Muzeul de Istorie ”Valea Hârtibaciului” Agnita

Muzeul de Istorie ”Valea Hârtibaciului” Agnita Muzeul a fost înființat în 1959, de Erhard Andrée.

Primăria orașului Agnita vă invită miercuri, 8 aprilie, în intervalul 13:00–16:00, la evenimentul „În inima istoriei tex...
01/04/2026

Primăria orașului Agnita vă invită miercuri, 8 aprilie, în intervalul 13:00–16:00, la evenimentul „În inima istoriei textile a Agnitei”, organizat în cadrul Zilelor Europene ale Meșteșugurilor, cu tema „Cu inimă și suflet”, la Muzeul de Istorie „Valea Hârtibaciului”.

Evenimentul aduce în prim-plan trecutul industrial al orașului nostru, tradițiile textile păstrate în familii, cunoașterea transmisă din generație în generație și legătura vie dintre patrimoniu și comunitate.

Program:

🕐 13:00 – Conferință
• Oameni care vor împărtăși cunoașterea – Nevodar Mihaela, curator, Muzeul de Istorie „Valea Hârtibaciului”
• Pe vremea când tricotam șosete și mănuși cu sutele – Cioca Luminița și Verghinia Vulcan, foste angajate ale Fabricii „9 Mai”
• Predarea textilelor astăzi – Botnari Ecaterina, profesor, Liceul „August Treboniu Laurian” Agnita

🕜 13:45 – Concert
• Ghițășan Marius

🕑 14:00 – 16:00
• Atelier colectiv și participativ, inspirat de dantela românească
Atelierul, la care vor participa elevi din cadrul profilului tehnic, domeniul textile-pielărie, calificarea Confecționer produse textile - Liceul „August Treboniu Laurian”, va fi coordonat de Aurélie Morillas, artizană și artistă textilă, care desfășoară o activitate fără granițe, promovând mișcarea know-how-ului și importanța schimbului de cunoștințe pentru a păstra vii meșteșugurile tradiționale.

Prin acest atelier, participanții sunt invitați să creeze împreună o față de masă compusă din elemente albe, inspirate de primele flori ale primăverii, îmbinând tehnici, experiențe și sensibilități diferite, într-un demers colectiv și creativ.

Desigur, muzeul va fi deschis tuturor vizitatorilor pe parcursul evenimentului.

Vă așteptăm să redescoperim împreună o parte importantă din identitatea orașului nostru, prin povești, meșteșug, dialog și creativitate.

De Dragobete, îmbinăm utilul cu plăcutul.O activitate de coeziune socială în care elevii claselor a VIII-a de pe Valea H...
11/02/2026

De Dragobete, îmbinăm utilul cu plăcutul.

O activitate de coeziune socială în care elevii claselor a VIII-a de pe Valea Hârtibaciului se vor reuni într-o frumoasă șezătoare, prilej de sărbătoare, conexiune, comunicare și apartenență la tradițiile locale.

Fiecare dintre școlile participante a pregătit cântece tradiționale reprezentative, poezii, ghicitori și strigături. Unele dintre școlile prezente ne vor încânta și cu momente instrumentale.

Acest lucru va crea o atmosferă tradițională autentică a Văii Hârtibaciului și va face lucrul manual mai ușor și mai plăcut.

Cei prezenți vor realiza păpuși tradiționale pe linguri de lemn, pe care apoi le vor prezenta. De asemenea, vor prezenta creații literare specifice acestei frumoase sărbători: Dragobetele.

Proiectul urmărește conectarea tinerilor cu identitatea, tradițiile și obiceiurile moștenite din străbuni, precum și creșterea stimei de sine.

Agnita în trecut - Mocănița, un proiect finanțat de toate localitățile de pe Valea HârtibaciuluiMocănița, primul tren cu...
17/12/2025

Agnita în trecut - Mocănița, un proiect finanțat de toate localitățile de pe Valea Hârtibaciului

Mocănița, primul tren cu aburi care a circulat pe distanţa Sibiu-Agnita, a fost data în folosință pe 27 septembrie 1910.

În ziua inaugurării căii ferate înguste, Mocăniţa a fost întâmpinată în fiecare gară de o mulţime de oameni îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi port popular. Primirea a avut loc într-o atmosfera festivă însoţită de muzică de fanfară şi dansuri populare.

Toate localitățile din Valea Hârtibaciului, legate de linia ferate Sibiu-Agnita, au contribuit la finanţarea proiectul.

