29/07/2025
CURTENII, LA DATORIE!
🇷🇴29 IULIE - ZIUA IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI 🇷🇴
Potrivit Legii nr. 99 din anul 1998, data de 29 iulie a fost decretată ”Ziua Imnului Național al României” - ”Deșteaptă-te române!”, consacrat prin Constituția din anul 1991.
Se spune că ”istoria este cea mai frumoasă poveste”, dar și complicată sau întortocheată, precum este și istoria Imnului nostru național.
În ziua acestei sărbători, vă invit să ne reamintim POVESTEA IMNULUI, și să facem împreună o scurtă incursiune în istoria Imnului României, care a avut 6 IMNURI DE STAT.
Simbolurile naționale ale poporului român sunt legate, în principal, de evenimentele istorice ale Revoluției române din anul 1848, fie că vorbim despre tricolor sau despre IMNUL NAȚIONAL, în timpul revoluției pașoptiste de la 1848 fiind cântat pentru prima oară cântecul ”Un răsunet”, cel ce avea să devină viitorul imn ”Deșteaptă-te române!”, pe care îl intonăm oficial din anul 1990.
- PRIMELE ÎNCERCĂRI PENTRU UN IMN PROPRIU-ZIS au avut loc în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când a fost organizat un concurs de compoziții câștigat de violonistul vienez Eduard Hübsch, compoziția sa muzicală fiind folosită ca imn național al Armatei române, având titlul: „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.
Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român", intonat pentru prima oară la încoronarea regelui Carol I (10 mai 1881), fiind PRIMUL IMN DE STAT AL ROMÂNIEI, cântat vreme de 66 de ani, până în anul 1947:
”Trăiască Regele / În pace iubitor / De țară și popor / Și-apărător de țară! / O, Doamne Sfinte / Ceresc părinte/ Întinde a ta mână/ Pe țara română!”
- AL DOILEA IMN AL ROMÂNIEI a fost introdus oficial la 4 ianuarie 1948, o dată cu trecerea de la monarhie la regimul comunist, numindu-se „Zdrobite cătuşe în urmă rămân” sau ”Imn pentru Republica Populară Română”, pe muzica lui Matei Socor și versurile lui Aurel Baranga:
„Zdrobite cătuşe în urmă rămân / În frunte-i mereu muncitorul /Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm / Stăpân pe destin e poporul”.
- În anul 1953, în plin proces de sovietizare a României, a fost legiferat AL TREILEA IMN - „Te slăvim, Românie!" - pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu, muzica fiind compusă tot de Matei Socor. Versurile de propagandă proslăveau Republica Populară, dar și ”prietenia” cu poporul rus ”eliberator”...:
”Puternică, liberă, pe soartă stăpână / Trăiască Republica Populară Română / Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor / Cu poporul sovietic eliberator”.
- Odată ajuns președinte al României, Nicolae Ceaușescu și-a dorit ca imn național o altă melodie, cu un mesaj mult mai puțin stalinist. Astfel, în anul 1975 s-a hotârât ca cel de-al AL PATRULEA IMN să fie „Pe-al nostru steag e scris Unire", pe muzica lui Ciprian Porumbescu, versuri Andrei Bârseanu, titlul original schimbându-se apoi cu versul ”E scris pe tricolor Unire!”
”Pe-al nostru steag e scris unire / Unire-n cuget și simțiri / Și sub măreața lui umbrire/ Vom înfrunta orice loviri!”
- AL CINCELEA IMN a fost „Trei culori cunosc pe lume", tot pe muzica lui Ciprian Porumbescu, despre versuri spunându-se că le-ar fi scris sau sugerat chiar Nicolae Ceaușescu, noul Imn al Republicii Socialiste România fiind intonat de mulți dintre noi..., din anul 1977 până în decembrie 1989:
”Trei culori cunosc pe lume / Ce le țin ca sfânt odor / Sunt culori de-un vechi renume / Amintind de-un brav popor!”
- AL ȘASELEA IMN - „Deşteaptă-te, române!” - a revenit în istoria națională odată cu revoluția anticomunistă din decembrie 1989, când s-a intonat în aproape toată țara, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele acelor zile, de speranță, victorie și libertate. Astfel, instituirea sa ca Imn naţional a venit de la sine, impunându-se sub formidabila presiune a manifestanţilor.
