ICEM TULCEA

14/08/2026

🎬 Farul cu Filme Sulina | PROGRAM | 20–23 AUGUST 2026

Anul acesta vedem împreună filme despre Delta Dunării, despre România, despre oameni și locuri care merită să fie descoperite pe marele ecran.

🎬 LA FAR | ora 20:30

20 AUGUST
🌿 Delta sălbatică — regia Dan Dinu | 125 min
🎤 Invitați: Dan Dinu & Matei Truţa

21 AUGUST
🌿 România Sălbatică — regia Dan Dinu & Cosmin Dumitrache | 123 min
🎤 Invitați: Dan Dinu & Matei Truţa

22 AUGUST
🎬 3 zile în septembrie — regia Tudor Giurgiu| 76 min
🎤 Invitat: Elias Ferchin

23 AUGUST
🎬 Kîzîm — regia Radu Potcoavă | 78 min
🎤 Invitat: Elias Ferchin

🌊 LA SEDIUL ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii | ora 10:30

22 AUGUST
🎬 Străjerii — regia Liviu Marghidan
🎤 Invitat: Elias Ferkin

23 AUGUST
🎬 Străjerii Deltei — regia Liviu Marghidan
🎤 Invitat: Elias Ferchin
Toate filmele sunt subtitrate în limba engleză.

Intrarea este liberă.
Ne vedem la Farul cu Filme Sulina - 20 -23 august 2026 ❤️

Eveniment organizat de Asociația Cu Drag din Sulina.
Mulțumiri partenerilor principali: Jidvei, Navigo, Tulcea Film Society, ICEM TULCEA, Consiliul Județean Tulcea și ARBDD - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii și DJST Tulcea.
Parteneri: Asociația Mai Mult Verde, INCD GeoEcoMar, Casa Dragon, Perla Sulina , Elektra - Sulina, Bibanul Literat, Helios Sulina, Delta Palace Sulina , Gal Delta Dunării, Restaurant Marea Neagra , PuiOffice, Filipka Beach & Club, Shopika, Nautica Sulina, Sulina Trans, AdventureTime și IaCaiace.ro.

03/08/2026

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită să vizionați

EXPONATUL LUNII AUGUST 2026
la Muzeul de Artă

În luna AUGUST 2026, la Muzeul de Artă din str. Grigore Antipa, nr.2, publicul este invitat să aprecieze lucrarea „Stradă cu coloane – Tulcea” (tempera pe hârtie), realizată în 1962 de Ecaterina Delighioz Cristescu (1901-1973).

Lucrarea face parte din colecția de grafică a muzeului.

”Lucrarea surprinde farmecul orașului vechi printr-o perspectivă încadrată de impunătoarele coloane ale fostului Bazar turcesc, una dintre cele mai reprezentative construcții din istoria Tulcei. Ridicat în anul 1866 în stil oriental, la poalele dealului Mahmudiei, în cartierul multietnic locuit de tătari, români, bulgari și armeni, bazarul – cunoscut și sub denumirile „Coloanele turcești” sau „Sub Coloane” – era considerat cel mai mare de acest fel din sud-estul Europei și un adevărat simbol al orașului, înainte de demolarea sa, un secol mai târziu. Prin tușe libere, o cromatică luminoasă și o abordare sintetică, artista reconstituie atmosfera orașului de altădată, imortalizând nu doar arhitectura, ci și pulsul unei comunități cosmopolite. Lucrarea depășește valoarea estetică, devenind un document vizual prețios care păstrează memoria unui reper urban dispărut și evocă identitatea istorică și culturală a orașului.”

Despre artistă:

”Ecaterina Delighioz (născută Cristescu, 1901–1973) a fost o artistă și profesoară de artă, cunoscută pentru picturile sale de peisaje, naturi statice și nuduri feminine.

