03/06/2026
🏛️ 𝐷𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚 𝑠̦𝑡𝑖𝑡̦𝑖 𝑑𝑒𝑗𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑖𝑖 𝑒𝑟𝑎𝑢 𝑙𝑢𝑝𝑡𝑎̆𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑡𝑒𝑚𝑢𝑡̦𝑖, 𝑚𝑒𝑠̦𝑡𝑒𝑠̦𝑢𝑔𝑎𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡̦𝑖, 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑎̆𝑣𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡̦𝑖, 𝑑𝑎𝑟 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑖 𝑖𝑢𝑏𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒… 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑜𝑟𝑡. De exemplu, aveau sisteme de încălzire în pardoseală, cunoscute sub numele de ℎ𝑦𝑝𝑜𝑐𝑎𝑢𝑠𝑡.
Totuși, ceva din ceea ce definește confortul modern le lipsea. Și anume, electricitatea. ⚡
Dar, evident, nu stăteau pe întuneric, ci foloseau lumina focului ”îmblânzit”, pe care îl duceau cu ei oriunde aveau nevoie, cu ajutorul opaițelor.
🔥 De fapt, 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒊𝒊 𝒂𝒗𝒆𝒂𝒖 𝒇𝒐𝒂𝒓𝒕𝒆 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒆 𝒐𝒑𝒂𝒊𝒕̦𝒆, 𝒓𝒆𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒊𝒂𝒍 𝒅𝒊𝒏 𝒍𝒖𝒕 𝒔𝒂𝒖 𝒃𝒓𝒐𝒏𝒛, pe care le puneau în diferite locuri din casă și de care se îngrijeau cu atenție să aibă combustibil (ulei, seu etc.) și fitil.
🖌️ Dincolo de rolul lor practic, 𝒐𝒑𝒂𝒊𝒕̦𝒆𝒍𝒆 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒂𝒖 𝒅𝒆𝒗𝒆𝒏𝒊 𝒎𝒊𝒄𝒊 𝒐𝒑𝒆𝒓𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒓𝒕𝒂̆ 𝒔̦𝒊, 𝒖𝒏𝒆𝒐𝒓𝒊, 𝒑𝒖𝒓𝒕𝒂̆𝒕𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒆 𝒔𝒊𝒎𝒃𝒐𝒍𝒖𝒓𝒊. Pe teritoriul anticului 𝐀𝐩𝐮𝐥𝐮𝐦, au fost descoperite numeroase opaițe, de diferite tipuri: cu unul sau mai multe focuri, simple sau bogat decorate. Exemple de astfel de opaițe puteți vedea și în 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐏𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐚 – 𝐂𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐀𝐩𝐮𝐥𝐮𝐦, unde avem chiar și șoricel din bronz care, probabil, a decorat un opaiț în urmă cu aproape două milenii. 🐭
🦅 Cele mai multe dintre opaițe nu erau foarte mari, ci cam cât să încapă în palmă. De aceea, arheologii sunt cuprinși de entuziasm când descoperă opaițe de mari dimensiuni și în stare bună, mai ales că acestea sunt mai mereu decorate cu măiestrie. Un astfel de opaiț care ”poartă” acvila imperială, cu o lungime de aproape 20 cm, este expus începând de astăzi, pe toată durata lunii iunie, la 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚.
Acesta a fost descoperit în anul 2023, pe strada Dimitrie Cantemir (situl Apulum, punctul „Altip”), unde s-a desfășurat o amplă cercetare arheologică preventivă. ”𝑂𝑝𝑎𝑖𝑡̦𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑒 𝑜 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑎𝑝𝑒 20 𝑐𝑚 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑎𝑠𝑎̆ 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑠̦𝑒𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑖𝑣𝑖𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑎 𝑋𝐼𝐼𝐼-𝑎 𝐺𝑒𝑚𝑖𝑛𝑎, 𝑓𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑎𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝐼𝐼-𝑙𝑒𝑎 𝑑. 𝐻𝑟. 𝐷𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙 𝑟𝑜𝑡𝑢𝑛𝑑 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑓𝑟𝑢𝑚𝑜𝑠 𝑑𝑒𝑐𝑜𝑟𝑎𝑡 𝑐𝑢 𝑜 𝑎𝑐𝑣𝑖𝑙𝑎̆ (𝑎𝑞𝑢𝑖𝑙𝑎) 𝑟𝑒𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑓𝑟𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙, 𝑐𝑢 𝑎𝑟𝑖𝑝𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑎𝑟𝑔 𝑑𝑒𝑠𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡𝑒, 𝑎𝑠̦𝑒𝑧𝑎𝑡𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑢𝑛 𝑓𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛 (𝑓𝑢𝑙𝑔𝑒𝑟𝑢𝑙 𝑙𝑢𝑖 𝐼𝑢𝑝𝑖𝑡𝑒𝑟), 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑠𝑢𝑔𝑒𝑟𝑎, 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎𝑠̦𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝, 𝑏𝑎𝑟𝑎 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙𝑎̆ 𝑎 𝑠𝑡𝑖𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑟 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑟𝑎 𝑓𝑖𝑥𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑐𝑣𝑖𝑙𝑎 𝑙𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖. 𝑃𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑙𝑎̆𝑚𝑝𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚 𝑢𝑛 𝑐𝑖𝑜𝑟𝑐ℎ𝑖𝑛𝑒 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑟𝑢𝑔𝑢𝑟𝑒, 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑒 𝑜 𝑠̦𝑡𝑎𝑚𝑝𝑖𝑙𝑎̆ 𝑎𝑛𝑒𝑝𝑖𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑎̆, 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑐𝑎̆ 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑜𝑙𝑎𝑟 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑎𝑡𝑒𝑙𝑖𝑒𝑟”, au precizat reprezentanții muzeului albaiulian.