Cartea poştală, care ilustrează articolului cu legendara Mocăniţa, a fost realizată în urma fotografiei din ziua inaugurării, la intrarea în gara Nocrich.

(sursa Agnita legendară)

Agnita în trecut - În 1909 se înființează prima tipografie Josef Schmidt a deschis prima tipografie din Agnita, unde exi...
12/12/2025

Agnita în trecut - În 1909 se înființează prima tipografie

Josef Schmidt a deschis prima tipografie din Agnita, unde exista o legătorie de cărți și o librărie.

Sub îndrumarea sa, mai mulți tineri au învățat meseria de tipograf, iar unii dintre aceștia au înființat ulterior propriile afaceri în alte orașe.

Până în momentul în care Schmidt s-a mutat la Sibiu, în 1931, tipografia lui a produs toate publicațiile importante din Agnita, cm ar fi - "Agnethler Wochenblatt" - ziarul orașului, rapoartele anuale ale școlilor, broșuri, calendare, materiale publicitare, tipărituri speciale și cărți.

Agnita în trecut - la sfârșitul secolului XIX, la Agnita se făcea gimnastică „ca la carte”În 1896, Otto Piringer (1874–1...
02/12/2025

Agnita în trecut - la sfârșitul secolului XIX, la Agnita se făcea gimnastică „ca la carte”

În 1896, Otto Piringer (1874–1950) ajunge la școala locală din Agnita ca director academic, după studii la Marburg, Berlin și Cluj, aducând cu el ideea modernă de gimnastică, inspirată din Germania, și începe să organizeze activități sportive în oraș.

La început, gimnastica era practicată doar de bărbați, dar Piringer își propune să le implice și pe fete. Cu ocazia unui festival județean de gimnastică, aproximativ 30 de fete din Agnita participă la exercițiile cu bastonul – iar succesul este atât de mare, încât ele îl roagă să transforme aceste lecții într-o activitate permanentă.

În 1898, Clubul de Gimnastică Agnita devine Asociația Săsească de Gimnastică Agnita, cu o secțiune de fete. Orice fată „cumsecade” putea deveni membră, indiferent din ce familie provenea.

În anii următori, orele de gimnastică se desfășurau într-o atmosferă veselă și prietenoasă, iar diferențele sociale rămâneau la ușă – în sală conta doar priceperea la exerciții.

La inițiativa lui Piringer se construiește și primul teren de sport la începutul secolului XX.

Mai târziu, în 1935, locuitorii Agnitei amenajează, prin donații și muncă voluntară, un teren de sport modern lângă centrul localității, cu teren de handbal de câmp, fotbal, pistă pentru atletism și vestiare – un adevărat loc de întâlnire pentru tinerii orașului.

Povestea lui Otto Piringer ne arată că un om poate sfinți un loc, dar fără susținerea și implicarea comunității visul nu prinde rădăcini și nu devine istorie.

Sursa - La vatra lolelor

Agnita în trecut - Agnitenii au participat activ la desăvârșirea statului național unitar român de la 1 decembrie 1918. ...
01/12/2025

Agnita în trecut - Agnitenii au participat activ la desăvârșirea statului național unitar român de la 1 decembrie 1918.

În localitate exista un Consiliu național al gărzilor patriotice. Cercul electoral din Agnita l-a împuternicit pe căpitanul Axente Lene să prezinte, la Adunarea Națională de la Alba Iulia, adeziunea agnițenilor la actul Marii Uniri.

În urmă cu 103 ani, 1.228 de delegați au fost aleși să participe la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde au votat Rezoluția de la Alba Iulia prin care s-a consfințit Unirea Transilvaniei cu Regatul României.

Între aceștia, și reprezentanții Cercului Agnita din comitatul Târnava Mare: Dr. Simion Cheţian, avocat, Agnita; dr. Alexandru Vasu, avocat, Cincul-mare; Aurel Păcală, maior, Şulumberg; Ioan Prescurea, preot, Rătişdorf; Axente Lene(a), căpitan, Agnita.
Au fost aleși și supleanţii: Nicolae Tiuţ. econon, Bruiu; Ioan Suciu, învățător, pensionar, Septimiu Aron, Emanuil Suciu, învățător. George Stanciu, Ioan Holerga, toţi din Măgărei.

Adunarea electorală a Cercului electoral Agnita din comitatul Târnava Mare a avut loc în data de 27 noiembrie 1918, la Școala greco-ortodoxă română din Agnita.

Documentele se găsesc în original la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.