Deși lucrările lui Delighioz sunt încă disponibile pe scară largă pe piețele de artă, se știu puține lucruri despre tinerețea ei. S-a născut la Tulcea, România, în 1901, dar data exactă pare să nu fie disponibilă. În 1919 a participat la prima școală de vară de șase săptămâni a Școlii Libere de Pictură de la Colonia Pictorilor Români din Baia Mare, România, unde a fost îndrumată de pictorul și profesorul Ipolit Strâmbu și de pictorul maghiar János Thorma. Această școală de vară a fost deschisă studenților școlilor de artă românești și ai Școlii Naționale de Arte Frumoase din București. Se pare că lucrările sale au fost expuse pentru prima dată într-o expoziție la Școala Liberă de Pictură, care a inclus lucrări de Strâmbu, precum și de la unii dintre contemporanii săi, precum Micaela Eleutheriade și Alexandru Phoebus. A absolvit școala de arte frumoase din București în 1925, după ce a fost îndrumată de Strâmbu, George Demetrescu Mirea, Cecilia Cuțescu-Storck și Dimitrie Serafim.

Delighioz a predat artă la Colegiul Dobrogean Spiru Haret din orașul său natal, Tulcea. Din 1933 până în 1946 a expus activ în saloanele oficiale din București, fiind considerată o reprezentantă proeminentă a mișcării artistice feminine din România interbelică. În 1937, a participat la expoziția intitulată Les femmes artistes d'Europe, prima expoziție internațională de artă feminină din Franța, organizată la Jeu de Paume din Paris. Din picturile sale, știm că a vizitat și Veneția.”

Surse: https://www.facebook.com/MuzeuldeArtaCasaAvramide, https://en.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Delighioz

23/07/2026

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită la

Vernisajul expoziției ”Restaurarea ilustrată”
la Casa Avramide

Vineri, 31 iulie 2026, ora 14.00, la Casa Avramide (parter) din str. Progresului, nr. 32, va avea loc vernisajul celei de-a V-a ediții a expoziției itinerante de postere „Restaurarea ilustrată”.

Organizatori: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea în colaborare cu Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România.

Ce spun organizatorii:

”Ediția din acest an reunește lucrările a 37 de specialiști – conservatori și restauratori – din instituții de cultură, cercetare și învățământ superior din țară. Prin intermediul posterelor, aceștia prezintă etapele și complexitatea proceselor de conservare și restaurare a patrimoniului cultural. Fiecare poster documentează intervenții realizate asupra unor bunuri de patrimoniu, dezvăluind etapele, rigoarea și expertiza care stau la baza conservării și restaurării acestora.

Vă prezentăm mai jos specialiștii participanți și titlurile posterelor expuse în cadrul ediției din acest an:

