17/10/2026
👈17 octombrie este Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicată valorizării și protejării tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor artistice și obiceiurilor care definesc identitatea culturală a popoarelor.
👈Prin Convenția UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris, la 17 octombrie 2003, a fost recunoscut oficial conceptul de patrimoniu cultural imaterial. Convenția din 2003 a fost o completare a Convenției Patrimoniului Mondial din 1972, prin care este protejat patrimoniul material, monumente, situri istorice și naturale.
👈România are 11 elemente ale Patrimoniului Cultural Național înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității și anume: 'Ritualul Călușului' (2008), 'Doina' (2009), 'Artizanatul ceramicii de Horezu' (2012), 'Colindatul de ceată bărbătească' (2013, înscriere multinațională cu Republica Moldova), 'Jocul fecioresc' (2015), 'Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței' (2016, împreună cu Republica Moldova), 'Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie - Mărțișorul' (2017, împreună cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedoniei de Nord), 'Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova' (2022), 'Tradiția de creștere a cailor de rasă lipițană' (2022, dosar comun depus de șapte țări - Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria) și 'Transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor' (2023, dosar comun depus de 10 țări - Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, România și Spania) și Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”(2025), nominalizare comună a României și Republicii Moldova.
👈În contextul inițiativei UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, începând din 2010, Ministerul Culturii acordă titlul de 'Tezaur Uman Viu', care poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate.
👈Prin programul Colaboratori - Tezaure Umane Vii, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” valorifică opera meșterilor populari declarați ”Tezaure Umane Vii” de Ministerul Culturii. Între Tezaurele Umane Vii evidențiate de muzeu anul acesta se numără: Marius Mihuț, Cihei -Bihor, Alexandru Ilinca, Orlești – Vâlcea, Ion Crețeanu, Voineasa – Vâlcea, Constantin Vasile –Galeșu, Argeș, Dumitru Șchiopu – Vâlcea.
👈Un loc special îl ocupă Pavel Caba, meșter popular din satul Nereju, județul Vrancea distins cu titul de Tezaur Uman Viu în anul 2018, ca o încununare a muncii sale în domeniul confecționării instrumentelor muzicale de suflat, obiecte din lemn precum cofițe, păpușar de caș dar și măștile populare ”masca-obrăzar” pentru ritualul ”Chipărușului” – jocul de înmormântare din comuna Nereju, jud. Vrancea, un element dispărut din obiceiurile spontane ale satului și păstrat la nivel de spectacol.
📌În acest an, prin expoziția ”Pavel Caba – O viață dedicată lemnului”, ce va fi deschisa pe 25 octombrie a.c., Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” își propune să aducă în atenția publicului personalitatea și opera meșterului Pavel Caba. Familia acestuia – Tudorița și Pavel Lupașc continuă tradiția lui Pavel Caba creând obiecte, participând la târguri naționale și internaționale, la ateliere de creație în cadrul Taberelor de vară și demonstrații meșteșugărești pentru grupuri interesate și iar Centrul Cultural Vrancea care a știut să le valorifice în cel mai frumos mod munca acestora i-a angajat pe amândoi și, în prezent, predau cursuri de crestături în lemn pentru copii din zonă. Lăudând munca acestora prin diverse forme de prezentare, oferim cadrul și menținem ”în viață” un meșteșug care nu asigură traiul de zi cu zi însă ne reprezintă în cele mai înalte foruri atunci când vorbim despre România și elemente de identitate națională. Prin faptul că Pavel Caba a fost un participant fidel al târgurilor de la Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” și a contribuit la îmbogățirea patrimoniului său și a imaginii României în lume, dedicăm ediției de anul acesta a Târgului de Sf. Dumitru cinstirii memoriei sale prin expoziția mai sus menționată.
