Muzeul de Etnografie Brasov

Call Directions Website

Muzeul de Etnografie Brasov Muzeul este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei

Patrimoniul deținut de Muzeul de Etnografie Brașov este expus astăzi atât în sediul central din Brașov, cât și în filialele din Săcele și Rupea. Cea mai nouă filială, Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban între secolele al XVI-lea și al XIX-lea. Program muzee:

Muzeul de Etnografie Brașov - Bdul Eroilor 21A
miercuri-duminică: 09.00 - 17.00

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului - Piața Sfatului nr. 15
miercuri - duminică: 09.00 - 17.00

Muzeul Etnografic Săcele
joi - duminică: 09.00 - 16.00

Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” Rupea
joi - duminică: 09.00 - 16.00

Muzeul de Etnografie Brașov este partener în proiectul ,,Super Bunici", iar parte din acest proiect a fost si atelierul ...
19/10/2026

Muzeul de Etnografie Brașov este partener în proiectul ,,Super Bunici", iar parte din acest proiect a fost si atelierul de teatru desfășurat la Casa Junilor.

Ziua Mondială a AlimentațieiLa inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, din anul 1979...
16/10/2026

Ziua Mondială a Alimentației

La inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, din anul 1979, data de 16 octombrie marchează Ziua Mondială a Alimentației, încercându-se, astfel, sensibilizarea populației lumii cu privire la problemele legate de sărăcie și de foamete. Frica de a muri de foame, chiar și în zilele noastre, chinuie obsesiv comunități întregi de oameni, din diferite părți ale globului.

Cu toate că de ceva vreme spațiul românesc pare a fi la adăpost de manifestările unei astfel de crize, folcloristul Iuliu A. Zanne identifica, în gândirea tradițională românească, temeri – încă vii la începutul secolului al XX-lea – legate de foamete și de starea de foame, deopotrivă, idei ce dovedeau importanța deosebită acordată pâinii, alimentul prin excelență, răsplată bine meritată a muncii depuse.

„Ce supărare mai mare decât foametea cea mare?”. „Foamea (este) boala cea mai mare […], sila cea mai mare […], nevoia cea mai mare”, socoteau oamenii. Nimic altceva decât „pâinea e în gând la omul flămând”. „Pâinea te întărește”, de aceea, trebuia ca atunci „când te închini lui Dumnezeu, să te rogi […] pentru pâinea cea din toate zilele”, înainte de orice. Bine era ca „pe copii să-i înveți că, cu învățătura, pâine o să găsească”, de asemenea, că „fiecare pentru sine croitor de pâine” este și că „pâinea nu vine singură la tine, ci tu trebuie să o cauți”. „Omul muncitor de pâine nu duce dor”, pentru că „cine la seceriș nu se lenevește, pâinea din gură nu-i lipsește”. Dimpotrivă, „cel ce de muncă se depărtează, rămâne fără pâine în casă”.

Sursă: Iuliu A. Zanne, „Proverbele românilor”.
Foto: Fondul documentar al Muzeului de Etnografie Brașov.

Elevii clasei a IV-a de la Școala Gimnazială Nr. 30 privind cu fascinație spre o lume care, în mare parte, doar în muzeu...
15/10/2026

Elevii clasei a IV-a de la Școala Gimnazială Nr. 30 privind cu fascinație spre o lume care, în mare parte, doar în muzeu mai poate fi regăsită.

Vă mulțumim pentru interesul cu care ați ascultat povestea firelor textile descoperind drumul acestora de la materia primă la țesăturile care odinioară însoțeau fiecare moment important al vieții.

Cuvioasa Paraschiva, celebrată în fiecare an la 14 octombrie, este supranumită în tradiția populară Sfânta Vineri sau Vi...
14/10/2026

Cuvioasa Paraschiva, celebrată în fiecare an la 14 octombrie, este supranumită în tradiția populară Sfânta Vineri sau Vinerea Mare. Ea era invocată pentru tămăduirea bolilor, căsătoria fetelor, de femeile lipsite de rod, nașterea ușoară a copiilor, etc. În zonele pastorale de Sfânta Paraschiva se slobozeau berbecii în turmele de oi (Nunta Oilor), se deschideau țarinile pentru pășunatul devălmaș, se intesificau pregătirile pentru pornirea turmelor la iernat, se angajau ciobanii pentru noul sezon pastoral și se deschideau vestite târguri unde se valorificau cu precădere produse pastorale.

