre urmele, uneori aproape imperceptibile, pe care le lăsăm la rândul nostru în lume.

15/09/2026

08/09/2026

Everything I Touch, Touches Me // Alina Bobeică

Sintagma Everything I Touch, Touches Me concentrează o preocupare care însoțește lucrările Alinei Bobeică din ultimii ani: raportul dintre sine și lume. Acest raport este înregistrat ca schimb. Tot ceea ce descoperim lasă ceva în noi, așa cm fiecare apropiere a noastră lasă o urmă asupra lucrurilor. Atingem lumea și, în aceeași măsură, ne lăsăm atinși de ea.

Lucrările pornesc dintr-un proces continuu de introspecție. Experiențele personale, trecute prin memorie și reflecție, își găsesc corespondențele în metafore vizuale. Corpul, mâna, obiectele din spațiul domestic, obiectele personale și elementele vegetale alcătuiesc un vocabular prin care experiențele și transformările interioare capătă o existență vizibilă.

Descopăr lumea cu mâinile mele. În același gest mă descopăr pe mine. Lucrurile iau forma pe care le-o imprim, iar forma lor rămâne în mine. Fiecare contact, fiecare relație și fiecare experiență lasă un reziduu, o urmă de memorie care se adaugă celorlalte și participă, treptat, la ceea ce devin. În același timp, și eu las în urma mea un fragment din ceea ce sunt.

Everything I Touch, Touches Me vorbește astfel despre acumulare și transformare: despre felul în care devenim suma lucrurilor cu care intrăm în contact și despre urmele, uneori aproape imperceptibile, pe care le lăsăm la rândul nostru în lume.

07/09/2026

Everything I Touch, Touches Me // Alina Bobeică

Sintagma Everything I Touch, Touches Me concentrează o preocupare care însoțește lucrările Alinei Bobeică din ultimii ani: raportul dintre sine și lume. Acest raport este înregistrat ca schimb. Tot ceea ce descoperim lasă ceva în noi, așa cm fiecare apropiere a noastră lasă o urmă asupra lucrurilor. Atingem lumea și, în aceeași măsură, ne lăsăm atinși de ea.

Lucrările pornesc dintr-un proces continuu de introspecție. Experiențele personale, trecute prin memorie și reflecție, își găsesc corespondențele în metafore vizuale. Corpul, mâna, obiectele din spațiul domestic, obiectele personale și elementele vegetale alcătuiesc un vocabular prin care experiențele și transformările interioare capătă o existență vizibilă.

Descopăr lumea cu mâinile mele. În același gest mă descopăr pe mine. Lucrurile iau forma pe care le-o imprim, iar forma lor rămâne în mine. Fiecare contact, fiecare relație și fiecare experiență lasă un reziduu, o urmă de memorie care se adaugă celorlalte și participă, treptat, la ceea ce devin. În același timp, și eu las în urma mea un fragment din ceea ce sunt.

Everything I Touch, Touches Me vorbește astfel despre acumulare și transformare: despre felul în care devenim suma lucrurilor cu care intrăm în contact și despre urmele, uneori aproape imperceptibile, pe care le lăsăm la rândul nostru în lume.

16/08/2026

IN-BETWEEN/ CALEA NATURII / Ramona Șlug

Expoziția reunește două proiecte complementare – „Spațiul dintre noi” și „Natura găsește mereu o cale” – care explorează relația dintre om, natură și timpul pe care îl împărtășim. Dacă primul vorbește despre spațiul invizibil dintre oameni, acel loc în care se nasc apropierea, distanța, memoria și comunicarea, cel de-al doilea extinde aceeași reflecție către relația dintre om și lumea vie. Natura nu apare aici ca decor, ci ca o prezență activă, capabilă să își regăsească mereu echilibrul și să ocupe spațiile pe care omul le abandonează.
Lucrările construiesc această narațiune prin contraste de scară, ritm și formă. Siluetele aflate față în față, vegetația supradimensionată, ramurile, frunzele, trunchiurile fragmentate și structurile circulare inspirate de inelele copacilor alcătuiesc o hartă vizuală a legăturilor dintre oameni și natură. Inelele nu măsoară doar trecerea timpului, ci păstrează memoria lui, asemenea straturilor care se acumulează și modelează existența. Astfel, spațiul dintre oameni și spațiul dintre om și natură devin expresii ale aceleiași căutări.
Acest dialog continuă și la nivelul tehnicii. Cianotipia, amprentarea, colajul, tușurile și texturile organice transformă procesul artistic într-o colaborare cu natura. Plantele își lasă propria amprentă asupra pânzei, iar lumina nu este doar mijlocul prin care imaginea apare, ci o prezență care dezvăluie urmele materiei și ale timpului. Intervenția artistei nu urmărește să domine materialul, ci să creeze condițiile în care natura, memoria și gestul artistic să construiască împreună imaginea finală.