- Dr. Petronela Fotea – Muzeul Național al Țăranului Român: „Restaurarea în favoarea replicilor”
- Ioana Popițiu – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva: „Restaurarea și conservarea unui obiect de epoca bronzului”
- Ing. Ligia Otilia Teodor și Mihai Spiridon - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare – Restaurare a patrimoniului cultural: „Piese neolitice inedite descoperite la Dobrovăț Iași”
- Mihai Spiridon și ing. Ligia Otilia Teodor - Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Centrul de Cercetare și Conservare – - ---- Restaurare a patrimoniului cultural: „Lapis Redivivus - Sculptura în aer liber II”
- Simona Preda – Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva: „Unelte dacice din fier”
- Carmen Burz și dr. Marius Barbu - Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva: „Ceramică cu decor ștampilat”
- Dr. Georgiana Simion – Muzeul Național al Bucovinei: „Restaurarea unei cahle medievale cu motiv antropomorf”
- Luminița Bogdan și dr. Georgeta Deju - Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva: „Restaurarea patrimoniului bibliofil al Muzeului Civilizației Dacice și Romane, Sigmund Jacob Baumgatens, Auslegung der Evanghelische Texte [...], Halle, 1754-1755”
- Florin Havreliuc – Muzeul Național al Bucovinei: „Restaurarea unei păscărițe din a doua jumătate a sec. al XIX-lea”
- Andrei Butnar – Muzeul Național al Bucovinei Suceava: „Intervenții de restaurare a unei mese ovale din sec. XIX”
- Paula Vartolomei, Natalia Sandu, dr. Loredana Axinte și Ionela-Luiza Melinte - Muzeul Național al Bucovinei Suceava: „Considerații privind vegetația la monumentele UNESCO din Județul Suceava în perioada 2008-2026”
- Dr. Simona Maria Herlea – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: „Restaurarea unui vas ceramic norico-panonic”
- Liana Dupont – Muzeul Judetean de Istorie și Arheologie Prahova: „Vas ornamental din faianță glazurată”
- Dr. Otilia Mircea – Complexul Muzeal Național Neamț, Laboratorul de Restaurare- Conservare, dr. Viorica Vasilache – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Centrul ARHEOINVEST și dr. Ana Drob - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Centrul ARHEOINVEST: „Degetarul, o piesă de croitorie din perioada medievală – Investigații fizico-chimice”
- Anca Ștefanov – LRCPMI/ ICEM Tulcea: „Restaurarea unei piese decorative etnografice (cuvertură)”
- Liliana Marcu – LRCPMI/ ICEM Tulcea: „Restaurarea și consolidarea unui castron de la sfârșitul primei epoci și începutul celei de a doua epoci a fierului”
- Ștefan-Radu Alexe – LRCPMI/ ICEM Tulcea, dr. Gabriela Radu - Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean/ ICEM Tulcea și Vera Rusu - LRCPMI/ ICEM Tulcea: „Restaurarea unui lot de piese agricole medievale”
- Vera Rusu – LRCPMI/ ICEM Tulcea: „Restaurarea unui castron din perioada romană descoperită la Mihai Bravu, județul Tulcea”
- Dr. Gabriela Radu - Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord-Dobrogean/ ICEM Tulcea: „Restaurarea unei cruci relicvar descoperite la Noviodunum, Isaccea, Județul Tulcea”
- Adriana Popa – Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați: „Minime intervenții aplicate în restaurarea unui supliment din Ziarul Epoca”
- Valerica Chitic – Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, Galați: „Redarea în circuitul muzeal a volumului Oratoriu, autor Melchisedek Ștefănescu, tipărit la București, anul 1869”
- Paula Gânju - Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, Galați: „Restaurare – conservare a volumului Mineiul lunii Ianuarie, tipărit la Mănăstirea Neamț, în anul 1830”
- Victor Bogdan Curbăt – Muzeul de Științe Naturale Piatra–Neamț: „Păsări răpitoare, tratamente și conservare curativă”
- Dumitru Bostan – Complexul Muzeal Național Neamț: „Restaurarea unui vas de la Poduri – Dealul Ghindaru (Județul Bacău)”; „Restaurarea unui vas cucutenian de la Bodeștii de Jos - Cetățuia Frumușica, comuna Bodești, Județul Neamț”; „Re-restaurarea unui vas cucutenian de la Bodeștii de Jos – Cetățuia Frumușica, comuna Bodești,, Județul Neamț”
- Ana Lăcrămioara Băcăoanu și dr. George - Dan Hânceanu - Complexul Muzeal Național Neamț: „Restaurarea unei oale de noapte cu decor”; „Restaurarea unui platou de decor”; „Restaurarea unei căni cu decor”
- Lavinia Ana Axentioi și dr. George Dan Hânceanu - Complexul Muzeal Național Neamț: „Restaurarea unor catarame”
- Mariana Apăvăloaei - Complexul Muzeal Național Neamț: „Rolul atelierelor muzeale în educația elevilor pentru protejarea și conservarea naturii”
- Raluca Mocăniță – LRCPMI/ ICEM Tulcea: „Proiectarea și realizarea cutiilor de transport pentru plăcile de ceramică din colecția de artă decorativă europeană a Muzeului de Artă, Tulcea”
- Adela Păun – LRCPMI/ ICEM Tulcea: „Restaurarea unui fragment din revista lunară de artă Ponce, anul I, Nr 3, 1939””

23/07/2026

23/07/2026

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită la

(Re)întâlniri sonore:
„Slaveanka” & Grup vocal fondator „Zadunaiska Sici”

la Muzeul de Etnografie și Artă Populară

Duminică, 26 iulie 2026, ora 13.00, la Muzeul de Etnografie și Artă Populară (Sala Multimedia) din str. 9 Mai, nr.2, se va desfășura evenimentul cultural ”(Re)întâlniri sonore: „Slaveanka” & Grup vocal fondator „Zadunaiska Sici”.

Ce spun organizatorii:

”Manifestarea își propune să evidențieze elementele culturale comune și îndeosebi tradițiile păstrate de rușii lipoveni din Slava Cercheză și de ucrainenii cu origini din Dunavățu de Jos, Caraorman, Sfântu Gheorghe, Murighiol, Chilia Veche, Letea.”

