Postmodernism Museum

06/08/2026

PostModernism Museum organizeaza o scoala de vara urbana la Targu Jiu pe 8 august, cu doua seminarii intensive de formare in cadrul proiectului „Mituri si realitati mai mult sau mai putin adevarate, cu si despre Brancusi".

11.00-13.00 — Deconstructia miturilor lui Brancusi, cu Cosmin Nasui
Cum se construiesc si se perpetueaza miturile in jurul unui artist, cine le produce, cui servesc si cm le poti interoga pornind de la surse primare. O metodologie de analiza critica aplicabila oricarei naratiuni istorice sau identitare.

14.00-16.00 — Drepturi de autor si cadrul legislativ in industriile creative, cu Oana Nasui
Ce protejeaza dreptul de autor si ce nu, ce cedezi cand semnezi un contract sau cand postezi pe platforme, cm functioneaza licentele Creative Commons si ce inseamna AI Act-ul pentru creatori. Un set de competente practice pentru oricine lucreaza in ecosistemul creativ.

Programul include si o expozitie interactiva cu materiale de arhiva si lentile colorate, adusa special in spatiul de lucru.

Unde: Pavilion Art 360, Bulevardul Constantin Brancusi 6, Targu Jiu

Detalii in comentarii

Proiect cultural finantat de Ministerul Culturii.
Parteneri scoala de vara urbana: Liceul de Arte „Constantin Brailoiu" Targu Jiu, Universitatea „Constantin Brancusi" din Targu Jiu – Institutul de Cercetare Dezvoltare si Inovare, Docuart
Parteneri proiect: Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși" – Primaria Municipiului Targu Jiu, ADRPE, Modernism Punct Ro

01/08/2026

Cum se desena un dușman: canonul propagandei grafice în România comunistă.

Am stat de vorbă cu Victor Sărmătinean, doctorand și cercetător la IICCMER, despre grafica militantă a anilor '50, când o caricatură era plătită aproape cât salariul unui muncitor. Despre „Urzica" făcută după calapodul lui „Krokodil", despre arhiva pierdută la privatizare și despre artiștii care nu s-au dezis niciodată. Milioane de oameni le-au văzut lucrările. Astăzi nu-i găsești în niciun muzeu.

09/07/2026

Suntem bucurosi sa anuntam ca lucram deja la proiectul nostru, „From Archive to Arena: culture, memory and resilience – Eastern European perspectives”.

Proiectul analizeaza modul in care regimurile totalitare au transformat arta si simbolurile culturale in instrumente de propaganda, dar si cm cultura vizuala poate deveni o sursa de rezistenta democratica si memorie istorica.

Pregatim dezbaterea de la Festivalul de Democratie FRihamnsdagarna 2026 din Goteborg!

///

Proiectul „From Archive to Arena: culture, memory and resilience – Eastern European perspectives” este organizat de Postmodernism Museum in parteneriat cu Space Time Works (Lund) si Radio Romania International.

Acest proiect este cofinanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime
responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute

26/06/2026

„Evoluția patrimoniului grafic: De la demascarea «dușmanului de clasă» la imaginarul perioadei Baby Boom”!

Premiera vineri 26 iunie 2026, de la ora 19.00 (link in primul comentariu)

În acest nou episod, analizăm modul în care arta grafică din România secolului XX a fost utilizată ca un instrument puternic de propagandă și control politic, dar și capacitatea remarcabilă a artiștilor de a evolua stilistic sub presiunea regimurilor. Materialul are la bază prezentarea susținută în cadrul conferinței internaționale „Communism for Young People. Passing on the Recent Past in Central and Eastern Europe”, organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” la București (28-29 mai 2026).

Ce veți descoperi în acest episod:
De la grafica militantă la ilustrația educațională: Cum s-a transformat arta grafică dintr-un mecanism de sancționare a fenomenelor sociale negative într-un ghid moral și pedagogic pentru „omul nou”.