Agnita în trecut -  Asociațiile care au modelat comunitateaPrin anii 1860, Agnita începe să semene cu un stup în mișcare...
25/11/2025

Agnita în trecut - Asociațiile care au modelat comunitatea

Prin anii 1860, Agnita începe să semene cu un stup în mișcare. Oamenii orașului se adună în mici comunități după pasiuni, idei și nevoi, dând naștere primelor grupuri organizate voluntar.

În următoarele opt decenii, aproape douăzeci de asociații vor pune umărul la transformarea orașului — fie sprijinind comunitatea, fie animând viața culturală.

Una dintre cele mai remarcabile este Agnethler evangelischer Frauenverein, fondată în 1883. Condusă tradițional de soția preotului, asociația devine inima carității locale: îngrijește săracii, bolnavii și orfanii, întreține interiorul bisericii și aduce în oraș seri de lectură, teatru de amatori și baluri care strângeau oamenii laolaltă.

Iar munca lor nu trece neobservată. În septembrie 1886, la o expoziție organizată la Sibiu, Asociația Femeilor Evanghelice din Agnita primește o diplomă de apreciere pentru lucrări frumoase și impecabil realizate — o recunoaștere publică a hărniciei și talentului femeilor agnitene.

Agnita nu era doar un oraș. Era o comunitate care știa să se mobilizeze.

În imagine - diploma primită de Asociația Femeilor Evanghelice din Agnita
Sursa - La vatra lolelor

Agnita în trecut — „Dealul Hingherului”Dealul aflat în sud-estul Agnitei, numit de sași „Henner-Reech”, tradus literal „...
21/11/2025

Agnita în trecut — „Dealul Hingherului”

Dealul aflat în sud-estul Agnitei, numit de sași „Henner-Reech”, tradus literal „Dealul Hingherului”, poartă denumirea foștilor săi locatari.

Cuvântul „Henner” provine din săsește și este înrudit cu germanul „Henker”, care înseamnă „călău”. În trecut, însă, meseria de hingher era considerată „necurată”, motiv pentru care aceștia trăiau izolați, în afara comunității, pe dealul care și azi le poartă numele.

Hingherul era responsabil cu prinderea câinilor vagabonzi, îndepărtarea animalelor moarte și chiar golirea latrinelor — activități esențiale pentru sănătatea orașului, dar greu acceptate social.

Până nu demult, Agnita nici măcar nu dispunea de un sistem public de evacuare a apelor uzate, astfel că multe gospodării nu aveau canalizare.

Un colț de istorie locală care ne amintește cât de mult s-au schimbat vremurile.

Sursa - ”La vatra lolelor”

Agnita în trecut - ECHIPELE SACRIFICIULUIÎn 1951, lângă Agnita, ateriza a doua echipă de parașutiști cu ajutorul avioane...
17/11/2025

Agnita în trecut - ECHIPELE SACRIFICIULUI

În 1951, lângă Agnita, ateriza a doua echipă de parașutiști cu ajutorul avioanelor americane.

Rezistenţa anticomunistă din munți este în general cunoscută românilor, în schimb nu se cunoaşte aproape nimic despre faptul că, în anii 1951-1953, avioane militare americane au survolat cerul României ocupate, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența armată și transmită în Vest informații despre pozițiile ocupantului.

Comuniștii i-au numit spioni și teroriști. Pentru români, ei au fost însă luptători anticomuniști. Eroi.

Prima echipă a fost parașutată în noaptea de 18/19 octombrie 1951, în zona Munților Făgărașului, iar a doua echipă a fost parașutată, tot în 1951, în noiembrie, lângă Agnita.

Echipa care a ajuns în Agnita s-a numit “Jaques” fiind formată din Ion Samoilă, Ion Golea și Ion Tolan
În noaptea de 1/2 octombrie 1952, undeva în zona Calafatului, a fost parașutată echipa cu numele de cod „Robert”, alcătuită din Mircea Popovici și Alexandru Tănase. Împreună cu cei din echipa Jaques aceștia au răspândit mii de manifeste în timpul Festivalului Mondial al Tineretului de la București, din vara lui 1953.

În octombrie 1953, comuniștii organizează un proces în care vor fi judecați 13 luptători: 7 parașutiști și 6 gazde și susținători locali ai acestora. Ei au fost executați la 31 octombrie 1953, la Fortul 13 Jilava.

În felul acesta, liderul comunist dorea să lovească în americani, acuzându-i de metode teroriste de acțiune împotriva României comuniste.

