16/10/2026
Ziua Mondială a Alimentației
La inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, din anul 1979, data de 16 octombrie marchează Ziua Mondială a Alimentației, încercându-se, astfel, sensibilizarea populației lumii cu privire la problemele legate de sărăcie și de foamete. Frica de a muri de foame, chiar și în zilele noastre, chinuie obsesiv comunități întregi de oameni, din diferite părți ale globului.
Cu toate că de ceva vreme spațiul românesc pare a fi la adăpost de manifestările unei astfel de crize, folcloristul Iuliu A. Zanne identifica, în gândirea tradițională românească, temeri – încă vii la începutul secolului al XX-lea – legate de foamete și de starea de foame, deopotrivă, idei ce dovedeau importanța deosebită acordată pâinii, alimentul prin excelență, răsplată bine meritată a muncii depuse.
„Ce supărare mai mare decât foametea cea mare?”. „Foamea (este) boala cea mai mare […], sila cea mai mare […], nevoia cea mai mare”, socoteau oamenii. Nimic altceva decât „pâinea e în gând la omul flămând”. „Pâinea te întărește”, de aceea, trebuia ca atunci „când te închini lui Dumnezeu, să te rogi […] pentru pâinea cea din toate zilele”, înainte de orice. Bine era ca „pe copii să-i înveți că, cu învățătura, pâine o să găsească”, de asemenea, că „fiecare pentru sine croitor de pâine” este și că „pâinea nu vine singură la tine, ci tu trebuie să o cauți”. „Omul muncitor de pâine nu duce dor”, pentru că „cine la seceriș nu se lenevește, pâinea din gură nu-i lipsește”. Dimpotrivă, „cel ce de muncă se depărtează, rămâne fără pâine în casă”.
Sursă: Iuliu A. Zanne, „Proverbele românilor”.
Foto: Fondul documentar al Muzeului de Etnografie Brașov.