Muzeul Național Filatelic

Directions Website Contact the museum

Muzeul Național Filatelic „Casă” a milioane de timbre, MNF este parte a Muzeului Național de Istorie a României.

13/05/2026

𝐁𝐫𝐚̂𝐧𝐜𝐮𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐟𝐢𝐥𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢: 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥

Proiectul colegei noastre, Alina Galu, curator al Colecției Filatelice a României, și-a propus să celebreze cei 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși.

Filmul „Dincolo de forme - Brâncuși” propune publicului o incursiune în universul creativ și simbolic al lui Brâncuși, explorând legătura dintre formă, imagine și emoție vizuală. Prin intermediul limbajului artistic, sunt evidențiate felurile în care formele sculpturale pot transmite sensuri, idei și trăiri profunde.

Proiectul este rezultatul unei colaborări speciale între Alina Galu și Florian Gîndilă, fotograf, filmmaker și trainer. Prin abordarea sa vizuală, Florian Gîndilă îmbină sensibilitatea artistică și estetica contemporană, explorând documentarul artistic și storytelling-ul vizual.

Vizionare plăcută!

În lumea filateliei, luna iulie marchează Ziua mărcii poștale românești, pentru că pe 15 iulie 1858 primele mărci poștal...
25/07/2025

În lumea filateliei, luna iulie marchează Ziua mărcii poștale românești, pentru că pe 15 iulie 1858 primele mărci poștale românești își începeau aventura de timbrare a scrisorilor moldave.
𝑪𝒂𝒑 𝒅𝒆 𝑩𝒐𝒖𝒓. 𝑻𝒓𝒆𝒄𝒖𝒕 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕 este o micro-expoziție care prezintă matrițele celor două emisiuni 𝑪𝒂𝒑 𝒅𝒆 𝑩𝒐𝒖𝒓.

Obiectele expuse spun povestea începuturilor filateliei românești – într-o perioadă de puternice frământări socio-politice care a culminat cu unirea celor două principate românești de la 1859 – și ne arată valoarea lor istorică din prezent.

De ce 𝑪𝒂𝒑 𝒅𝒆 𝑩𝒐𝒖𝒓? 𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚̆𝐫𝐜𝐢 𝐩𝐨𝐬̦𝐭𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐬𝐮𝐝-𝐞𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐢 și a deschis calea altor țări în tipărirea propriilor mărci poștale: Grecia (1861), Imperiul Otoman (1863), Serbia (1866) sau Muntenegru (1879). În al doilea rând, marca poștală reprezintă un simbol al statului, alături de monedă, drapel sau imn. Principatul Moldovei nu era independent, fiind sub suzeranitate otomană, și se afla în imposibilitatea de a avea o monedă proprie. Astfel că tipărirea de mărci poștale a însemnat un gest, simbolic la prima vedere, de independență față de puterea suzerană.

Apariția 𝑪𝒂𝒑𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝑩𝒐𝒖𝒓 a fost posibilă și pentru că otomanii nu au înțeles necesitatea mărcilor poștale și nici simbolistica din spatele unei astfel de acțiuni. Nu în ultimul rând, este util să ne întrebăm cm au primit aceste emisiuni filatelice numele care le-au consacrat în istorie. Autoritățile vremii au decis să imprime simbolul heraldic al Moldovei – capul de bour – pentru a indica începutul ieșirii de sub dominația străină.

Așadar, invităm publicul să admire obiectele filatelice care au făcut istorie și să descopere emisiunile poștale incipiente ale României, la Muzeul Național de Istorie a României, în perioada iulie – august a.c.

În urmă cu 212 ani, la Leipzig, în Regatul Saxoniei, se năștea Richard Wagner, unul dintre reprezentanții de seamă ai cu...
22/05/2025

În urmă cu 212 ani, la Leipzig, în Regatul Saxoniei, se năștea Richard Wagner, unul dintre reprezentanții de seamă ai curentului romantic în forma sa muzicală. După încheierea studiilor și câțiva ani petrecuți lucrând la teatre de operă din zona baltică și germană, Wagner s-a stabilit la Dresda, unde, sub influența muzicii lui Mozart, Beethoven, Berlioz sau Carl Maria von Weber a compus primele opere: 𝑂𝑙𝑎𝑛𝑑𝑒𝑧𝑢𝑙 𝑧𝑏𝑢𝑟𝑎̆𝑡𝑜𝑟 (1843), 𝑇𝑎𝑛𝑛ℎ𝑎̈𝑢𝑠𝑒𝑟 (1845) și 𝐿𝑜ℎ𝑒𝑛𝑔𝑟𝑖𝑛 (1850). Deși întâmpinate inițial cu reticență de public din pricina caracterului dramatic excesiv și a compoziției cu totul inovatoare pentru acea vreme, cele trei creații au cunoscut succesul la Weimar, unde au fost puse în scenă cu sprijinul lui Franz Liszt, mai târziu socrul lui Wagner, ca urmare a căsătoriei sale cu Cosima Liszt.

