07/10/2026
De unde vine expresia „stai cu ochii ca pe butelie”? Ascultă până la final pentru a afla.
În România anilor 50-60, aragazul devenise un simbol al modernizării și al emancipării femeii. În locul gătitului pe sobă sau pe lampa cu petrol, o simplă răsucire de buton promitea mai puțină muncă în bucătărie și mai puțin miros de fum în casă. Dar pentru această promisiune era nevoie să aștepți. Aragazele produse la fabrica de la Satu Mare ajungeau în case prin sindicate și liste lungi de așteptare.
Pentru familiile care foloseau butelii, exista, însă, o problemă: în anumite perioade, o butelie ajunsese să coste chiar și cinci mii de lei pe piața neagră, echivalentul a două-trei salarii. Buteliile deveniseră atât de prețioase, încât se ofereau cadou la nuntă, se moșteneau și se furau. Ușor de revândut și greu de deosebit una de cealaltă, buteliile erau o țintă pentru hoți. De aici și expresia: „stai cu ochii ca pe butelie”. De asemenea, în fiecare lună, românii erau nevoiți să aștepte ore bune sau chiar zile și nopți întregi pentru a schimba butelia goală cu una plină.
Nici pentru cei racordați la rețeaua de gaze lucrurile nu erau simple. În anii ’80, pe fondul economiilor impuse de regim, presiunea gazului era uneori atât de mică, încât flacăra abia pâlpâia, iar o oală de ciorbă avea nevoie de ore întregi pentru a fi gata. Unele femei se trezeau la patru dimineața să gătească: la ora aceea, când mai puțini vecini foloseau gazul, flacăra era mai puternică, iar mâncarea se făcea mai repede.
La Muzeul Comunismului din București poți descoperi un aragaz produs la Satu Mare și cartea sa originală de instrucțiuni, pe care o poți atinge și răsfoi. Te așteptăm pe Str. Covaci, nr. 6, în Centrul Vechi din București.
