01/08/2026
PRIMELE ŞCOLI DE PILOTAJ:
1 AUGUST 1912 – ÎNFIINŢAREA ŞCOLII DE PILOTAJ A LIGII AERIENE
Înainte de supersonicele F-16 Fighting Falcon şi misiunile complexe de poliţie aeriană din prezent, istoria aripilor româneşti s-a scris cu dârzenie şi pe aerodromul Băneasa. Înfiinţată la iniţiativa vizionară a Principelui George Valentin Bibescu, Şcoala de Aviaţie a Ligii Naţionale Aeriene, a pus bazele formării aviatorilor militari şi civili, devenind unul din pilonii pe care s-a clădit tradiţia aeronautică românească. Pentru infiinţarea şcolii, prinţul Gheorghe Valentin Bibescu a obţinut acordul rudelor pentru a folosi pământurile familiei de la Băneasa destinate pentru amenajarea unui teren de zbor. În toamna anului 1912, aerodromul devenise deja un punct de atracţie şi de întâlnire pentru protipendada Bucureştiului, care venea în automobilele epocii pentru a asista la zborurile de agrement şi demonstraţii aeriene.
Şcoala de Aviaţie a Ligii Naţionle Aeriene, a avut iniţial instructori proveniţi dintre rândurile piloţilor militari. La 1 august 1912 şi-a început activitatea sub îndrumarea instructorilor de zbor, piloţii Mircea Zorileanu şi Nicolae Capşa având pentru început următorii ofiţeri elevi: lt. Eugen Adamovici, lt. Constantin Fotescu şi lt. Alexandru Sturza. Evoluţiile executate de piloţii Ştefan Protopopescu, Gheorghe Negrescu, Nicolae Capşa, Mircea Zorileanu, Andrei Popovici, Polihroniade Vacas, Constantin Beroniade, Alexandru Paşcanu şi alţii au încântat privirile publicului prin măiestria lor. În Campania din 1913, respectiv al Doilea Război Balcanic, greul l-a dus Secţia a II-a de Aviaţie Militară, formată din Şcoala şi Parcul de Aviaţie al Ligii Naţionale Aeriene de la Băneasa. Toate misiunile ordonate au fost executate de Secţia a II-a. Deşi înfiinţată sub auspiciile unei asociaţii publice – Liga Naţională Aeriană, şcoala de pilotaj a pregătit primele promoţii de piloţi pentru viitorul Corp Aerian iar din acele prime hangare de la Băneasa a luat naştere şi s-a dezvoltat actualul aeroport Băneasa.
Despre fascinantul principe George Valentin Bibescu putem spune că face parte din categoria personalităţilor care au iubit aviaţia, devenind aviator din pasiune, chiar dacă a zburat puţin după obţinerea brevetului de pilot. Gheorghe Valentin Bibescu (1880 – 1941), alintat de părinţi ,,George”, a fost al patrulea născut al lui George Bibescu (1834 – 1902) şi al Mariei -Valentine, contesă de Caraman – Chimy (1839 – 1914). Pasionat de automobilism şi aeronautică prinţul Bibescu are meritul de a fi avut impulsul care a dus la implementarea aeronauticii în România. Considerând că este un moment oportun, în anul 1905 a înfiinţat societatea cu denumirea ,,Aero-Clubul Român”, cu sediul la Bucureşti, cu scopul de a promova aeronautica în România prin demonstraţii aeriene, conferinţe, articole, etc. La 10 ianuarie 1910, obţine brevetul de pilot cu nr. 20, la Şcoala de Pilotaj Blériot de la Pau, Franţa. La data de 5 mai 1912 a fondat pe aerodromul de la Băneasa ,,Liga Naţională Aeriană”, sub preşedenţia lui Constantin Olănescu şi sub conducerea sa tehnică. El a fost cel care a susţinut din punct de vedere financiar această societate reînfiinţată în anul 1920 cu speranţa de a aduce împreună aeronauţii români, într-un club al lor. Demersurile sale au fost răsplătite cînd în anul 1923 a fost înfiinţat Aero-Clubul Regal al României. A fost căsătorit cu Marta Bibescu (Lahovary) căreia i-a dăruit Castelul de la Mogoşoaia, care a aparţinut lui Constantin Brâncoveanu a cărei restaurare a început în anul 1910 şi s-a terminat în 1927. Urmaş al unei vechi familii româneşti, moştenitor al unui nume cu rezonanţă istorică, George Valentin Bibescu şi-a purtat numele cu o mândrie discretă. Între anii 1930-1941, a fost preşedintele Federaţiei Aronautice Internaţionale, iar pentru întreaga sa activitate a fost decorat cu Ordinul ,,Virtutea Aeronautică” de către regele României şi cu ,,Legiunea de Onoare” de statul francez.
BIBLIOGRAFIE:
1. Colectiv, Istoria aviaţiei române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, pp. 77 – 81.
2. Antoniu Dan, Stoica Horia, Aviatori Români cu sânge albastru, Bucureşti, 2025, pp. 23-52.
Text: muzeograf Micuţa Jianu
Foto: https://www.danagont.ro/aeroportul-baneasa-singurul-aeroport-in-forma-de-elice-si-unul-dintre-cele-mai-vechi-din-lume/
