Postmodernism Museum

09/10/2026

Un nou episod din „Ilustratori în misiune”: Cosmin Nasui în dialog cu Vintilă Mihăescu, artist vizual și fost redactor artistic al revistei „Cutezătorii”.

Cum se lucra ilustrația de carte în anii '70: comanda venea la o cafea în redacție, termenul era o săptămână, iar artistul primea câteva pagini de text, nu volumul. Mihăescu lucra în tuș, uneori direct pe filmul de tipografie, și preda originalele editurii, de unde nu se mai întorceau. De aici și numărul mic de lucrări păstrate în colecția personală.

Episodul acoperă și zonele mai puțin cunoscute ale carierei lui: panourile de mari dimensiuni făcute pentru standul Rompetrol de la Târgul Internațional București, construite din fotografii solarizate de Viorela Mihăescu, mărite în laboratorul propriu și cașerate pe PAL; tapiseriile de comandă, cu procesul lor complet, de la proiectul mic aprobat la toate nivelurile până la lucrul cu țesătoarele; și banda desenată după „Columna”, pentru care a redesenat fotografii de platou cerute de la Agerpres.

Printre numele care apar în discuție: Ion Truică, Val Muntean, Benedict Gănescu, Corneliu Baba, Cela Neamțu.

Dialog realizat în cadrul proiectului „Ilustratori în misiune: colecții recuperate ale artelor grafice românești (1930–1990)”, produs de PostModernism Museum, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri: Modernism Punct Ro, Nasui Collection & Archives, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Brăilei „Carol I”

22/09/2026

Aproape 200 de artiști și istorici de artă din România au fost persecutați politic, iar mulți dintre cei care au supraviețuit au fost excluși din viața artistică oficială. Materialul video „Artists & Art Historians Under Totalitarian Detention – Erased Artists, Recovered Histories”, cu Cosmin Nasui, coordonatorul cercetării, readuce în discuție acest capitol puțin cunoscut al istoriei artei est-europene. Premiera este astăzi, pe canalul YouTube modernism ro. (link in comentarii)

Materialul continuă proiectul „From Archive to Arena”, care a adus cercetarea programului DARE al Postmodernism Museum la Festivalul Democrației Frihamnsdagarna din Göteborg, pe 28 august, într-un panel cu Cosmin Nasui, Cosmin Popa, Adrian Cioflâncă și Antonia Colibășanu, moderat de Burak Sayin.

Produs de PostModernism Museum, în parteneriat cu Space Time Works (Lund) și Radio România Internațional. Cofinanțat de Institutul Cultural Român prin Programul CANTEMIR. ICR nu este responsabil pentru conținutul proiectului sau modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite, acestea fiind în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

18/09/2026

Ce s-ar fi întâmplat daca Brancusi ar fi avut o expozitie personala la MoMA in 1939? Documentele de arhiva arata ca a fost foarte aproape: Alfred H. Barr Jr., primul director al muzeului, oferea cinci saptamani de expunere in toamna lui 1939, peste 230 de metri patrati, gradina de sculptura pentru piesele inalte si primul catalog in limba engleza despre artist. Nu s-a intamplat niciodata.

In noul episod din seria „Mituri si realitati mai mult sau mai putin adevarate, cu si despre Brancusi”, istoricul de arta Cosmin Nasui discuta cu Eduard Andrei, cercetator la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Romane, despre participarea Romaniei la Expozitia Universala de la New York, 1939-1940, despre lucrarile ramase peste ocean si regasite in bisericile romanesti din Cleveland si Manhattan, si despre o oportunitate ratata a diplomatiei culturale romanesti.

Serie produsa de Postmodernism Museum, cu finantare de la Ministerul Culturii, la 150 de ani de la nasterea sculptorului.

Episodul video în linkul din comentarii

08/09/2026

Propaganda nu expiră.

Merită să vezi discuția „From Archive to Arena", filmată la Frihamnsdagarna, festivalul democrației de la Göteborg. Patru cercetători români vorbesc despre cm ajung să fie folosite ca armă narațiunile istorice, imaginile și simbolurile culturale — și ce poate face cultura în sens invers.