18/07/2026

🎨 Vacanță la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, în luna august 2026, alături de Jeni Voinea!
Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, situat în Parcul Monumentul Independenței, îi invită pe copii la o întâlnire cu arta, în cadrul Atelierului Art Aegyssus.
Activitățile propuse le oferă celor mici o modalitate atractivă și distractivă de a descoperi istoria prin intermediul artelor plastice, dezvoltându-le, în același timp, creativitatea, imaginația și spiritul de observație.
👧🧒 Grupa de vârstă: 7–14 ani
📅 Perioada: luna august 2026
🗓️ Program: în fiecare marți și joi
🕙 Interval orar: 10:00–11:30
📍 Locul desfășurării: Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea, Parcul Monumentul Independenței
Ce vom face la Atelierul Art Aegyssus?
🖌️ Vom învăța toate etapele realizării unui desen adaptat unei tematici istorice.
🏺 Vom studia exponatele din expoziția permanentă a Muzeului de Istorie și Arheologie și ne vom inspira din priveliștea oferită de cetatea antică Aegyssus și de Monumentul Independenței.
🎨 Vom picta folosind acuarele, baiț și creioane colorate.
👩‍🎨 Copiii vor învăța să deseneze și să picteze sub îndrumarea unui artist profesionist.
🖼️ Lucrările realizate vor rămâne participanților.
✏️ Materialele necesare desfășurării atelierelor sunt incluse în taxa de participare.
💰 Taxa de participare: 16 lei/participant/zi
📞 Înscrieri și informații: 0747 965 137
Vă așteptăm să petrecem împreună o vacanță creativă!

14/07/2026

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită la

Vernisajul expoziției aniversare ”MAGIA CRISTALELOR”
la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”

Vineri, 17 iulie 2026, ora 15:00, la Centrul Muzeal Eco-Turistic ”Delta Dunării”, din strada 14 Noiembrie, nr. 1bis, vor avea loc trei evenimente:
- Vernisajul expoziției aniversare ”Magia cristalelor”
- Lansare de carte: ”Catalogul siturilor geologice-paleontologice din România - jud. Tulcea”
- Lansare de carte: ”Delta Dunării și Dobrogea – România, peisaje legendare” – ediţia a IV-a.

Ce spun organizatorii:

”Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de colaborare instituțională fructuoasă, între Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, vă invităm la deschiderea expoziției „Magia cristalelor”, cu flori de mină din Maramureș, unde publicul poate admira „florile de mină” dezvoltate sub lumina proceselor geologice în subteranele crustei terestre. Prin istoria lor geologică, la scara milioanelor de ani, „florile de mină” ne-ar spune uluitoare povești din trecut. Ele nu sunt artefacte create de om, ci adevărate comori ale Pământului – mărturii ale istoriei geologice a regiunii Baia Mare.

Expoziția, ce cuprinde un număr de 86 de piese, va aduce în fața publicului iubitor de minerale o selecție a celor mai reprezentative eșantioane din patrimoniul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare. Acestea se deosebesc prin culoarea, dimensiunea cristalelor, formele cristalografice și compoziția chimică.

Toate aceste flori de mină provin din fosta regiunea minieră Baia Mare, din zona Munților Oaș, Gutâi și Țibleș, unde au existat 10 exploatări miniere (Baia Sprie, Băiuț, Cavnic, Dealul Crucii, Herja, Ilba, Nistru, Săsar, Șuior și Turț) care au funcționat cu sau fără întrerupere până în anul 2007. Pe parcursul anilor, minierii au fost aceia care au extras la suprafață „florile de mină” din golurile numite geode, găsite în interiorul zăcămintelor.

Regiunea minieră Baia Mare este cel mai tipic areal al dezvoltării în cantități mari a mineralelor care își au geneza în ultima fază a vulcanismului (hidrotermală), încheiată în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani și a condus ulterior la formarea geodelor cu flori de mină. Cristalele, în diverse forme, au început să se formeze în procesul de precipitare, la temperaturi cuprinse între 365 și 50 grade Celsius, din soluții apoase fierbinți , care au circulat prin fisurile din crusta terestre.