După un exil de circa un deceniu în Elveția, datorat tumultului revoluției de la 1848, compozitorul german a revenit în țara natală, mai exact, în orașul Bayreuth din regiunea Bavariei, unde, sub protectoratul regelui bavarez Ludwig al II-lea (1845-1886), creația sa a căpătat anvergura care și-a lăsat fără dubiu amprenta asupra istoriei și evoluției muzicii: sub inspirația preluată din miturile germanice și legendele medievale și abordând subiecte precum destinul implacabil, spiritualitatea, datoria, onoarea sau iubirea victorioasă asupra morții sunt definitivate ori compuse operele parte din tetralogia 𝐼𝑛𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑁𝑖𝑏𝑒𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑙𝑜𝑟 (1854-1874), 𝑇𝑟𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛 𝑠̦𝑖 𝐼𝑠𝑜𝑙𝑑𝑎 (1859) sau 𝑃𝑎𝑟𝑠𝑖𝑓𝑎𝑙 (1882). La rândul său, Richard Wagner a influențat, printre alții, compozitori precum Gustav Mahler, Richard Strauss sau Claude Debussy (perioada de tinerețe).

Cu prilejul aniversării nașterii sale vă aducem în atenție o pereche de timbre, parte din emisiunea Poștei Reichului German din anul 1943, destinată folosirii pe teritoriul Boemiei și Moraviei, tipărită pentru a marca 130 de ani de la venirea pe lume a lui Wagner. Cele două timbre roșu carmin au valoarea nominală de 120 heller și redau un medalion cu chipul compozitorului la vârsta senectuții, reprezentat din profil.

Sursa: Colecția Filatelică a României

Moment important al Revoluției de la 1848 din Transilvania, Marea Adunare Națională de la Blaj a fost organizată cu scop...
15/05/2025

Moment important al Revoluției de la 1848 din Transilvania, Marea Adunare Națională de la Blaj a fost organizată cu scopul ca românii să își exprime egalitatea în drepturi politice, sociale, economice și religioase față celelalte naţiuni conlocuitoare din Ardeal, maghiarii, sașii și secuii. Adunarea și-a început lucrările în data de 15 mai, sub un prezidiu condus de episcopii Andrei Şaguna și Ioan Lemeni, din care făceau parte, printre alții, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Timotei Cipariu și August Treboniu Laurian. Rezultatul discuțiilor, la care a luat parte și Avram Iancu s-a concretizat în „Proclamația de la Blaj”, document care sintetiza în 16 puncte revendicările românilor de peste Carpați. Memoriul, înaintat autorităților maghiare și celor austriece a reprezentat motorul forțelor revoluționare românești din anii 1848-1849.

Chiar dacă mișcarea pașoptistă a fost înfrântă pe cale armată și în Transilvania, ca și în Moldova și Țara Românească, în semn de amintire a rolului celui supranumit „Craiul munților” vă prezentăm o machetă poștală datând din anul 1929, moment la care s-au aniversat zece ani de la alipirea Ardealului, prilej cu care au fost organizate festivități și au fost tipărite timbre comemorative. Desenul, realizat în tuș îl prezintă pe Avram Iancu pe un fundal montan, ținând mâna stângă pe mânerul sabiei, dar cea dreaptă sprijinită de un tun, simboluri ale implicării sale militare.

De ziua de 10 mai se leagă trei evenimente definitorii pentru statul român modern, toate avându-l în centru pe Carol de ...
10/05/2025

De ziua de 10 mai se leagă trei evenimente definitorii pentru statul român modern, toate avându-l în centru pe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914): intrarea în București și depunerea jurământului ca principe (1866), proclamarea Independenței (1877) și a Regatului României (1881).

Despre realizările din vremea domniei sale de aproape jumătate de veac am mai relatat cu un alt prilej, moment la care v-am prezentat și o machetă poștală din 1939, parte din emisiunea filatelică lansată cu prilejul comemorării centenarului nașterii primlui suveran al României. Desenul îl înfățișează pe Carol pe câmpul de luptă, în timpul Războiului de Independență din 1877-1878 (link în primul comentariu – postare 20 aprilie 2021).

Astăzi prezentăm două matrițe ale emisiunii „Carol I – 40 de ani de domnie”. Prima îl ilustrează pe viitorul rege al României în trăsură, în timpul călătoriei spre București (valoarea de 3 bani), iar în a doua putem observa două portrete ale regelui Carol I în momente diferite ale vieții sale: tinerețea și senectutea (pentru valoarea nominală de 15 bani).