Premiera marți 8 septembrie 2026, de la ora 19.00 (link in comentarii)

Antonia Colibășanu explică de ce influența străină nu vine niciodată pe teren gol: are nevoie de o problemă reală, un prieten fără loc de muncă, un medicament care nu se găsește. Cosmin Popa urmărește metoda rusească din secolul al XIX-lea până la TikTok și arată cât din criza românească este, de fapt, a noastră. Adrian Cioflâncă pornește de la harta siturilor de gropi cumune ale crimelor în masă și ajunge la o întrebare incomodă pentru orice democrație: cu cine mai stăm de vorbă, acum că traficul de boți l-a depășit pe cel uman. Cosmin Nasui aduce costul uman — din circa 600 de membri ai Sindicatului Artelor Frumoase/Corpul Artiștilor Plastici/Uniunea Artiștilor Plastici la începutul anilor '50, peste 200 au trecut prin detenție, iar cei mai mulți dispar pur și simplu din istoria artei.

Estetica se demodează. Mesajul propagandistic, nu.

Un proiect Postmodernism Museum, cu sprijinul Programului Cantemir 2026 al ICR, în parteneriat cu Space-time Works Lund și Radio România Internațional.

22/08/2026

Maxim Dumitraș ne primește la Maxonia, unde curatorează cea de-a IX-a ediție a simpozionului artFORest, dedicată bronzului. Discutăm despre cm se construiește o ediție curatorială în natură, despre zece sculptori care modelează ceara pe deal, despre o practică unică de sculptură cu copaci vii crescuți timp de ani de zile și despre parcul de sculptură construit de-a lungul a peste 15 ani — de la andezit și corten la lemn efemer destinat să dispară.

Vezi materialul video în comments

Materialul face parte din proiectul „10 curatori în expoziții din România", produs de Modernism.ro. Publicație culturală finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii.

20/08/2026

Vineri, 28 august, patru cercetători români urcă pe scenă la Frihamnsdagarna, festivalul democrației de la Göteborg: Antonia Colibășanu, Cosmin Popa, Adrian Cioflâncă și Cosmin Nasui.

Discută despre cm se construiește propaganda ca instituție, cm imaginile atrocităților devin instrumente politice, cm operațiunile ruse de influență continuă aceeași logică în prezent și ce se întâmplă cu o societate atunci când își recrutează sau își elimină artiștii și intelectualii.

Patru decenii de arhive românești, aduse într-o dezbatere nordică despre reziliență democratică.
Moderează Burak Sayin.
Discuția e în limba engleză, intrarea e liberă.

Föreningsscenen Dawit, 15:50–17:20.

„From Archive to Arena: Culture, Memory and Resilience – Eastern European Perspectives", proiect al PostModernism Museum, cofinanțat de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir. Parteneri: Space-time Works (Lund, Suedia) și Radio România Internațional.

06/08/2026

PostModernism Museum organizeaza o scoala de vara urbana la Targu Jiu pe 8 august, cu doua seminarii intensive de formare in cadrul proiectului „Mituri si realitati mai mult sau mai putin adevarate, cu si despre Brancusi".

11.00-13.00 — Deconstructia miturilor lui Brancusi, cu Cosmin Nasui
Cum se construiesc si se perpetueaza miturile in jurul unui artist, cine le produce, cui servesc si cm le poti interoga pornind de la surse primare. O metodologie de analiza critica aplicabila oricarei naratiuni istorice sau identitare.

14.00-16.00 — Drepturi de autor si cadrul legislativ in industriile creative, cu Oana Nasui
Ce protejeaza dreptul de autor si ce nu, ce cedezi cand semnezi un contract sau cand postezi pe platforme, cm functioneaza licentele Creative Commons si ce inseamna AI Act-ul pentru creatori. Un set de competente practice pentru oricine lucreaza in ecosistemul creativ.

Programul include si o expozitie interactiva cu materiale de arhiva si lentile colorate, adusa special in spatiul de lucru.

Unde: Pavilion Art 360, Bulevardul Constantin Brancusi 6, Targu Jiu

Detalii in comentarii

Proiect cultural finantat de Ministerul Culturii.
Parteneri scoala de vara urbana: Liceul de Arte „Constantin Brailoiu" Targu Jiu, Universitatea „Constantin Brancusi" din Targu Jiu – Institutul de Cercetare Dezvoltare si Inovare, Docuart
Parteneri proiect: Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși" – Primaria Municipiului Targu Jiu, ADRPE, Modernism Punct Ro

09/07/2026

Suntem bucurosi sa anuntam ca lucram deja la proiectul nostru, „From Archive to Arena: culture, memory and resilience – Eastern European perspectives”.