Sursa foto - Glasul.info

O bucată rară din istoria Agnitei: umorul sașilor Acest document este o foaie de carnaval săsească, tipărită la Agnita, ...
13/11/2025

O bucată rară din istoria Agnitei: umorul sașilor

Acest document este o foaie de carnaval săsească, tipărită la Agnita, în Fastnachtdienstag (Marțea Carnavalului) din 1911. Publicația se numește „Harbachkradder”, un termen satiric folosit de sași pentru a descrie, în glumă, „specia locală” din zona Hârtibaciului.

Ce reprezintă?

„Harbachkradder” era o gazetă de carnaval, tipărită o dată pe an, înainte de Postul Paștelui. Conținea texte umoristice, caricaturi și parodii legate de viața comunității — o tradiție bine cunoscută în satele săsești din Transilvania.

Ce apare în paginile ei?

Articolul principal, „Zur Naturgeschichte des Harbachkradders” („Despre istoria naturală a Harbachkradderului”), descrie în stil comic și pseudo-științific „tipologia” locuitorilor din Agnita și împrejurimi.
Sunt ironizate obiceiuri locale, mâncăruri tradiționale, feluri de a fi și scene tipice de carnaval.

De ce este important documentul?

Astfel de foi făceau parte din tradiția săsească de "Fasching". Erau un mod prin care comunitatea își permitea, pentru o zi, să râdă de sine, să comenteze evenimentele anului și să celebreze cu umor identitatea locală.

Sursa - La vatra Lolelor

Agnita în trecut - În anii ’50, birocrația comunistă ajungea până și la... brânză! Aprilie 1954 – se emit instrucțiuni p...
12/11/2025

Agnita în trecut - În anii ’50, birocrația comunistă ajungea până și la... brânză!

Aprilie 1954 – se emit instrucțiuni precise privind recuperarea restanțelor de cote din lapte de vacă și de oaie din anul anterior. Cei care nu livraseră la timp cantitățile cerute de stat, trebuiau să „achite” datoria în... brânză.

Și nu orice fel de brânză!

Pentru a fi primite în contul cotelor de lapte, brânzeturile trebuiau să îndeplinească condiții stricte de calitate, iar organele raionale aveau obligația să verifice totul cu rigurozitate.

- Brânza telemea sau de caș frământat să fie preparată numai din lapte de vacă și să aibă culoarea alb-murdar, să se rupă ușor, fără însă a se sfărâma, cât mai puține găuri pe secțiune, iar gustul să fie plăcut și caracteristic brânzeturilor din lapte de vacă.
- Bucățile (calupurile, felii) să aibă forma pătrată sau triunghiulară.
- Cașul de oaie sărată să fie preparat numai din lapte de oaie bine scurs de zer și apoi zvântat, la secțiune să aibă cât mai puține găuri, să nu conțină împurități și să aibă gust plăcut.
- Brânză de burduf trebuie ambalată în burduf /piei de oaie/ băițuit, spălat de apă. Cusătura trebuie bine încheiat și ambalajul să nu fie putred.

Pentru producătorii care predau peste 10 kg de brânză, se luau probe oficiale pentru a fi analizate în laborator, verificându-se conținutul de apă și grăsime, conform normelor în vigoare.

Excepție: acolo unde laptele de vacă era destinat Centrelor Muncitorești pentru consum sau pentru brânzeturi superioare (Switzerland, Olanda, Trapist, Roquefort), nu se acceptau astfel de „echivalențe”.

Și, ca să nu existe confuzii birocratice, ordinul preciza clar:

„Acceptarea produselor din lapte de oaie în echivalență cotelor restante din lapte de vacă nu trebuie să ducă la neachitarea restanțelor din cotele de lapte de oaie pentru lunile septembrie, octombrie și noiembrie.”

Un document din 1954 care ne arată cum, în România comunistă, până și brânza avea cote planificate.

Sursa - Arhiva Primăriei Orașului Agnita

Address

Strada 1 Decembrie 1918, Nr. 29
Agnita
555100

Opening Hours

Monday 08:00 - 16:30
Tuesday 08:00 - 16:30
Wednesday 08:00 - 16:30
Thursday 08:00 - 16:30
Friday 08:00 - 14:00

Telephone

+40720011274

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul de Istorie ”Valea Hârtibaciului” Agnita posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Museum

Send a message to Muzeul de Istorie ”Valea Hârtibaciului” Agnita:

Share

Category