Momentul sosirii în capitală, deopotrivă fericit și solemn este consemnat de Mite Kremnitz, autoare, traducătoare și una din biografii regelui Carol I:

𝐼𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑃𝑟𝑖𝑛𝑡̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑜 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖. […] 𝑚𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑚𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑖-𝑎𝑢 𝑖𝑒𝑠̦𝑖𝑡 𝑖̂𝑛 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑐𝑙𝑖𝑝𝑎 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑖̂𝑛𝑠𝑜𝑡̦𝑖𝑡 𝑑𝑒 𝑜 𝑔𝑎𝑟𝑑𝑎̆ 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑎𝑛𝑖 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑟𝑖, 𝑖̂𝑛𝑣𝑒𝑠̦𝑡𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑎𝑡̦𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑡𝑟𝑎𝑖𝑒 𝑐𝑢 𝑚𝑖𝑛𝑢𝑛𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑓𝑙𝑜𝑟𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖. […] 𝑝𝑢𝑟𝑡𝑎̂𝑛𝑑 𝑝𝑒 𝑝𝑖𝑒𝑝𝑡 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑜 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑎 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝐻𝑜ℎ𝑒𝑛𝑧𝑜𝑙𝑙𝑒𝑟𝑛, 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑎 𝑚𝑒𝑟𝑠 […] 𝑙𝑎 𝑀𝑖𝑡𝑟𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑒 … 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑗𝑢𝑟𝑎𝑡 𝑖̂𝑛𝑎𝑖𝑛𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑢 𝑡̦𝑎𝑟𝑎 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑙𝑒 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑝𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑒𝑖 𝑠̦𝑖 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑎 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̂𝑡 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑡̦𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖𝑟𝑏𝑖𝑡.
Mite Kremnitz, 𝑅𝑒𝑔𝑒𝑙𝑒 𝐶𝑎𝑟𝑜𝑙 𝑎𝑙 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖: 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑣𝑖𝑒𝑡̦𝑖, Corint Books, București, 2014, pp. 42-43.

Pe 8 mai 1972 era inaugurat Muzeul Național de Istorie al Republicii Socialiste România, actualul Muzeu Național de Isto...
08/05/2025

Pe 8 mai 1972 era inaugurat Muzeul Național de Istorie al Republicii Socialiste România, actualul Muzeu Național de Istorie a României.

Clădirea care găzduiește MNIR este Palatul Poștelor, edificiu construit între 1894 și 1899 pentru a servi drept sediu central al Poștei Române. De-a lungul timpului, această clădire a fost reprezentată pe mai multe emisiuni poștale, inclusiv pe timbre tip porto care, conform 𝐹𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒𝑙𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐴 𝑙𝑎 𝑍, a lui Marcel Dănescu, reprezintă 𝑚𝑎̆𝑟𝑐𝑖 𝑝𝑜𝑠̧𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑒𝑥𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑜𝑓𝑖𝑐𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑠̧𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎𝑡̧𝑖𝑒, 𝑖̂𝑛 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑎𝑠𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑎𝑥𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑟𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑜𝑠̧𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑠𝑖𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑓𝑟𝑎𝑛𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑢𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡.

În imagine, macheta unor astfel de emisiuni de timbre porto, tipărită în 1957, cu șase valori nominale. Imaginea va fi reprodusă și în 1967 și 1970, cu alte culori.

🇷🇴 Preluarea treptată a puterii de către Partidul Comunist Român a însemnat și emiterea unor mărci poștale cu caracter p...
07/05/2025

🇷🇴 Preluarea treptată a puterii de către Partidul Comunist Român a însemnat și emiterea unor mărci poștale cu caracter propagandistic, care aveau rolul de a arăta „frăția” existentă între România și eliberatoarea sa de „sub jugul fascist” - Uniunea Sovietică.

Astfel, în iunie 1947 a fost pusă în circulație o emisiune dedicată Institutului de Studii Româno-Sovietic, cu portretele a patru personalități românești și patru sovietice: poetul Mihai Eminescu, pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Victor Babeș și domnul Moldovei, Ieremia Movilă, respectiv pictorul Ilia Repin, scriitorul Aleksandr Pușkin, compozitorul Piotr Ilici Ceaikovski și savantul Mihail Loomonosov.

În imagine, macheta mărcii poștale cu portretul compozitorului Piotr Ilici Ceaikovski, de la a cărui naștere se împlinesc 185 de ani.

În anii 1950, România pierdea doi mari artiști: George Enescu și Constantin Brâncuși, decedați în 1955 și 1957.Atitudine...
04/05/2025

În anii 1950, România pierdea doi mari artiști: George Enescu și Constantin Brâncuși, decedați în 1955 și 1957.

Atitudinea statului comunist român a fost complet diferită în cazurile lor. Pe George Enescu comuniștii l-au sărbătorit și au creat Festivalul „George Enescu” în onoarea sa, prima ediție având loc în 1958. În schimb, guvernul român a refuzat să accepte lucrările lui Brâncuși, considerând că acestea nu pot ajuta în nici un fel „edificarea socialismului” în România.

În imagine, macheta mărcii poștale cu valoarea nominală de 1,75 lei, emisă în decembrie 1956, pentru a aniversa 75 de ani de la nașterea marelui violonist și compozitor.

Address

Calea Victoriei Nr. 12, Sector 3
Bucharest

Opening Hours

Wednesday 10:00 - 18:00
Thursday 10:00 - 18:00
Friday 10:00 - 18:00
Saturday 10:00 - 18:00
Sunday 10:00 - 18:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Național Filatelic posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Museum

Send a message to Muzeul Național Filatelic:

Shortcuts

Share

Category