Pilonii satirei și Revista „Urzica”: Înființată la 1 februarie 1949, aceasta a fost timp de patru decenii principala platformă a umorului socialist, promovând „puterea râsului ca armă de război”.
Recuperarea memoriei marilor maeștri: Destinele și stilurile unor artiști emblematici care au navigat prin multiple regimuri politice – de la Eugen Taru și Vasile Dobrian, până la Marcel Olinescu, Gion Mihail, Gheorghe Ivancenco, Romeo Voinescu și Gheorghe Cernăianu. Găsiți pe www.youtube.com/ episoade dedicate artiștilor și multe altele care urmează!
Fenomenul Baby Boom și „Cartea Sănătoasă”: Cum au influențat creșterea demografică postbelică și Decretul 770 din 1966 migrația ilustratorilor către literatura pentru copii și transformările unor instituții legendare precum Editura Tineretului și Editura Ion Creangă.

Succesul internațional: Cum au reușit ilustratorii români să treacă de la propaganda locală la prestigiu global, câștigând premii la mari târguri de carte internaționale.

De ce este important acest episod? Bazat pe cercetările realizate în cadrul proiectelor Postmodernism Museum, episodul ne propune să privim dincolo de „incriminarea politică” pentru a înțelege aceste opere ca o parte fundamentală a culturii vizuale contemporane dar și a memoriei noastre istorice.

21/06/2026

Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși, produs de PostModernism Museum

Cu Radu Pircă, istoric și colecționar de artă, și Cosmin Nasui, istoric de artă

La 150 de ani de la naștere, figura lui Brâncuși rămâne dominată de mituri. Pornind de la mituri celebre care au marcat imaginea artistului — de la legendarul mers pe jos până la Paris și figura „prințului țăran”, până la controversele legate de testament, prezența în arhivele Securității sau identitatea sa de sculptor ortodox — acest proiect propune o serie de incursiuni video alături de istorici, antropologi și curatori. Analiza documentelor de arhivă transformă aceste puncte de reper în ferestre către o realitate mult mai nuanțată, demontând simplificările și oferind o perspectivă mult mai bogată decât legenda.

Proiectul transformă această figură într-un studiu de caz pentru educația culturală critică.

Astfel, Brâncuși devine nu doar subiect de cercetare, ci instrument pedagogic pentru înțelegerea mecanismelor prin care se construiesc și perpetuează mituri identitare.

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii

​‪‬ Mituri și realități mai mult sau mai puțin a...

19/06/2026

Un nou dialog din seria proiectului „Ilustratori în misiune”: istoricul de artă Cosmin Nasui stă de vorbă cu Vintilă Mihăescu, artist vizual și fost redactor artistic al revistei „Cutezătorii”.

Premiera: vineri 19 iunie 2026, de la ora 19.00 (link in comentarii)

Vintilă Mihăescu este unul dintre cei mai versatili artiști români — recunoscut în arta textilă și tapiserie, dar prezent deopotrivă în pictură, grafică, artă monumentală și bandă desenată. Împreună cu soția sa, Viorela Mihăescu, a format un tandem artistic activ vreme de decenii.

Convorbirea străbate un parcurs amplu: anii de formare la Liceul de Arte Plastice „Tonitza”, premiul de la Cvadrienala de la Erfurt, povestea tapiseriilor de la Teatrul Național, deceniul petrecut la „Cutezătorii” și seria de bandă desenată (de la „Operațiunea Baraj” la „Columna în milenii”), comenzile monumentale din epocă și expozițiile din Occident.
Un document de istorie orală despre arta produsă în contextul socialist și despre mecanismele care au făcut-o posibilă.