De asemenea, în cadrul vernisajului vor avea loc și două lansări de carte:

”Catalogul siturilor geologice-paleontologice din România - jud. Tulcea”
Autori: D. Grigore, A. Baltres. V. Paraschiv, S. Rusu, B-A. Torcărescu, D. Perșa

Publicația este o radiografie documentată a unui teritoriu fascinant, ce s-a născut direct pe teren, din studiul siturilor și prin pasiunea explorării, fiind completată apoi prin analiza colecțiilor și a arhivelor. Rezultatul este o poveste riguroasă, dar scrisă cu suflet, despre secretele geologice ascunse în pământul Tulcei menită să pună în valoare geo-patrimoniul local și să ofere o bază pentru viitoarele studii de mediu, turism și conservare.

”Delta Dunării și Dobrogea – România, peisaje legendare” – ediţia a IV-a revizuită şi adăugită a albumului foto color, cu text bilingv (română – engleză)

Autor: dr. Mihai Petrescu

Catalogul reprezintă o nouă ediţie revizuită si adăugită a albumului foto color cu text bilingv (română – engleză) intitulat ”DELTA DUNĂRII ŞI DOBROGEA – ROMÂNIA, peisaje legendare” – autor Mihai Petrescu, album ce cuprinde 160 de pagini color. Ediţia conţine numeroase fotografii noi, mai spectaculoase decât în ediţiile precedente, fiind adăugate şi multe alte legende, ce întregesc farmecul peisajelor naturale si culturale din Dobrogea.

Cartea poate constitui un cadou tipic pentru Delta Dunării şi Dobrogea, prin imaginile, legendele şi aspectele ştiinţifice. Lucrarea prezintă interes pentru publicul larg, dobrogenii din diaspora, turişti, dar şi pentru specialişti ori studenţi.

Cititorii de toate vârstele sau locuitorii aparţinând diferitelor naţionalităţi dobrogene pot regăsi în aceste pagini imagini emblematice sau mituri ancestrale din întreaga Dobroge. Ele îi vor face să privească cu alţi ochi canalele tainice ale Deltei, ascunzişurile codrilor, munţii şi cetăţile străvechi sau Marea Neagră, fiecare cu poveştile sale, la care au contribuit toate etniile ce au poposit în Dobrogea.

Vă așteptăm cu drag!”

10/07/2026

În fiecare vară, există un loc unde filmele nu se văd între patru pereți.
Se văd sub cerul liber.
Cu Dunărea în spate.
Cu marea aproape.
Cu farul aprins.

Timp de patru seri, Sulina devine din nou locul în care poveștile aduc oamenii împreună.

🎬 Farul cu Filme Sulina - 20 -23 august 2026 revine cu cea de-a doua ediție.
📍 Farul Comisiei Europene a Dunării, Sulina
📅 20–23 august 2026

Intrarea este gratuită.
Programul și invitații vor fi anunțați în curând.
Până atunci, dă vestea mai departe!

Eveniment organizat de Asociația Cu Drag din Sulina.
Mulțumiri partenerilor de la Tulcea Film Society, ICEM TULCEA și Consiliul Județean Tulcea.
Parteneri locali: Casa Dragon, Perla Sulina , Elektra - Sulina, Bibanul Literat, Gal Delta Dunării, Restaurant Marea Neagra , Filipka Beach & Club, Shopika, Nautica Sulina, Sulina Trans, AdventureTime și IaCaiace.ro.

Farul cu Filme Sulina - 20 -23 august 2026

06/07/2026

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea vă invită la

Vernisajul expoziției
”TEMPLUL DIN INDORE
O versiune a studenților”
la Casa Avramide

Vineri, 10 iulie 2026, la ora 17.00, la Casa Avramide din str. Progresului, nr. 32, va avea loc vernisajul expoziției ”TEMPLUL DIN INDORE. O versiune a studenților”, expoziție în care studenții Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București recreează viziunea lui Brâncuși asupra Templului din Indore.

”Casa Avramide găzduiește o expoziție inedită care readuce la viață unul dintre cele mai fascinante și misterioase proiecte nerealizate ale modernismului. „Templul Eliberării din Indore”, conceput de Constantin Brâncuși pentru a adăposti trei versiuni ale „Păsării în văzduh” și „Spiritul lui Buddha”, este reinterpretat astăzi prin ochii noii generații de arhitecți.