Proiectul analizeaza modul in care regimurile totalitare au transformat arta si simbolurile culturale in instrumente de propaganda, dar si cm cultura vizuala poate deveni o sursa de rezistenta democratica si memorie istorica.

Pregatim dezbaterea de la Festivalul de Democratie FRihamnsdagarna 2026 din Goteborg!

///

Proiectul „From Archive to Arena: culture, memory and resilience – Eastern European perspectives” este organizat de Postmodernism Museum in parteneriat cu Space Time Works (Lund) si Radio Romania International.

Acest proiect este cofinanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Institutul Cultural Român nu este responsabil de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime
responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute

26/06/2026

„Evoluția patrimoniului grafic: De la demascarea «dușmanului de clasă» la imaginarul perioadei Baby Boom”!

Premiera vineri 26 iunie 2026, de la ora 19.00 (link in primul comentariu)

În acest nou episod, analizăm modul în care arta grafică din România secolului XX a fost utilizată ca un instrument puternic de propagandă și control politic, dar și capacitatea remarcabilă a artiștilor de a evolua stilistic sub presiunea regimurilor. Materialul are la bază prezentarea susținută în cadrul conferinței internaționale „Communism for Young People. Passing on the Recent Past in Central and Eastern Europe”, organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” la București (28-29 mai 2026).

Ce veți descoperi în acest episod:
De la grafica militantă la ilustrația educațională: Cum s-a transformat arta grafică dintr-un mecanism de sancționare a fenomenelor sociale negative într-un ghid moral și pedagogic pentru „omul nou”.

Pilonii satirei și Revista „Urzica”: Înființată la 1 februarie 1949, aceasta a fost timp de patru decenii principala platformă a umorului socialist, promovând „puterea râsului ca armă de război”.
Recuperarea memoriei marilor maeștri: Destinele și stilurile unor artiști emblematici care au navigat prin multiple regimuri politice – de la Eugen Taru și Vasile Dobrian, până la Marcel Olinescu, Gion Mihail, Gheorghe Ivancenco, Romeo Voinescu și Gheorghe Cernăianu. Găsiți pe www.youtube.com/ episoade dedicate artiștilor și multe altele care urmează!
Fenomenul Baby Boom și „Cartea Sănătoasă”: Cum au influențat creșterea demografică postbelică și Decretul 770 din 1966 migrația ilustratorilor către literatura pentru copii și transformările unor instituții legendare precum Editura Tineretului și Editura Ion Creangă.

Succesul internațional: Cum au reușit ilustratorii români să treacă de la propaganda locală la prestigiu global, câștigând premii la mari târguri de carte internaționale.

De ce este important acest episod? Bazat pe cercetările realizate în cadrul proiectelor Postmodernism Museum, episodul ne propune să privim dincolo de „incriminarea politică” pentru a înțelege aceste opere ca o parte fundamentală a culturii vizuale contemporane dar și a memoriei noastre istorice.

21/06/2026

Mituri și realități mai mult sau mai puțin adevărate, cu și despre Brâncuși, produs de PostModernism Museum

Cu Radu Pircă, istoric și colecționar de artă, și Cosmin Nasui, istoric de artă

La 150 de ani de la naștere, figura lui Brâncuși rămâne dominată de mituri. Pornind de la mituri celebre care au marcat imaginea artistului — de la legendarul mers pe jos până la Paris și figura „prințului țăran”, până la controversele legate de testament, prezența în arhivele Securității sau identitatea sa de sculptor ortodox — acest proiect propune o serie de incursiuni video alături de istorici, antropologi și curatori. Analiza documentelor de arhivă transformă aceste puncte de reper în ferestre către o realitate mult mai nuanțată, demontând simplificările și oferind o perspectivă mult mai bogată decât legenda.

Proiectul transformă această figură într-un studiu de caz pentru educația culturală critică.

Astfel, Brâncuși devine nu doar subiect de cercetare, ci instrument pedagogic pentru înțelegerea mecanismelor prin care se construiesc și perpetuează mituri identitare.

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii

​‪‬ Mituri și realități mai mult sau mai puțin a...