,,Sărbători și obiceiuri românești”, Ion Ghinoiu

În iconografia românească Sfânta Paraschiva s-a bucurat de o mare cinste, ocupând, în galeria sfintelor, locul al treilea, după Maica Domnului și Sfânta Elena. În imaginea alăturată vă prezentăm icoana Sfintei Paraschiva, pictată pe sticlă în secolul al XIX-lea, în centrul de iconari din Șcheii Brașovului.

Cană de vin, săsească, cu gura bilobată, „cioc” pentru turnare și toartă, decorată pe angoba albă, în tehnica sgraffito ...
13/10/2026

Cană de vin, săsească, cu gura bilobată, „cioc” pentru turnare și toartă, decorată pe angoba albă, în tehnica sgraffito și smălțuită.

Decorul conține ca motiv central două inimi din care răsare un motiv fitomorf - arbore. Acest ansamblu de motive poartă de obicei denumirea generică de „pom al vieții”. De asemenea, pe corpul vasului apare o inscripție în limba germană, care se poate traduce prin: „Andreas Gärtner căsătorit cu Anna Drann, dăruit de către Friedrich Platz, olar, 26.11.1876.”

O puteți admira, alături de alte piese de excepție, la Muzeul de Etnografie Brașov în cadrul expoziției temporare „Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII – XIX”. Program viztare: miercuri-duminică între 09:00 și 17:00.

Cuferele de călătorie, obiecte de mare preț pentru negustorii brașoveniSe știe că Brașovul a fost un important centru co...
12/10/2026

Cuferele de călătorie, obiecte de mare preț pentru negustorii brașoveni

Se știe că Brașovul a fost un important centru comercial al spațiului românesc și internațional. Aici ajungeau cu mărfuri negustori din Orient, dar și din marile orașe din vestul Europei. Și tot de aici plecau comercianții brașoveni, români sași și ceangăi, cu produse locale spre târgurile de la sud și est de Carpați, spre Buda sau chiar Viena.

În drumurile lor, negustorii brașoveni nu se puteau lipsi de cuferele de călătorie. În ele se aflau acte, pungi cu bani, sigilii, haine. Uneori, cuferele conțineau și podoabe, pe care comerciantul le putea folosi ca obiecte de schimb.

Ilustrăm azi cuferele de călătorie ale brașovenilor prin câteva piese de la sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, expuse la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

Vă invităm să vedeți aceste cufere de călătorie, dar și alte piese reprezentative pentru activitatea comercială din secolul trecut, aflate la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului! Program vizitare: miercuri-duminică, în intervalul 09:00-17:00.


9 octombrie- Ziua Mondială a PoșteiDe Ziua Mondială a Poștei publicăm câteva rânduri (fără a le corecta gramatical) cule...
09/10/2026

9 octombrie- Ziua Mondială a Poștei

De Ziua Mondială a Poștei publicăm câteva rânduri (fără a le corecta gramatical) culese de pe o carte poștală, trimisă de un soldat concentrat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, soției sale, în luna mai 1940. El nu s-a mai întors din război, a murit în vara lui 1940, iar ea nu s-a mai recăsătorit. A fost văduvă peste 66 de ani, după o căsătorie de numai trei ani și jumătate.