Producător: Postmodernism Museum
Cofinanțat de: Administrația Fondului Cultural Național AFCN
Parteneri: Modernism.ro, Nasui Collection & Archives, Muzeul Judetean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», Muzeul de Arta Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Brăilei "Carol I"

12/06/2026

„Ilustratori în misiune"
O revistă franceză editată de un partid comunist. O țară în care ajungea cu trei luni întârziere, prin barter și liste de așteptare. Artiști români care au visat să o deseneze – și care au plătit prețuri diferite pentru visul ăsta.
În cel mai recent dialog din seria „Ilustratori în misiune", istoricul de artă Cosmin Nasui stă de vorbă cu Dodo Niță – istoricul benzii desenate românești – despre Pif Gadget în România comunistă: cm a ajuns, cine o citea, ce a însemnat pentru generații întregi de cititori și de artiști, și ce spun despre ea dosarele Securității.
O conversație despre benzi desenate, libertate și conexiunile neașteptate dintre două culturi.

Premiera vineri 12 iunie 2026, de la ora 19.00 (link in primul comentariu)

05/06/2026

Brâncuși m-a urmărit mai curând decât eu l-am urmărit pe el.”

În noul episod din seria „Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși”, arhitectul Dorin Stefan analizează o relație de peste patru decenii cu opera brâncușiană.

De la participările la concursurile japoneze de arhitectură (Shinkenchiku, Central Glass) și până la proiectele de pe teritoriul României, dialogul său cu opera sculptorului a generat soluții conceptuale unice:

Pavilionul Brâncuși de la Muzeul de Artă Craiova: O structură de sticlă de 12 metri înălțime, realizată fără piese metalice. Proiectul explorează tensiunea dintre cubul maharajahului și ovoidul brâncușian, iar liftul individual evocă subtil Templul din Indore, (rămas nerealizat).

Calea Eroilor din Târgu Jiu: O intervenție urbană care intră în conflict cu ideea de pavaj impecabil, utilizând piatră neselectată și rosturi libere destinate vegetației (iarbă și mușchi).
„Arhitectura este sculptură locuită” — o reflecție despre omagiu, organicitate și actualitatea unui artist care, la 150 de ani de la naștere, își păstrează intactă relevanța, fără a avea nici cea mai mică uzură morală sau artistică.

Premiera: vineri, 5 iunie 2026, de la ora 19:00 (link in primul comentariu)

22/05/2026

Cum a arătat cu adevărat lumea din care a evadat Brâncuși?

În acest episod din seria „Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși", produsă de Postmodernism Museum cu finanțare de la Ministerul Culturii la 150 de ani de la nașterea sculptorului, istoricul de artă Cosmin Nasui dialoghează cu istoricul și colecționarul de artă Radu A. Pirca despre Hobița și Peștișaniul sfârșitului de secol XIX: moșneni, nu clăcași, mămăligă și țuică, școala la 5,5 km pe drum inexistent, 900 de femei știutoare de carte în tot Gorjul — și despre cm „evadarea" nu a fost doar fizică.

Premiera episodului: vineri 22 mai 2026, de la ora 19.00 (link in comentarii)

02/05/2026

Episod nou în seria „Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși”.

Premiera sâmbătă 2 mai 2026, începând cu ora 19.00 (link în primul comentariu)

Cosmin Nasui în dialog cu regizorul Cornel Mihalache, director al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu, despre cm s-a construit, contestat și instrumentalizat figura lui Brâncuși în ultimele decenii.

Despre ancheta TVR din 1997 și demontarea Coloanei sub direcția lui Radu Varia. Despre industria falsurilor pornită de la o eroare dintr-un manuscris al lui Petre Pandrea. Despre capcanele subscripției pentru Cumințenia Pământului. Despre emisarii Siguranței comunizate apoi ai Securității care au curtat artistul din 1947 și au recrutat experți în jurul moștenirii lui. Despre cultul casei memoriale de la Hobița și campania pentru aducerea osemintelor. Despre ce urmează după 1 ianuarie 2028, când opera intră în domeniul public.

Un episod despre cele trei adevăruri — juridic, artistic, istoric — care „se întâlnesc doar în câteva puncte".

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.