Expoziția reunește aproximativ 40 de proiecte conceptuale, realizate de studenți la arhitectură pe parcursul unui maraton de creație de o singură zi. Lucrările au ca punct de pornire mărturiile și relatările istorice despre templul pe care marele sculptor român urma să îl ridice în India. Alături de viziunile studenților, publicul va putea admira o serie de fotografii documentare cu sculpturile originale, realizate la marile expoziții retrospective din 2024 și 2026 de la Paris și Amsterdam.” (Conf. Dr. Arh. Marius Voica)

Despre ”Templul din Indore”:

”Printre admiratorii creaţiilor brâncuşiene s-au numărat şi personaje exotice şi extrem de bogate. Printre aceştia s-a aflat maharajahul Yeshwanr Rao Holkar din Indore, unul dintre cei mai bogaţi oameni din India.

În anul 1933, maharajahul din Indore s-a aflat la Paris şi a vizitat atelierul lui Brâncuşi din Impasse Ronsin nr.11. Maharajahul Yeshwanr Rao Holkar cumpără o Pasăre în Zbor din bronz şlefuit şi-i comandă alte două, una în marmură neagră şi alta în marmură albă. Opera turnată în bronz este achiziţionată pe loc.

„Maharajahul de la Indore, alături de maharajahul de Kapurthala, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai Indiei, a fost clientul lui Brâncuşi în 1933. I-a cumpărat trei piese din atelierul său din Impasse Ronsin nr.11. «Pasărea măiastră» în marmoră albă, în marmoră neagră şi în bronz lustruit“ , arată exegetul Petre Pandrea, în lucrarea „Brâncuşi. Amintiri şi exegeze“.

„Templul eliberării“

Maharajahul din Indore îi mai face lui Brâncuşi o comandă specială, şi anume să realizeze un templu.

„I-a dat o comandă pentru un «Templu al eliberării» în principatul său, la care Brâncuşi a lucrat din 1933 până în 1937“, mai menţionează Petre Pandrea.

În primăvara anului 1936, Brâncuşi vinde cele două Păsări în zbor, în marmură albă şi marmură neagră, comandate de maharajahul din Indore pentru proiectul „Templul eliberării“. Potrivit unor surse, cele trei «Păsări» achiziţionate de maharajah, dar şi urna cu cenuşa maharaniei, urmau să fie adăpostite în templul conceput, care avea forma unui ou uriaş, asemănător cu începutul lumii.

Brâncuşi nu mai realizează „Templul eliberării“

La sfârşitul anului 1937, Brâncuşi a plecat în călătorie în India pentru a găsi la Indore un loc pentru a instala „Templul eliberării“ al maharajahului Yeshwanr Rao Holkar. Brâncuşi îl invită pe inginerul Gorjan să meargă cu el în vizita din India şi i-a împărtăşit intenţiile sale referitoare la proiectatul templu. Inginerul nu dă curs invitaţiei, pentru că se temea că nu va reuşi să termine în timp util „Coloana fără de Sfârşit“, la care lucra.

Brâncuşi nu va reuşi să se întâlnească cu maharajahul din Indore şi templul nu va fi realizat vreodată şi va rămâne doar în stadiul de proiect.

Brâncuşi s-a întors în Franţa după două săptămâni, după o escală de două zile în Egipt. A vizitat piramidele şi a explicat că cele două zile i-au fost de ajuns ca să mediteze cât pentru toată viaţa.

Deși nu a fost niciodată realizat, templul – conceput ca o cameră fără ferestre (cu excepția unei deschideri în tavan) cu un bazin reflectorizant interior, fresce cu păsări și o intrare subterană – ar fi întruchipat preocupările esențiale ale artei lui Brâncuși: idealizarea formei estetice; integrarea arhitecturii, sculpturii și mobilierului; și evocarea poetică a gândirii spirituale.”

Surse: https://adevarul.ro/stiri-locale/targu-jiu/templul-maharajahului-proiectul-urias-pe-care-1703169.html, https://www.guggenheim.org/artwork/668