„5.V.1940
Dragă Auroro,
În primul rând află și despre mine că sunt sănătos până în prezent și îți doresc și ție asemenea sănătate. Dragă Aurora să ști că am mai primit o poștală din 28 și am înțeles că nu a început până acum la sapă și timpul a fost rece dar acum cred că ați început / dar acum va trece și luna asta și o să ne dea drumul / dacă primești și aceasta să îmi răspunzi dacă ai săpat și ceai făcut cu târgu că până acum trebuie că ai luat ceva / eu tiam trimes una și pe Sima ci că ce să cumperi și cm să mai lucri până oi veni eu / din alte eu o duc bine sunt sănătos / timpul este foarte bun pe aici / scriem Roro dacă a mai venit din cei plecați / am scris să îmi scrieți adresa lui Gheorghe și despre cei dela fabrică dacă au mai plecat din ei / din alte nu mai am ce îți scrie și te las cu bine până la întâlnire / sănătate la toți cei ce mă cunosc / Petrecere frumoasă mâne la horă / să îmi răspunzi despre toate ce țiam scris / aștept răspuns / la revedere până la întâlnire / cu drag la toți.”

Olăritul în DrăușeniCercetările de teren și săpăturilor arheologice realizate în localitatea Drăușeni au dus la concluzi...
08/10/2026

Olăritul în Drăușeni

Cercetările de teren și săpăturilor arheologice realizate în localitatea Drăușeni au dus la concluzia că aici s-a practicat olăritul încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Fragmentele ceramice atestă o producție de vase roșii nesmălțuite și smălțuite cu verde folosite în gospodărie.

Cea mai cunoscută perioadă, considerată performanță artistică a olarilor sași din Drăușeni, este cea cuprinsă între 1730-1850.
Pentru această ceramică este caracteristic decorul floral de inspirație barocă în albastru cobalt, realizat cu cornul și cu pensula peste angoba alb-gălbuie. Acest tip de ornamentică este aplicat în mod special cănilor mari de vin folosite de vecinătăți, canceelor, farfuriilor, cahlelor, piese care făceau parte din amenajarea interiorului săsesc tradițional.

Prezența olarilor sași este confirmată și de numele unor meșteri și de însemnele lor profesionale pictate pe emporiul bisericii evanghelice din sat.

Oamenii locului cumpărau din târgurile săptămânale produsele acestor meșteri și le foloseau în special la împodobirea „casei dinainte”.

Vă prezentăm din colecția muzeului o cană de vecinătate, datată 1799 și vă invităm totodată să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov, unde, în cadrul expoziției temporare „Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII – XIX” veți putea admira astfel de piese. Program vizitare: miercuri-duminică între orele 09:00 și 17:00.

Bâta ciobanilor Simbol al ciobanului și al omului călător, bățul reprezintă obiectul cu multe funcții practice și semnif...
07/10/2026

Bâta ciobanilor

Simbol al ciobanului și al omului călător, bățul reprezintă obiectul cu multe funcții practice și semnificații spirituale și artistice. Folosit ca sprijin, pentru transportul poverilor, ca armă de apărare, însoțea omul de-a lungul drumului său prin viață. „Între om, bâta ornamentală și haina îmbrăcată existau legături spirituale ca între frații de cruce, cu o singură deosebire: frații de cruce existau legați sufletește unul de altul printr-un ritual până la moarte, în timp ce bățul sau toiagul rămânea nedespărțit de tovarășul său și pe lumea cealaltă. În munții Apuseni se punea în groapa mortului un băț crăpat la un capăt în care se introducea un ban: cu bățul urma să se sprijine la mers și să se apere de dușmani, cu banul să plătească vămile de-a lungul drumului”, susține prof. Ion Ghinoiu.

Aflați mai multe detalii despre comunitățile pastorale și elementele lor de identitate în expoziția temporară „Ecologia Lânii – de la universul Mioriței și păstoritul tradițional la utilizări contemporane”, deschisă la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Program vizitare: miercuri-duminică între 09:00 și 17:00.

Address

Bulevardul Eroilor 21A
Brasov
500030

Opening Hours

Wednesday 10:00 - 18:00
Thursday 10:00 - 18:00
Friday 10:00 - 18:00
Saturday 10:00 - 18:00
Sunday 10:00 - 18:00

Telephone

+40268476243

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul de Etnografie Brasov posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category