Versurile imnului au fost scrise însă cu mulți ani înainte, în iunie 1848, de Andrei Mureșanu, despre compozitorul melodiei existând mai multe opinii:
- Anton Pann este creditat ca autor al muzicii, dar melodia avea o largă circulație în epocă, necunoscându-se exact compozitorul.
- O altă versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este și autorul melodiei.
- O alta opinie este aceea că a fost compusă de Gheorghe Ucenescu.
- Iar o altă versiune susține că, de fapt, era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele ”Din sânul Maicii mele”.
Așa cm bine știm (sau ar trebui să știm...), Imnul ”Deșteaptă-te române!” este alcătuit din 11 strofe, la ocazii festive interpretându-se strofele 1, 2, 4 şi 11.
”Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte/ În care te-adânciră barbarii de tirani/ Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte/La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani”.
Deși mereu au existat (și încă există...) discuții pro – sau contra Imnului României, el nu este altceva decât oglinda istoriei noastre și a schimbărilor ce ne-au marcat existența de-a lungul secolelor. Versurile imnului, indiferent de epoca istorică în care s-au cântat, au avut ca principal mesaj iubirea de țară, dorința de libertate, unitate și demnitate națională.
Așadar, nu trebuie să-l privim doar ca pe un simplu cântec ce s-a tot schimbat de-a lungul istoriei, ci, mai ales, trebuie să-l înțelegem ca pe un simbol al unității poporului, o moștenire sacră, ca pe o punte între trecut şi prezent, între amintirea sacrificiilor celor care au construit România, şi generațiile contemporane.
Mulți dintre noi sutem mândri și emoționați atunci când drapelul României se înalță falnic pentru cei mai buni români, pentru câștigători, în acordurile IMNULUI NAȚIONAL.
Indiferent de sentimentele patriotice pe care le simțim, sau nu...., chiar dacă Imnul Național ne place, sau nu ne place..., este legal, normal și de bun simț să-l respectăm, deoarece atitudinea pe care o avem față de IMN reprezintă atitudinea, respectul și sentimentele pe care le avem față de simbolurile naționale, față de ȚARĂ, iar ȚARA suntem noi toți!
Și dacă admirăm valorile occidentale sau americane, vă propun să urmăm exemplul lor nu doar la a prefera meniurile cu hot dog sau hamburgeri...., ci, mai ales, urmând și exemplul mândriei cu care ei își arborează drapelul național și intonează imnul țării lor, intonând și noi cu mândrie și demnitate IMNUL NAȚIONAL, purtându-l mereu în inimă, alături de Drapelul tricolor!
Și, mai ales, cunoscându-i versurile! În ziua de azi există mulți, prea mulți ”patrioți” care nu cunosc nici măcar strofele Imnului ce se intonează la festivitățile oficiale.
La finalul acestei scurte istorii, doresc să vă reamintesc versurile cântecului religios „Din sânul Maicii mele” (probabil mai puțin cunoscute), despre care, așa cm scriam, se spunea că a constituit baza liniei melodice a Imnului nostru național:
„Din sânul Maicii mele, născut în griji, necazuri,
Restriştea mi-a fost leagăn, cu lacrimi m-am hrănit,
Ca ale mării repezi şi groaznice talazuri,
De vântul relei soarte spre stânci am fost gonit.
Acuma pretutindeni întorc a mea vedere,
Dar ochii-mi mulțumire deloc nu întâlnesc,
Căci nimenea nu simte cumplita mea durere,
Şi oamenii pe mine trecând mă ocolesc.”
Aceasta a fost povestea imnului nostru, istorisită pe scurt, pe care o închei cu mesajul mobilizator al Imnului Național:
"DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!"
SĂ-I DORIM LA MULȚI ANI IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI, SIMBOLURILOR NOASTRE NAȚIONALE, ȘI NOUĂ, TUTUROR ROMÂNILOR,
ORIUNDE NE-AM AFLA!
DOAMNE, OCROTEȘTE-I PE ROMÂNI! (D.B)
